Curs de pregătire

CONSTRUCȚII
Întrebări grilă și răspunsuri
1..50
 LULEA MARIUS DORIN

Verificator de proiecte Diriginte de șantier Doctorand U.T.C.B.

Săpăturile cu pereţi verticali nesprijiniţi se pot executa în cazul
terenurilor cu coeziune mijlocie, până la:

a. 0,50m;
b. 1,25m;
c. 1,60m.
1.La recepția lucrărilor de punere în operă a betonului, în cazul
în care se constată neconformități, defecte și/sau degradări,
remedierele se vor efectua:

a. De către constructor la indicațiile

responsabilului tehnic cu execuția;
b. Numai pe baza acordului proiectantului care
trebuie să stabilească soluții pentru fiecare dintre
neconformități;
c. În termen de 48h de la constatare.
 2.Când se poate începe orice lucrare de pardoseli?

a. Va fi începută numai după verificarea și recepționarea

suportului, operații care se efectuează și se înregistrează
conform normativelor, inclusiv în ceea ce privește
elemente geometrice;
b. Când s-a efectuat verificarea vizuală a planeității;
c. Va fi începută în timpul derulării unor lucrări a căror
executare interioară ar putea degrada pardoseala.
22. La construcțiile metalice, nu se admit remedieri necesare
aducerii unor îmbinări sudate la nivelul de referință impus:

a. Ștemuirea;
b. ciocănirea;
c. Lucrări de consolidare.
17. Turnarea betonului în radiere din beton armat se face:

a. În straturi de minim 30cm grosime;

b. În straturi de maxim 20cm grosime;
c. Continuu în straturi orizontale de maxim 50cm.
 18. După montajul buiandrului prefabricat se va urmări modul
în care se realizează completarea zidăriei a părții superioare a
acesteia, pentru a asigura:

a. înălțimea din proiect a golului;

b. Lățimea din proiect a golului;
c. Țeserea cu restul zidăriei.
19. În ce cazuri se admite găurirea sau tăierea buiandrugilor
prefabricați la trecerea conductelor:

a. În toate cazurile;
b. În nici un caz;
c. Numai la capetele care reazemă pe zidărie.
20. Principalele cerințe obligatorii pentru produsele din oțel
pentru armături utilizate în structuri din beton armat sunt:

a. Caracteristici de tracțiune;
b. Aderența și geometria suprafeței;
c. Sudabilitatea și compoziția chimică.
12. La turnarea betonului în placă se folosesc repere dispuse
pentru a asigura respectarea grosimii plăcii prevăzute în
proiect, la distanțe de:

a. Maxim 2,00m;
b. Maxim 1,00m;
c. Maxim 0,50m.
13. Dispunerea distanțierelor la rețelele plăcilor în consolă va fi
de cel puțin:

a. 4buc/mp;
b. 1buc/mp;
c. 2buc/mp.
14. Pentru protecția zidăriei după execuție, tăierea șlițurilor și a
canalelor de instalații se va face cu mijloace mecanice după
ce mortarul de uz general atinge:

a. 50% din valoarea rezistenței;

b. 70% din valoarea rezistenței;
c. 100% din valoarea rezistenței.
 16. La turnarea betonului în elemente cofrate de
suprafață(plăci, fundații,...) înălțimea liberă a betonului nu
trebuie să fie mai mare de :

a. 3,00m;
b. 1,50m.
8. Îndepărtarea popilor de siguranță al unui planșeu aflat sub
altul care se cofrează sau la care se toarnă beton este
permisă:

a. Când rezistența la compresiune a atins 70% din clasă;

b. Când rezistența la compresiune a atins 85% din clasă;
c. Nu este permisă îndepărtarea popilor de siguranță în
această situație.
9. Trasarea sau elementele ce se repetă pe verticală sau pe
orizontală se va efectua:

a. Față de elementul precedent;

b. După reperele de bază;
c. Față de conturul construcției.
10. Examinarea amănunțită a tuturor elementelor de rezistență
a structurii, după decofrarea oricărei părți se face în termen
de:

a. 24h;
b. 48h;
c. 72h.
3. Cine participă la recepția cofrajelor și susținerilor acestora în
cazul în care au fost întocmite de către proiectant caiete de
sarcini în acest sens?

a. Responsabilul cu execuția atestat

împreună cu executantul lucrărilor;
b. Dirigintele de șantier;
c. Reprezentantul beneficiarului lucrărilor
și proiectantul.
4. Verificarea cofrajelor înainte de montarea armăturilor,
trebuie să asigure faptul că acestea și-au menținut
conformitatea constatată înainte de recepție în ceea ce
privește:
a. Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale,
formă și dimensiune, etanșeitatea, asigurarea acoperirii cu beton
a armăturii;
b. Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale,
formă și dimensiune, etanșeitatea, starea de curățenie;
c. Stabilitatea și punerea sub efort a tuturor reazemelor punctuale,
formă și dimensiune, asigurarea acoperirii cu beton a armăturii,
asigurarea punerii în operă.
5. La turnarea betonului în plăci rostul de lucru trebuie
amplasat la:

a. 1/4 – 1/3 din deschiderea plăcii;

b. 1/5 – 1/3 din deschiderea plăcii;
c. 1/4 – 1/2 din deschiderea plăcii.
6. La turnarea betonului în elementele structurii, în ce zone
trebuie localizate rosturile de lucru?

a. În zonele unde elementele nu sunt supuse la eforturi mari în

timpul exploatării;
b. În zonele unde elementele sunt supuse la eforturi mari în timpul
exploatării;
c. În zonele în care armătura permite crearea rostului;
7. Cum se face turnarea șapei din mortar de ciment pentru
toate tipurile de pardoseli?

a. În panouri de 2,00-2,50m;
b. În șah în panouri de 2,00-2,50m;
c. În fâșii longitudinale continui.
Fundațiile pereților structurali la clădirile din zidărie pot fi:

a. Fundații de tip continu;

b. Fundații izolate;
c. Fundații izolate legate cu grinzi de beton
armat.
Pentru rostul de tasare la fundații alegeți afirmațiile corecte:

a. Rostul de tasare se execută într-un plan de 45

pe talpa fundației;
b. Lățimea rostului este de minim 3cm, pentru
terenuri obișnuite;
c. Rostul de tasare se execută într-un plan
perpendicular pe talpa fundației;
d. Executarea rostului se tratează ca fază
determinantă.
 Fundația unei costrucții se execută:

a. Fără întrerupere pe distanța dintre rosturile de

tasare;
b. Cu întreruperi în funcție de posibilitățile de
betonare, dar numai cu acordul scris al
proiectantului și cu precizarea condițiilor specifice.
Înainte de începerea lucrărilor pentru executarea corpului
fundațiilor trebuie să fie terminate lucrările pregătitoare, și
anume:

a. Trasarea axelor fundațiilor și executarea

săpăturilor;
b. Protecția instalațiilor existente în pământ;
c. Verificarea corespondenței dintre situația reală și
proiect(privind calitatea terenului de fundare);
Adâncimea de fundare reprezintă distanța pe verticală până la
talpa fundației, măsurată la:

a. Nivelul pardoselii finite la parter;

b. Nivelul soclului;
c. Nivelul terenului natural sau sistematizat;
d. Nivelul planșeului peste parter.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se efectuează:

a. Trasarea reperelor pentru materializarea cotei

zero;
b. Predarea și primirea amplasamentului;
c. Îndepărtarea stratului vegetal.
Adâncimea minimă de fundare se stabilește în funcție de:

a. Adâncimea de îngheț;
b. Condiții de teren;
c. Tipul utilajului cu care se realizează săpătura.
Care din următoarele terenuri este bun de fundare?

a. Pământuri nisipoase, inclusiv nisipuri

prăfoase, îndesate sau de îndesare medie, în
condițiile unei stratificații practic uniforme și
orizontale;
b. Umpluturi de proveniență cunoscută, realizate
organizat, conținând materii organice sub 5%.
Alegerea tipului de fundație ține cont de următoarele condiții
de execuție a infrastructurii:

a. Adâncimea săpăturii pentru realizarea fundațiilor

construcțiilor și modul de asigurare a stabilității
săpăturii;
b. Soluția stabilită de investitor;
c. Existența unor construcții în vecinătate care pot fi
afectate de lucrările de execuție a infrastructurii;
d. Prezența rețelelor sau a unor construcții în imediata
vecinătate care pot fi afectate de lucrările de execuție
a infrastructurii.
În ce condiții se execută lucrări de săpături lângă construcții
existente sau în curs de execuție?

a. Cu prevederea prin proiect de măsuri speciale

pentru asigurarea stabilității acestora;
b. Numai cu fișa tehnlogică vizată de
responsabilul tehnic cu execuția;
c. Numai cu fișa tehnologică vizată de dirigintele
de șantier.
La terminarea executării săpăturilor pentru fundații înainte de
începerea betonării se verifică:

a. Adâncimea și cota de fundare;

b. Natura terenului de fundare;
c. Poziția în plan;
d. Dimensiunile săpăturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:

a. Trasarea poziției cofrajelor;

b. Vopsirea panourilor de cofraj;
c. Ansamblarea și susținerea provizorie a
panourilor;
d. Verificarea și corectarea provizorie a panourilor.
În care din următoarele situații nu se admite utilizarea
elementelor din BCA la construcții:

a. La elementele expuse umezirii permanente sau

repetate;
b. La elementele expuse acțiunii repetate de
îngheț-dezgheț fără protecție la umezire;
c. La elementele supuse vibrațiilor puternice,
șocurilor, loviturilor;
d. La pereții portanți ai construcțiilor.
În cazul zidăriei confinate, stâlpișorii din beton armat vor fi
amplasați:

a. La capetele fiecărui perete;

b. În lungul peretelui, astfel încât distanța dintre
axele stâlpișorilor să nu depășească 7m;
c. La intersecția stâlpilor.
 Verificarea calității zidăriilor și pereților se face:

a. Pe tot parcursul execuției lucrărilor de către șeful de

echipă, maistru, iar la lucrări ascunse și de
reprezentantul beneficiarului;
b. Prin sondaj de către șeful de echipă și de către
conducătorul tehnic;
c. Numai de reprezentantul beneficiarului și consemnate
în procesul verbal de lucrări ascunse.
Precizați lățimea minimă a centurilor din beton armat în cazul
structurilor de rezistență din zidărie de cărămidă:

a. 25cm;
b. 20cm;
c. 36cm.
Întreruperea execuției zidăriei la construcții situate în zone
seismice se face:

a. În trepte;
b. În ștrepi;
c. Nu se admite întreruperea la ziduri portante.
În funcție de rolul pe care îl îndeplinesc pereții din zidărie pot
fi:

a. Pereți structurali;
b. Pereți nestructurali cu rol de contravântuire;
c. Pereți nestructurali cu rol de compartimentare.
 Ce este o zidărie confinată?

a. Zidărie prevăzută cu stâlpișori și centuri din beton

armat;
b. Zidărie prevăzută cu armături în rosturi orizontale;
c. Zidăria exterioară.
Elementele pentru zidărie cu goluri orizontale pot fi folosite
pentru pereți structurali numai la:

a. Construcții cu un singur nivel din categoria de

importanță C și D;
b. Construcții cu un singur nivel cu funcțiunea de anexe
gospodărești;
c. Construcții cu un singur nivel cu caracter provizoriu;
d. Construcții din zidărie parter-mansardă.
Conform prevederilor codului de proiectare pentru structuri pe zidărie
la construcțiile cu pereți structurali din zidărie confinată, continuitatea
armăturilor din centurile de la nivelul planșeelor curente și de la
acoperiș poate fi întrerupă în următoarele situații:
a. Cu condiția să se prevadă stâlpișori din beton armat
la ambele capete ale golului;
b. Cu condiția să se prevadă o centură buiandrug, la
podestul intermediar, legată de cei doi stâlpișori;
c. Cu condiția să se prevadă o centură peste parapetul
de zidărie al ferestrei aflată sub întreruperea centurii,
legată de cei doi stâlpișori.
Grosimea minimă a pereților structurali din zidărie, indiferent
de tipul elementelor din care este executată zidăria va fi:

a. 12,50cm;
b. 24,00cm;
c. 37,50cm.
Adâncimea șlițurilor verticale sau oblice executate prin frezare
în pereții de zidărie pentru instalații electrice nu poate să
depășească:

a. 2,0cm;
b. 2,5cm;
c. 3,0cm.
Țeserea blocurilor cu beton din agregate ușoare și din B.C.A.
se va face astfel încât suprapunerea blocurilor din 2 rânduri
succesive pe înălțime să se facă pe:

a. ¼ bloc;
b. ½ bloc;
c. 1/3 bloc.
Precizați abaterea limită de la planeitatea suprafețelor pentru
pereții din zidărie:

a. 3mm/m;
b. 2mm/m;
c. 5mm/m.
Marcați care afirmații sunt corecte cu privire la centurile unei
structuri din zidărie:

a. Centurile vor fi continui pe toată lungimea peretelui;

b. Centura planșeului curent poate fi întreruptă în
dreptul casei de scară;
c. Lățimea centurii va fi egală sau mai mare cu 15cm,
iar înălțimea egală sau mai mare de 20cm;
d. Diametrul barelor longitudinale de armare egale
sau mai mari de 10mm.
 La armarea stâlpișorilor din beton armat, la construcțiile cu
pereți structurali din zidărie confinată, se vor folosi următoarele
diametre minime:

a. Diametrul barelor longitudinale egale sau mai mari de

10mm și la etrieri egale sau mai mari de 8mm;
b. Diametrul barelor longitudinale egale sau mai mari de
12mm și la etrieri egale sau mai mari de 6mm.
Comportarea spațială a structurilor din zidărie se asigură prin:

a. Realizarea legăturilor dintre pereții structurali de pe

cele două direcții principale;
b. Realizarea legăturilor dintre pereți și planșee;
c. Realizarea legăturilor dintre pereți și stâlpișori;
d. Realizarea legăturilor dintre pereți și centurile de la
partea superioară și inferioară.
La alcătuirea stâlpișorilor din beton armat pentru confinarea
zidăriei, se vor respecta următoarele cerințe:

a. Latura secțiunii minim 10cm;

b. Armarea longitudinală constructivă 4 bare de 12mm
PC52;
c. Etrieri din OB37 cu diametrul de 6mm/15cm.
Care este relația între înălțimea de etaj și grosimea peretelui în
cazul zidăriei nearmate?

a. He / t ≤12;
b. He / t ≤18;
c. He / t ≤15.
În cazul construcțiilor cu structura de rezistență din zidărie,
rosturile seismice și rosturile de contracție – dilatare care
separă clădirile/ tronsoanele adiacente sunt:

a. Rosturi complete;
b. Rosturi parțiale.
Verticalitatea zidăriei se verifică cu firul cu plumb și dreptarul
de 2,5m pe înălțime la fiecare zid în câte:

a. 2 puncte;
b. 3 puncte;
c. 4 puncte.
La alcătuirea stâlpișorilor din beton armat îndesirea etrierilor
se va face:

a. În zona inferioară până la 50cm de la fundație;

b. În zona de înădirea a barelor longitudinale;
c. La partea superioară, sub centură.
Verificarea execuției săpăturilor la cota de fundare prevăzută
prin proiect și compararea cu groapa etalon pentru fundații se
consemnează în:

a. Proces verbal de recepție calitativă;

b. Proces verbal de atingere a cotei de fundare;
c. Proces verbal privind natura terenului de
fundare.
 La construcțiile din lemn îmbinările pot fi:

a. Îmbinări prin chertare;

b. Îmbinări cu pene cilindrice;
c. Îmbinări cu tije prismatice.
 Șarpantele pe scaune se realizează cu reazem pe:

a. Ziduri transversale;
b. Ziduri longitudinale;
c. Diafragme.
Structura de protecție a acoperișului este alcătuită din:

a. Termoizolație;
b. Hidroizolație;
c. Componente auxiliare, racorduri la elementele
adiacente.
Care sunt metodele de izolare al unui planșeu peste un spațiu
rece?

a. Mărirea grosimii planșeului;

b. Aplicarea unui strat termoizolant pe una din
fețele planșeului;
c. Înglobarea izolației termice în structura
planșeului;
d. Nu este necesară izolarea planșeului.
Stabiliți ordinea straturilor ce alcătuiesc un acoperiș compact,
de la interior către exterior:

4 a. Stratul de difuziunea a vaporilor de apă;

2 b. Strat suport rezistent;
3 c. Strat de pană și/sau nivelare;
1 d. Finisaj interior;
5 e. Barieră contra vaporilor de apă;
6 f. Strat termoizolant;
7 g. Strat de protecție a termoizolației;
8 h. Hidroizolație;
9 i. Protecție hidroizolație.
Suportul de rezistență al unei hidroizolații va fi alcătuit din:

a. Beton armat monolit;

b. Elemente prefabicate din beton celular autoclavizat;
c. Lemn;
d. Termoizolație rigidă.
 Lucrările de hidroizolație la cald se pot executa:

a. La temperaturi între -5C și +25C;

b. Dacă suprafața suport este curățată, fără asperități mai
mari de 2mm;
c. Dacă suportul din mortar sau beton este uscat și întărit.
Bariera contra vaporilor de apă reprezintă o componentă a
unui elemente de construcție:

a. Dispusă paralel cu direcția de migrare a vaporilor de

apă;
b. Cu rolul de a reduce riscul de condens a vaporilor de
apă în structura elementului;
c. Cu rezistența neglijabilă la transferul de căldură dar cu
rezistență mare la permeabilitatea la vapori.
Învelitori realizate cu elemente tip țiglă și olane vor avea panta
minimă:

a. 25% pentru olane;

b. 35% pentru țigle;
c. 60% pentru țigle și olane.
În cazul clădirilor cu mansardă sau pod necirculabil și cu
șarpantă de lemn se vor prevedea centuri:

a. La partea superioară a tuturor pereților care

depășesc ultimul planșeu;
b. Numai la partea superioară a pereților structurali;
c. La partea superioară a tuturor calcanelor;
d. Numai unde prevede proiectantul structurist.
 Calitatea lucrărilor de hidroizolații se verifică:

a. Vizual;
b. Determinări de laborator pe probe prelevate din
materiale utilizate;
c. Prin inundarea cu apă în punctele cele mai înalte.
La obiectivele de construcții ale căror lucrări de execuție se
sistează în perioada de timp friguros se vor lua măsuri de:

a. Conservarea lucrărilor;
b. Asigurarea bunurilor;
c. Protejarea incintelor.
Frecvența verificărilor referitoare la calitatea lucrărilor este:

a. Stabilită de organul de control;

b. Dată în prescripțiile tehnice specifice;
c. Stabilită de proiectant, în cazuri speciale.
Controlul calității execuției pardoselii se face pe faze de
execuție la:

a. Stratul suport;
b. Straturi intermediare;
c. Stratul de finisaj.
Subliniați în enunțurile de mai jos domeniile de utilizare
corectă pentru tipurile de tencuie enunțate:

a. Tencuieli groase(20-25mm)- se pot utiliza la finisarea

suprafețelor interioare și exterioare a pereților, protecția
hidroizolațiilor, finisarea intradosului planșeelor din beton
armat;
b. Tencuieli subțiri în 1,2 straturi de cât 1mm grosime- se pot
utiliza la finisarea suprafețelor lise ale pereților interiori și
exteriori, intradosul planșeelor din beton armat prefabricat,
protecția termoizolațiilor din polistiren, realizarea de
elemente decorative la tavane și perței.