CONSTRUCȚII CIVILE

Subiectul nr. 1 (NE012/2-2010, pct. 15.5.5)

Întrebare : La verificarea calității betonului pus în operă, unde se prelevează probele de beton pentru
încercările pe cilindri/cuburi, pentru evaluarea rezistenței la compresiune la 28 de zile ?

A☐ la stația de betoane.

B☒ la locul de punere în operă.

C☐ la un laborator autorizat.
D☐în timpul transportului de la stația de betoane la punctul de lucru.

Subiectul nr. 2 (NE012/2-2010, pct. 8.1.6)

Întrebare : În cazul în care executantul nu poate aproviziona oțelul beton prevăzut în proiect cum se pot
modifica tipul și clasa oțelului beton ?

A☐ Cu acordul scris al dirigintelui de șantier.

B☒ Cu acordul scris al proiectantului prin dispoziție de șantier avizată de investitor.

C☐ Printr-o notă încheiată între constructor și investitor.

D☐ Pe baza dispoziției șefului de șantier.

Subiectul nr. 3 (NE012/2-2010, pct. 15.5.7)

Întrebare : În ce condiții este permisă acoperirea elementelor structurii din beton armat cu alte
lucrări(zidărie, tencuieli, placaje, finisaje)?

A☐ pe baza dispoziției scrise a dirigintelui de șantier.

B☐ printr-un proces verbal încheiat între constructor și investitor.

C☒ pe baza dispoziției dată de proiectant.

D☐ pe baza dispoziției șefului de șantier.

Subiectul nr. 5 (NE012/2-2010, Tabelul H1, nr. crt. 5, pct. a )
Întrebare : Cum se prelevează probele de beton pentru verificarea rezistenței la compresiune la 28 de zile ?

A☒ minimum 3 cuburi/cilindri pentru fiecare tip de beton, lot, schimb(zi) la 100 m3 de beton clasa ≤
C16/20.

B☐ o proba pe zi la alegere din oricare din clasele de betoane turnate.

C☐ minimum 1 cub/cilindru pentru fiecare tip de beton, lot, schimb(zi) la 50 m3 de beton clasa ≤
C16/20.

D☐ cel puțin o probă pentru fiecare tip de beton, lot, schimb(zi) la 500 m3 de beton clasa > C16/20.

Subiectul nr. 6 (NE012/2-2010, pct. 15.5.2, 15.5.5, 15.5.6. )

Întrebare : La verificarea calității betonului pus în operă, dacă nu s-au efectuat încercările obligatorii pe
cuburi /cilindri, pentru determinarea rezistenței la compresiune la 28 de zile, prelevate la locul de punere în
operă, se vor realiza următoarele:

A☐ se continuă lucrările pe baza rezultatelor încercărilor pe probe prelevate în stația de betoane de

producătorul betonului.

B☐ se continuă lucrările în urma analizei vizuale a aspectului betonului și după încheierea unui proces
verbal privind aspectul betonului, între dirigintele de șantier și constructor .

C☐ se continua lucrările în urma dispoziției scrise a șefului de șantier.

D☒ se efectuează încercări nedistructive in-situ/extrageri de carote stabilite de proiectant.

Subiectul nr. 7 (NE012/2-2010, pct. 8.3.6 )

Întrebare : La execuția elementelor structurale din beton armat legarea armăturilor la încrucișări se
realizează cu :

A☐ 1 fir de sârmă galvanizată de 2 mm diametru.

B☐ două fire de sârmă zincată de 1-1,5 mm diametru.

C☒ două fire de sârmă neagră de 1-1,5 mm diametru.

D☐ se pot fixa cu sudură.

Subiectul nr. 8 (NE012/2-2010, pct. 8.3.7, 8.3.8 )

Întrebare : La montajul armăturilor din oțel beton în cofraje, unde se pot folosi distanțierii din cupoane din
oțel beton ?

A☐ Ca distanțieri față de cofraj.

B☒ Ca distanțieri între rândurile de armături.
C☐ Ca distanțieri între rândurile de armături și față de cofraj.
D☐ Nu se admit.

Subiectul nr. 9 (NE012/2-2010, pct. 8.5.2 lit. e )

Întrebare : La verificarea stării de corodare a armăturilor din oțel beton montate în cofraje se refuză
recepția armăturilor dacă :

A☐ armăturile prezintă rugină superficială neaderentă (brun-roșcată), care se curăță ușor prin ștergere;
B☐ armăturile prezintă rugină superficială aderentă (brun-roșcată sau neagră), cu aspect mat, rugos, care
nu se desprinde prin lovire;

C☒ armăturile prezintă rugină în straturi care se desprind prin lovire și reducerea secțiunii este mai mare
decât cea corespunzătoare abaterilor limită admisibile negative;

D☐ armăturile se acceptă cu orice fel de rugină întrucât vor fi înglobate în beton.

Subiectul nr. 10 (NE012/2-2010, pct. 11.3.9, lit. d )

Întrebare : Care este înălțimea maximă admisă de cădere liberă a betonului la turnarea plăcilor din beton
armat ?

A☒ 1,5 m;
B☐ 3,00 m.

C☐ 0,5 m.

D☐ 2,5 m
Subiectul nr. 11 (NE012/2-2010, pct. 11.3.9, lit. c )

Întrebare : În ce situație betonul adus la locul de turnare trebuie refuzat și se interzice punerea sa în operă
?

A☐ În urma examinării vizuale de către șeful punctului de lucru betonul este considerat necorespunzător.
B☒ Dacă nu se încadrează în limitele de consistență prevăzute sau prezintă segregări.

C☐ Dacă are o culoare neuniformă.

D☐ În urma examinării vizuale de către laborant, betonul este considerat necorespunzător.

Subiectul nr. 12 (NE012/2-2010, pct. 11.3.9, lit. n )

Întrebare : Care este durata maximă admisă a întreruperilor de turnare a betonului pentru care nu este
necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării ?

A☒ Timpul de începere a prizei betonului.

B☐ 3 ore de la prepararea betonului cu cimentul fără adaosuri.

C☐ 4 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri.

D☐ 2,5 ore de la turnarea betonului în cofraj.

Subiectul nr. 13 (NE012/2-2010, pct. 11.5.2 )

Întrebare : Cum se stabilește poziția rosturilor de lucru la turnarea betoanelor în elemente de mare
deschidere, construcții masive,rezervoare, silozuri, cuve, radiere?

A☐ Prin dispoziție de șantier emisă de responsabilul tehnic cu execuția și dirigintele de șantier.

B☐ Prin procederile tehnice de lucru ale executantului.
C☐ Se stabilește de către șeful de șantier.
D☒ Se stabilește prin proiect.

Subiectul nr. 14 (NE012/2-2010, pct. 11.7.1, lit. c )

Întrebare : La decofrarea planșeelor din beton armat când este permisă îndepărtarea popilor de siguranță?

A☐ La termenul estimat de responsabilul tehnic cu execuția, în funcție de temperatura exterioară și tipul

de ciment folosit la prepararea betonului.
B☐ La 7 zile după îndepărtarea cofrajelor fețelor inferioare ale planșeelor.
C☒ La termenul stabilit în proiect.
D☐La 28 de zile de la turnarea betonului .
Subiectul nr. 15 (NE012/2-2010, pct. 8.1.7, lit. c )

Întrebare : Executantul unei structuri din beton armat are obligația de a asigura efectuarea de încercări de
laborator ale armăturilor din oțel beton astfel:

A☐ nu este obligat întrucât dispune de rezultatele încercărilor primite de la producător.

B☒ pe câte 3 epruvete din fiecare lot și diametru.

C☐ pe câte 1 epruvetă din fiecare lot și diametru.

D☐numai dacă solicită investitorul prin contract.

Subiectul nr. 16 (C150-99, Cap. 4, pct. 4.14, 4.22, 4.35)

Întrebare : Care din metodele următoare se folosesc pentru examinarea nedistructivă a îmbinărilor sudate
de colț ?

A☐ examinarea ultrasonică combinată cu radiații penetrante .

B☐ încercarea la tracțiune.

C☒ examinarea cu lichide penetrante

C☐ examinarea cu radiații penetrante.

Subiectul nr. 17 (C150-99, Cap. 4, pct. 4.14, 4.22, 4.35)

Întrebare : Care din metodele următoare se folosesc pentru examinarea nedistructivă a îmbinărilor sudate
cap la cap ale construcțiilor?

A☒ Examinarea cu radiații penetrante.

B☐ Încercarea la tracțiune.

C☐ Încercarea la întindere din încovoiere.

D☐ Încercarea la îndoire-dezdoire.
Subiectul nr. 18 (C150-99, pct. 1.5, Tabelul 2)

Întrebare : Cum se notează nivelurile de acceptare a îmbinărilor sudate ale construcțiilor din oțel?

A☒ Cu literele B, C, D.
B☐ Cu cifrele arabe 1,2,3,4.

C☐ Cu cifrele romane I, II, II, IV, V.

D☐ Cu literele A1, A2, A3.

Subiectul nr. 19 (C150-99, pct. 3.20, 3.21, 3.22)

Întrebare : La construcții metalice marcarea sudurilor pentru identificarea ulterioară sudorilor care au
executat îmbinările sudate, se realizează prin aplicarea :

A☐ unui marcaj prin polizare la capătul cusăturii.

B☐ unui marcaj cu vopsea de culoare diferită pentru fiecare sudor.

C☒ unui poanson cu o marcă distinctă pentru fiecare sudor certificat, delimitat de un contur închis.

D☐un poanson comun, delimitat de un contur închis, pentru toți sudorii firmei care execută sudurile.

Subiectul nr. 20 (C150-99, pct. 3.26)

Întrebare : La execuția structurilor metalice remedierile necesare aduceri unei îmbinări sudate la nivelul
de referință impus se execută cu o procedură de sudare avizată de :

A☐ dirigintele de șantier.

B☒ coordonatorul tehnic cu sudura al unității de execuție.

C☐ investitor.

D☐șeful de șantier.

Subiectul nr. 21 (C150-99, pct. 2.14)

Întrebare : Cum se clasifică categoriile de execuție ale elementelor construcțiilor din oțel executate cu
îmbinări sudate?

A☒ Categoriile de execuție A și B.
B☐ Categoriile de execuție complexă, medie, scăzută.

C☐ Categoriile de execuție I, II, III.

D☐ Categoriile de execuție A1, A2, A3, A4.

Subiectul nr. 22 (C150-99, pct. 2.14)

Întrebare : Care este temperatura sub care este interzisă sudarea oțelurilor?

A☒ Sub +5° C.

B☐ Sub -20° C.

C☐ Sub 10° C.

D☐ Sub -5° C

Subiectul nr. 23 (NE036-2014, pct. 2.1.1)

Întrebare : Cum este definită zidăria confinată ?

A☐ Zidărie alcătuită înrămată într-un cadru de beton armat,executată după turnarea betonului în cadru.

B☒ Zidărie prevăzută cu elemente pentru rigidizare din beton armat respectiv stâlpișori și centuri, turnate
după executarea zidăriei.

C☐ Zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele având spațiul dintre ele umplut cu beton armat
sau cu mortar-beton armat.

D☐ Zidărie executată din blocuri de BCA.

Subiectul nr. 24 (NE036-2014, pct. 5.2.2.1, alin. 4)

Întrebare : Care este grosimea nominală a rosturilor la zidăria nearmată:

A☒ Grosimea nominală a rosturilor orizontale va fi de 12 mm, iar a celor verticale va fi de 10 mm.

B☐ Grosimea nominală a rosturilor orizontale va fi de 20 mm, iar a celor verticale va fi de 15 mm.
C☐ Grosimea nominală a rosturilor orizontale va fi de 5 mm, iar a celor verticale va fi de 3 mm.
D☐ Grosimea nominală a rosturilor orizontale va fi de 20 mm, iar a celor verticale va fi de 25 mm.

Subiectul nr. 25 (NE036-2014, pct. 5.2.2.2, alin. 3)

Întrebare : Cum se realizează legarea stâlpișorilor din beton armat cu zidăria la care înălțimea asizei ≤ 150
mm?

A☐ Nu este necesară legarea stâlpișorilor din beton armat cu zidăria.

B☐ Se realizează cu mortar.
C☒ Legarea se va face prin ștrepi executați la zidire sau prin bare de armătură.
D☐ Se realizează prin aderența dintre beton și cărămizi.

Subiectul nr. 26 (NE036-2014, pct. 5.2.2.2, alin. 6)

Întrebare : Cum se protejează armăturile dispuse în rosturile orizontale la pereții din zidărie confinată?

A☐ Prin tratarea armăturilor cu rășini chimice.

B☐ Nu este necesară protejarea armăturilor.
C☐ Prin imersarea armăturilor în lapte de var.
D☒ Prin imersarea armăturilor în lapte de ciment.

Subiectul nr. 27 (NE036-2014, pct. 6.5.1.6, alin. 1)

Întrebare : Cum se verifică planeitatea suprafețelor pereților din zidărie?

A☐ Cu firul cu plumb și ruleta, prin măsurarea distanței dintre firul cu plumb și suprafața respectivă.
B☐ Cu furtunul de nivel.
C☒ Prin aplicarea unui dreptar în orice direcție și prin măsurarea distanței dintre dreptar și suprafața
respectivă.
D☐Nu este necesară verificarea planeității.

Subiectul nr. 28 (NE036-2014, pct. 6.5.1.6, alin. 1)

Întrebare : Care este suprapunerea minimă a cărămizilor din două rânduri succesive pe înălțime, la zidăria
din cărămidă cu dimensiunile de 240x115x88 mm?

A☐ Suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălțime se face pe minimum 1/5 din lungime
în lungul zidului și 1/4 din lungime pe grosimea zidului .
B☒ Suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălțime se face pe minimum 1/4 din lungime
în lungul zidului și 1/2 din lungime pe grosimea zidului.
C☐ Suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălțime se face pe minimum 1/8 din lungime
în lungul zidului și 1/3 din lungime pe grosimea zidului.
D☐ Suprapunerea cărămizilor din două rânduri succesive pe înălțime se face pe minimum 1/6 din lungime
în lungul zidului și 1/6 din lungime pe grosimea zidului.

Subiectul nr. 29 (C56-85, Caietul IX, pct. 6.19)

Întrebare : Aderența tencuielilor la stratul suport se va verifica prin :

A☒ ciocănire cu un ciocan de lemn sau în cazuri speciale prin extragere de carote;

B☐ batere energică cu ciocanul de zidar;
C☐ prin desprinderea tencuielii cu un șpaclu;
D☐nu este necesară verificarea aderenței.

Subiectul nr. 30 (C56-85, Caietul XI, pct. 3.2)

Întrebare : Aderența zugrăvelilor interioare și exterioare la stratul suport se va verifica prin :

A☐ răzuire cu un șpaclu;
B☒ frecare ușoară cu palma pe perete, zugrăveala adrentă nu trebuie să se ia pe palmă;
C☐ batere cu un ciocan din lemn.
D☐batere cu un ciocanul zidarului.

Subiectul nr. 31 (C56-85, Caietul XII, pct. 3.4)

Întrebare : Aderența pardoselilor din dale de granit artificial la stratul suport se va verifica prin :

A☒ ciocănire cu ciocanul de zidar;

B☐ batere energică cu un ciocan metalic ;
C☐ lovire cu o bilă de metal.
D☐ ciocănire cu mâna.

Subiectul nr. 32 (C56-85, Caietul XIV, pct. 4.1, lit. h)

Întrebare : La recepția lucrărilor de hidroizolații cu membrane bituminoase, la acoperișuri terasă, sunt

admise dezlipiri, umflări, alunecări locale ?

A☐ Sunt admise dacă defectele nu au suprafețe mai mari de 50 cm².

B☐ Sunt admise dacă suprafața totală a acestor defecte nu depășește 5% din suprafața terasei;
C☐ Sunt admise umflări cu suprafața de maximum 50 cm², restul defectelor nu sunt admise.
C☒ Nu sunt admise, repararea este obligatorie.

Subiectul nr. 33 (C107/0-2002, pct. 3.1)

Întrebare : Ce este o punte termică la o fațadă?

A☐ Zonă a fațadei unde sunt ancorate conducte de gaz metan, cabluri de telefonie sau televiziune.

B☐ Zonă a fațadei în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai mare decât rezistenţa termică
specifică în restul suprafeței fațadei.
C☒ Zonă a fațadei în care rezistenţa termică specifică este sensibil mai mică decât rezistenţa termică
specifică în câmp a fațadei.
D☐Zonă a fațadei în dreptul unui corp de încălzire din interiorul clădirii.
Subiectul nr. 34 (NP040-2002, pct. 7.1.5.1, lit. a)

Întrebare : La ce servesc granulele de nisip cuarțos sau paietele din ardezie și mică aplicate pe membranele
bituminoase care se montează la partea superioară a acoperișurilor terasă?

A☐ Măresc rezistența la foc a membranelor bituminoase.

B☐ Sporesc impermeabilitatea la apă a membranelor bituminoase.
C☒ Conferă protecție împotriva acțiunii radiațiilor solare și a acțiunilor mecanice, precum și rol decorativ.
D☐ Măresc elasticitatea membranelor bituminoase.

Subiectul nr. 35 (NP040-2002, pct. 2.2.1.9)

Întrebare : Proba etanșeității acoperișurilor terasă cu hidroizolție din membrane bituminoasă se va efectua
unde este posibil:

A☐ prin observarea infiltrațiilor la prima ploaie torențială;

B☒ prin inundarea cu apă timp de 72 de ore și observarea infiltrațiilor;
C☐ prin turnarea continuă de apă, cu furtunul, timp de o oră și observarea infiltrațiilor;
D☐nu este necesară efectuarea probei dacă există garanția constructorului.

Subiectul nr. 35 (NP040-2002, pct. 2.2.2.2, lit. a, c, d, e)

Întrebare : În care din situațiile următoare nu sunt necesare remedieri ale suportului rigid pe care se aplică
structurile hidroizolante din membrane bituminoase, la exteriorul construcțiilor?

A☐ Neregularități( bavuri, excrescențe) mai mari de 2 mm, determinate cu o rigletă de 20 cm lungime,

deplasată în toate sensurile.
B☐ Neregularități locale negative(scobituri, exfolieri) mai mari de 2 cm².
C☐ Denivelări de peste 5 mm, determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe direcția de
planeitate.
D☒Suportul este uscat, degresat, curat și desprăfuit.

Subiectul nr. 36 (C169-88, pct. 4.1)

Întrebare : La terenurile sensibile la acţiunea apei, ce măsură se ia când turnarea betonului în fundaţie nu
se face imediat după executarea săpăturii fundației:?

A☒ Săpătura va fi oprită la o cotă mai ridicată decât cota finală și va fi terminată înainte de turnarea
betonului în fundație;
B☐ Săpătura va fi realizată la o cotă mai adâncă decât cea proiectată pentru a atinge un strat mai tare;

C☐ Săpătura va fi realizată la cota din proiect acceptând modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale
terenului de sub talpa fundaţiei.
D☐ Nu este nevoie de măsuri speciale.
Subiectul nr. 37 (C169-88, pct. 4.3)

Întrebare : Daca încadrul obiectivului urmează a se executa mai multe construcții apropiate, fundate la
adâncimi diferite care este ordinea de atacare a lucrărilor?

A☐ Se vor executa întâi fundațiile cu dimensiunile în plan mai mici.

B☐ Se va începe cu fundațiile cele mai masive.
C☐ Se va asigura executarea fundațiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mică.
D☒ Se va asigura executarea fundațiilor începând cu cele situate la adâncimea cea mai mare.

Subiectul nr. 38 (C169-88, pct. 4.9)

Întrebare : Dacă la execuția săpăturii unei fundații, la cota de fundare apar crăpături pe fundul gropii de
fundare, ce decizie se va lua ?

A☐ Va fi anunțat responsabilul tehnic cu execuția care va stabili măsurile necesare.

B☐ Nu este necesară nici o măsură.
C☒ Măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant.
D☐ Șeful de șantier împreună cu dirigintele șantier vor întocmi un proces verbal în care vor consemna
apariția crăpăturilor și soluțiile tehnice adoptate.

Subiectul nr. 39 (C169-88, pct. 4.10)

Întrebare : În timpul execuției săpăturii unei fundații au apărut precipitații atmosferice neprevăzute și s-a
produs umezirea superficială a fundului gropii de fundare, ce decizie se va lua ?

A☐ Șeful de șantier va stabili măsurile necesare.

B☐ Se poate continua execuția fundațiilor.
C☒ Se va aștepta zvântarea fundului gropii de fundare și se vor continua lucrările de betonare a fundației.
D☐ Șeful punctului de lucru și dirigintele de șantier vor analiza starea fundului gropii de fundare și vor lua
decizia de continuare sau sistare a lucrărilor.

Subiectul nr. 40 (C169-88, pct. 4.14)

Întrebare : În timpul execuției lucrărilor de execuție a fundațiilor unui obiectiv se constată neconcordanţe
între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea straturilor, a caracteristicilor terenului, a nivelului apelor
subterane cum se va proceda?

A☐ Responsabilul tehnic cu execuția va stabili soluțiile tehnice necesare pentru continuarea execuției în
graficul stabilit.
B☐ Se va continua execuția fundațiilor numai în urma analizei efectuate de dirigintele de șantier și șeful
punctului de lucru.
C☐ Șeful de șantier va stabili dacă este necesar să fie anunțat proiectantul.
D☒ Executantul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier.
Subiectul nr. 41 (NP125-2010, pct. 7.1)

Întrebare : Care din măsurile următoare este obligatorie la execuția unei construcții pe un teren alcătuit
din pământ sensibil la umezire la care pot apărea tasări diferențiate?

A☐ Hidroizolarea subsolurilor și a fundațiilor.

B☒ Execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor, pe măsură ce acestea sunt realizate.
C☐ Execuția unui sistem structural în cadre, cu fundații izolate sub stâlpi.
D☐Folosirea betoanelor cu grad mare de impermeabilitate la execuția fundațiilor și subsolurilor.

Subiectul nr. 42 (C149-87, pct. 2.7, tabelul 1)

Întrebare : Care este procedeul de remediere a defectelor de suprafață(segregări sau pori cu adâncimea de
maximum 1 cm la suprafața elementului) constate la decofrarea elementelor structurale din beton armat?

A☐ Remediere prin torcretare.

B☐Remediere prin betonare în exces.
C☒ Pe zona afectată de defecte se aplică pastă de ciment cu adaos, prin apăsare energică cu mistria sau
șpaclul.
D☐Aplicare de beton de ciment cu agregate 0-15 mm, în cofraj.

Subiectul nr. 43 (NE013-2002, pct. 17.4)

Întrebare : În ce condiții un element prefabricat cu defecte importante(segregări, armături aparente,

denivelări, știrbituri ale muchiilor) va fi acceptat pentru montaj pe șantier?

A☐ După executarea reparațiilor de către producătorul prefabricatelor .

B☒ Numai cu acordul proiectantului și după efectuarea reparațiilor necesare.
C☐ Cu acceptul dirigintelui de șantier după executarea reparațiilor specificate de către producător.
D☐După executarea reparațiilor pe baza procedurilor tehnice ale executantului.

Subiectul nr. 44 (P100/1-2013, pct. 3.1, alin. (2), (3))

Întrebare : Ce semnificație are notația ag întâlnită în proiectele tehnice ale construcțiilor?

A☐Valoarea maximă a accelerației orizontale la partea superioară a construcției proiectate, în timpul

acțiunii seismice orizontale de proiectare.
B☐ Valoarea de vârf a accelerației seismice verticale a terenului, pe care va fi amplasată construcția,
determinată pentru un interval mediu de recurență IMR=100 ani.
C☒ Valoarea de vârf a accelerației seismice orizontale a terenului, pe care va fi amplasată construcția,
determinată pentru un interval mediu de recurență IMR=225 ani.
D☐Accelerația gravitațională.

Subiectul nr. 45 (P100/1-2013, pct. 8.2.3, alin. (2))

Întrebare : La structurile din zidărie cum trebuie să se realizeze umplerea cu mortar a rosturilor dintre
elementele de zidărie ?

A☐ Rosturile orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar iar la rosturile verticale umplerea cu
mortar va fi de minimum 50%.
B☐ Rosturile orizontale ale zidăriei vor fi umplute cu mortar pe 75% din suprafață iar la rosturile verticale
umplerea cu mortar va fi de minimum 50%.
C☒ Rosturile verticale și orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar.
D☐ Rosturile orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar iar la rosturile verticale umplerea cu
mortar va fi de maximum 50%.

Subiectul nr. 46 (P100/1-2013, pct. 5.2.3.3.1 alin (2), (3), pct. 5.7.3)

Întrebare : La structurile în cadre din beton armat în ce zone este interzisă înnădirea armăturilor prin
suprapunere?

A☒ In zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, conform configurației

mecanismului de plastificare.
B☐ În zonele de la mijlocul stâlpilor.
C☐ În zonele mai puțin solicitate de la mijlocul grinzilor.
D☐Înnădirea armăturilor se poate face în orice zonă.

Subiectul nr. 47 (P100/1-2013, pct. 5.2.3.3.1 alin (2), (3), pct. 5.7.3)

Întrebare : La structurile în cadre etajate din beton armat, unde sunt zonele prevăzute în proiectare pentru
a lucra în domeniul plastic în timpul acțiunilor seismice ?

A☐ În zonele de la mijlocul stâlpilor și de la mijlocul grinzilor de la primul nivel.

B☐ Zonele de la mijlocul stâlpilor de la toate nivelurile.
C☒ Zonele de la extremitățile grinzilor și zonele de la baza stâlpilor, imediat deasupra secțiunii teoretice
de încastrare.
D☐ În nodurile grindă-stâlp.

Subiectul nr. 48 (C16-1984, pct. 10.5)

Întrebare : La execuția zidăriilor pe timp friguros care acțiune nu este permisă:

A☒ utilizarea cărămizilor umede sau acoperite cu gheață.

B☐ folosirea mortarelor preparate cu var și ciment.

C☐ umplerea completă a rosturilor orizontale și verticale dintre cărămizi.

D☐ folosirea mortarelor preparate pe șantier.

Subiectul nr. 49 (C16-1984, pct. 8.11)

Întrebare : Fasonarea armăturilor pe timp friguros este permisă :

A☐ numai la temperaturi peste +10° C.

B☒ numai la temperaturi pozitive, folosind după caz spații încălzite.
C☐ numai la temperaturi peste -10° C și cu acceptul proiectantului.
D☐ la orice temperatură negativă dacă sunt dezghețate cu flacăra.

Subiectul nr. 50 (ST009-2011, pct. 1.1)

Întrebare : Executanții lucrărilor de construcții trebuie să utilizeze la construirea structurilor din beton
armat, produse din oțel beton care îndeplinesc cerințele și criteriile de performanță necesare stabilite de :

A☐ Normativul pentru producerea și executarea lucrărilor in beton, beton armat și beton precomprimat —
indicativ NE 012/2-2010 .
B☒ Specificația tehnică privind produse din oțel beton utilizate ca armături indicativ ST009-2011.
C☐ Codul de proiectare seismică indicativ P100/1-2013.
D☐ Specificație tehnică privind produse pentru construcții, indicativ ST 051-2013.