1. La care din următoarele lucrări este obligatorie participarea dirigintelui de șantier?

A. preluarea amplasamentului și a reperelor de nivelment și predarea acestora libere de

orice sarcină executantului
B. decopertarea și depozitarea stratului vegetal
C. trasarea generală a construcției și stabilirea bornelor de reper împreună cu
proiectantul și executantul
D. predarea terenului rezervat organizării de șantier executantului

2. Până la ce adâncime se pot executa săpături cu pereți verticali nesprijiniți, în cazul terenurilor
necoezive sau slab coezive?
A. 0,75 m
B. 1,50 m
C. 2,75 m
D. 2,00 m

3. La terminarea montării armăturilor se vor consemna în procesul verbal constatările rezultate în

urma verificăritor cu privire la:
A. existența și conținutul documentelor de calitate
B. numărul, diametrul și poziția armăturilor în diferitele secțiuni transversale ale
elementelor structurii
C. distanța dintre etrieri, diametrul acestora și modul lor de fixare

4. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziționarea lor trebuie stabilită prin:
A. proiect sau procedură de execuție
B. fișe tehnice întocmite de personalul de execuție
C. caracteristicile betonului turnat

5. Conform CR6-2013, la frontoane, timpane și calcane din zidărie, când este necesară o centură
intermediară?
A. când între ultimul planșeu și centura superioară înalțimea este de peste 2 m
B. când această înălțime este de peste 1,5 m
C. când grosimea calcanului este de 12,5 cm

6. În ce condiții se execută lucrări de săpături lângă construcții existente sau în curs de execuție?
A. cu prevederea în proiect de măsuri speciale pentru asigurarea stabilității acestora
B. numai cu fișa tehnologică vizată de responsabilul tehnic cu execuția
C. numai cu fișa tehnologică vizată de dirigintele de șantier

7. Care este distanța maximă ce se va prevedea între etrieri la stâlpișori și centuri conform P100/1-
2013?
A. maximum 15 cm în câmp curent și 10 cm pe lungimea de înnădire a armăturitor
longitudinale
B. maximum 25 cm în câmp curent și 20 cm pe lungimea de înnădire a armăturilor
longitudinale
C. maximum 25 cm în câmp curent și 15 cm pe lungimea de înnădire a armăturilor
longitudinale
1
8. Când se execută umpluturile între fundații și la exteriorul clădirilor până la cota prevăzută în
proiect?
A. imediat după decofrarea fundațiilor
B. la executarea pardoselilor
C. la dispoziția beneficiarului
D. la dispoziția Responsabilului tehnic cu execuția.

9. Ce rol au rosturile seismice?

A. de separare a fundațiilor turnate cu diferite clase de beton
B. de separare a tronsoanelor cu caracteristici dinamice diferite
C. de împiedicare a deplasărilor laterale

10. În cazul clădirilor cu mansardă sau cu pod necirculabil și cu șarpantă din lemn, se vor prevedea
centuri:
A. la partea superioară a tuturor pereților care depășesc ultimul planșeu
B. la partea superioară a tuturor calcanelor
C. numai unde prevede proiectantul structurist

11. Cum se execută fundațiile construcțiilor amplasate în acceași incintă și care sunt apropiate?
A. săpăturile de fundație se vor opri la un nivel superior cotei prevăzute în proiect cu valori
cuprinse între 0.15+0.25 m și se anunță beneficiarul lucrării
B. prin menținerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundare;
C. atacarea lucrărilor se va face astfel încat să se asigure execuția fundațiilor începând
cu cele situate la adâncimea cea mai mare, iar săpăturile să nu influențeze
construcțiile sau instalațiile executate anterior și să nu afecteze terenul de fundare al
viitoarelor lucrări învecinate
D. atacarea lucrărilor se va face astfel încât să se asigure execuția fundațiilor începând cu cele
situate la adâncimea cea mai mare fară ca terenul din jurul săpăturii sa fie încărcat și să nu
sufere vibrații.

12. Adâncimea maximă admisă a șlițurilor verticale sau oblice executate în zidărie pentru instalații
electrice este:
A. 2 cm
B. 1/3 din grosimea peretelui
C. 5cm

13. Caietele de sarcini pentru lucrările de construcții vor cuprinde și:

A. calcule privind dimensionarea structurii
B. cerințe pentru materialele componente ale betonului, și ale armăturilor
C. poziția rosturilor de lucru
D. reguli de control al calității lucrărilor inclusiv precizarea fazelor determinante

14. Pentru clădirile din zidărie fundate pe terenuri normale lungimea maximă a tronsoanelor este de:
A. 50,0 m
B. 30,0 m
C. 25,0 m
2
15. În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părți din lucrare înainte de terminarea întregii
lucrări prevăzute în contract, se procedează la:
A. nu se acceptă
B. se încheie un proces verbal de recepție parțială, în care se consemnează starea părții de
lucrare
C. se încheie un proces verbal de predare-primire între executant și investitor în care se
consemnează starea părții de lucrare

16. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli:

A. cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu betonul proaspăt
- vor fi udate cu apă timp de10 minute, înainte cu 1 oră de turnarea betonului
B. betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau
procedura de execuție
C. instalarea podinilor pentru circulația lucrătorilor și mijloacelor de transport este permisă
numai dupa 12 ore

17. La punerea în operă a betoanelor pompate se vor lua toate măsurile în așa fel încât:
A. procesul de pompare să se desfăsoare continuu, fără întreruperi
B. înălțimea de cădere liberă a betonului să fie de max. 1,00 m
C. grosimea stratului de beton să fie maximum 40 cm
D. betonul să nu fie compactat prin vibrare

18. Defectele admise privind aspectul elementelor din beton și beton armat sunt:
A. defecte de suprafață cu adâncimea de maximum 1 cm și pe o suprafață de maximum
400 cmp, iar totalitatea defectelor de acest tip este de maximum 10% din suprafața
feței elementului pe care sunt situate
B. defectele de adâncime mai mare de 20% decât grosimea stratului de acoperire, lungime
max. 50cm
C. nu sunt admise defecte

19. La terminarea montării armăturilor se vor verifica:

A. numărul, diametrul și poziția armăturii în diferite secțiuni transversale ale
elementelor structurii
B. distanța dintre etrieri, diametrul acestora și modul de fixare
C. lungimea porțiunilor de bare care depășesc reazemele sau care urmează a fi înglobate
în elementele ce se toarnă ulterior

20. La realizarea șarpantei se verifică:

A. corespondența tipului de șarpantă cu cea din proiect
B. examinarea existenței și conținutului proceselor verbale de verificare și recepția pe faze de
lucrări
C. dimensiunile elementelor șarpantei, distanța între ferme, materiale folosite, alcătuirea
și dimensiunile îmbinărilor

21. Lucrările de hidroizolație la cald se pot executa:

A. la temperaturi între – 5 C și + 25  C
B. dacă suprafața suport este curată, fără asperități mai mari de 2mm
C. dacă suportul din mortar sau beton este uscat și întărit
3
22. Care este înălțimea minimă a centurilor la planșeele monolite?
A. înălțimea minimă a centurilor la planșeele monolite este de 15 cm
B. înălțimea minimă a centurilor la planșeele monolite este de 20 cm
C. înălțimea minimă a centurilor la planșeele monolite este de 25 cm

23. Autorizația de construire se eliberează pentru:

A. lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, schimbare de destinație
B. împrejmuiri și mobilier urban, piețe
C. reparații la instalații interioare aferente construcției, în limitele proprietății

24. La centuri, câte bare se înnădesc în aceiași secțiune și care este distanța dintre zonele de înnădire?
A. 50 % din bare se înnădesc în aceiași secțiune și 1 m este distanța dintre zonele de
înnădire
B. 2 bare se înnădesc în aceiași secțiune și 50 cm este distanța dintre zonele de înnădire
C. toate barele se înnădesc în aceiași secțiune

25. Conform C56/85 în cazul săpăturilor la fundații în terenuri sensibile la umezire se va verifica:
A. registrul de evidență al montajului prefabricatelor
B. asigurarea evacuării apelor din precipitații și alte surse accidentale
C. menținerea ultimului strat de 30...50 cm până în ziua în care se începe betonarea
zonei respective

26. Care sunt precizările suplimentare pentru betonarea grinzilor și plăcilor conform prevederilor NE
012/2-2010?
A. Turnarea grinzilor și a plăcilor va începe dupa 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor
sau a pereților pe care reazemă, dacă procedura de execuție nu conține alte precizări
B. Turnarea grinzilor și a plăcilor se va face odată cu turnarea stâlpilor sau a pereților pe care
se reazemă, dacă procedura de execuție nu conține alte precizări
C. Grinzile și plăcile care vin în legătură se vor turna de regulă în acelasi timp; se
admite crearea unui rost de lucru la 1/5-1/3 din deschiderea plăcii și turnarea
ulterioară a acesteia
D. La turnarea plăcii se vor folosi repere dispuse la distanțe max.2,0 m pentru a se asigura
respectarea grosimilor prevăzute în proiect

27. Ce tipuri de clădiri se încadrează în clasa de importanță C ?

A. clădiri de locuit și publice avand peste 400 de persoane în aria totală expusă
B. săli de conferințe și spectacole cu capacitate de peste 200 de persoane;
C. spitale, creșe și aziluri de bătrâni

28. Când se face recepția pe fază de lucrări la execuția tencuielilor ?

A. în fiecare zi la sfârșitul programului;
B. cel puțin o dată la 100 mp
C. la minim 7 zile după executarea tencuielilor.

4
29. În cazul plăcilor sau pereților din beton armat, câți distanțieri sunt necesari a se monta pe 1 mp?
A. 4 buc/mp
B. 2 buc/mp
C. 1 buc/mp pentru ≥ 12 mm și 3 buc/mp pentru ≤ 10 mm

30. Cum se dispun plăcile de material termoizolant, când execuția termoizolației se realizează din mai
multe straturi?
A. cu rosturile dintre plăcile unui strat decalate cu 1/4 din dimensiunea plăcii, față de rosturile
dintre plăcile straturilor adiacente
B. cu rosturile dintre plăcile unui strat decalate cu cca. 1/2 - 1/3 din dimensiunea plăcii,
față de rosturile dintre plăcile straturilor adiacente
C. cu rosturile dintre plăcile unui strat decalate cu min.10 cm, pe ambele direcții, față de
rosturile dintre plăcile straturilor adiacente

31. Care este suprafața maximă de zidărie încadrată cu stâlpișori și centuri ținând cont de zona
seismică ?
A. 18 mp pentru grad de protecție antiseismic 6, 16 mp pentru grad de protecție antiseismic 7
și 12 mp pentru grad de protecție antiseismic 8 și 9;
B. 24 mp pentru grad de protecție antiseismic 6, 18 mp pentru grad de protecție
antiseismic 7 și 12 mp pentru grad de protecție antiseismic 8 și 9
C. 20 mp pentru grad de protecție antiseismic 6, 14 mp pentru grad de protecție antiseismic 7
și 12 mp pentru grad de protecție antiseismic 8 și 9.

32. Care sunt procedeele de pregătire a suprafețelor de beton, în vederea aplicării protecției
anticorozive?
A. spălarea cu jet de apă: aplicarea unei soluții de lapte de ciment;
B. aplicarea unei tencuieli cu adaos de var și sclivisirea tencuielii;
C. curațirea și asperizarea prin sablare, periere mecanică: desprăfuire cu aer
comprimat; degresare cu solvenți organici

33. La construcțiile din beton armat se prevăd la partea superioară și inferioară, pe toată deschiderea
grinzii, următoarele armături minime:
A. 2 bare  14 cu suprafața profilată
B. 2 bare  12 cu suprafața netedă
C. bare cu suprafața profilată la partea inferioară și 2 bare  12 cu suprafața netedă la zona
centrală a părții superioare

34. Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor au un efect pozitiv asupra îmbunătățirii

caracteristicilor și proprietăților acestora, iar utilizarea lor are ca scop:
A. îmbunătățirea lucrabilității betoanelor destinate executării elementelor de construcții
cu armături dese, secțiuni subțiri, înălțime mare de turnare
B. Îmbunătățirea lucrabilității betoanelor puse în operă prin pompare
C. Îmbunătățirea comportării betoanelor la îngheț-dezgheț
D. creșterea rezistenței și a durabilității betoanelor

5
35. Pentru stratul median la pereții din zidărie cu inima armată se va folosi beton cu agregat pentru:
A. grosimea stratului median <80 mm sau când acoperirea armăturii este mai mică de 20 mm
vor fi utilizate agregate cu dimensiunea ≤ 8mm
B. grosimea stratului median <100 mm sau când acoperirea armăturii este mai mică de 20 mm
vor fi utilizate agregate cu dimensiunea ≤ 8mm
C. grosimea stratului median <100 mm sau când acoperirea armăturii este mai mică de 25 mm
vor fi utilizate agregate cu dimensiunea ≤ 8mm
D. grosimea stratului median <100 mm sau când acoperirea armăturii este mai mică de
25 mm vor fi utilizate agregate cu dimensiunea ≤ 10 mm

36. Cum se realizează dispunerea plăcilor termoizolante în cazul unei izolații termice în mai multe
straturi?
A. rost pe rost
B. decalat, la cca. 1/4 din dimensiunea plăcii
C. decalat, la cca. 1/2 - 1/3 din dimensiunea plăcii

37. Înainte de începerea lucrărilor de construcții, ce trebuie să verifice dirigintele de șantier?

A. existența autorizației de construire
B. corespondența autorizației de construire cu prevederile proiectului prezentat la
autorizare
C. studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor și procedurilor prevăzute
pentru realizarea construcțiilor

38. Dirigintele de șantier are dreptul și obligația să verifice:

A. existența în proiect a prevederilor privind fazele determinante, precum și a
programului de control al calității
B. existența tuturor avizelor, acordurilor, precum și respectarea prevederilor legale
privind documentația tehnică
C. respectarea tehnologiilor de execuție, aplicarea corectă a acestora în vederea
asigurării nivelului calitativ prevăzut în documentația tehnică, în contract și în
normele tehnice în vigoare
D. respectarea prevederilor legale cu privire la cerințele stabilite prin Legea 10/1995
privind calitatea în construcții, în cazul efectuării de modificări ale documentației sau
adoptării de noi soluții care schimbă condițiile inițiale

39. La construcțiile metalice este recomandat ca transmiterea forțelor orizontale de la baza stâlpilor de
la infrastructură la suprastructură să se realizeze prin:
A. șuruburile de ancoraj
B. înglobarea stâlpilor într-o suprabetonare armată de cel puțin 40 cm
C. construcțiile metalice nu preiau forțe orizontale

40. Un acoperiș de clădire încălzită poate fi considerat cu alcătuire compactă din punct de vedere al
comportării higrotermice dacă:
A. straturile de aer cu rol termoizolant nu comunică cu atmosfera
B. în componența structurii termoizolante sunt incluse straturi de difuziune
C. indiferent de condițiile precedente, dacă straturile componente ale acoperișului se
află în contact direct unul cu altul.
6
41. Cum se vor poziționa carămizile pe ultimul rând al zidăriei peste care se vor monta elemente
prefabricate ?
A. cărămizile pe ultimul rând al zidăriei peste care se vor monta elemente prefabricate se vor
poziționa pe lat
B. cărămizile pe ultimul rând al zidăriei peste care se vor monta elemente prefabricate
se vor poziționa pe lung

42. Sistemul calității în construcții reprezintă:

A. un ansamblu al structurilor controlului în construcții:
B. ansamblu de structuri organizatorice, responsabilități, regulamente;
C. proceduri și mijloace care concură la realizarea calității construcțiilor în toate etapele
de concepere, realizare, exploatare și postutilizare.

43. Legătura dintre zidăria de blocuri mici din beton cu agregate ușoare și zidul exterior, la pereții cu
structură mixtă, se face cu:
A. ancore metalice de 10 mm diametru, bătute în rosturi;
B. ancore metalice de 5 mm diametru, în forma de Z, protejate contra coroziunii;
C. stâlpișori de rigidizare.

44. Controlul specific pe perioada de timp friguros asupra calității betonului se referă la:
A. respectarea timpului de execuție, a regimurilor termice proiectate;
B. măsurarea temperaturii aerului exterior și a betonului;
C. urmărirea realizării gradului critic de maturare.

45. În cazul zidăriei armate, rosturile orizontale trebuie să aibă grosimea de:
A. suma grosimii a două bare plus 4 mm;
B. grosimea unei bare plus 6 mm;
C. grosimea de 12 mm.

46. Conform prevederilor Regulamentului UE 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului,

declarația de performanță pentru un produs pentru construcții conține în special următoarele
informații:
A. referința produsului-tip pentru care a fost întocmită declarația de performanță;
B. sistemul sau sistemele de evaluare și de verificare a constanței performanței
produsului pentru construcții, astfel cum se prevede în anexa V;
C. numărul de referință și data eliberării standardului armonizat sau a evaluării
tehnice europene care a fost utilizată pentru evaluarea fiecărei caracteristici
esențiale;
D. după caz, numărul de referință al documentației tehnice specifice utilizate și
cerințele pe care fabricantul susține că produsul le respectă.

47. Verticalitatea suprafeței placate (placaje interioare) se verifică cu:

A. dreptar de 2 m;
B. dreptar, boloboc și fir cu plumb;
C. boloboc și dreptar de 1,2 m.

7
48. Verificările calitative ale lucrărior de zugrăveli, vopsitorii și tapete, la terminarea unei faze de
lucrări, se vor face:
A. cel puțin câte una la fiecare încăpere;
B. cel puțin una la fiecare 100 mp;
C. cel puțin una pe nivel

49. Care este spațiul care se lasă între foaia de ușă și pardoseală?
A. 2-5 mm
B. 3-8 mm
C. 4-10mm

50. La terminarea montării elementelor prefabricate se va consemna în procesul verbal constatările

verificărilor cu privire la:
A. dimensiunile secțiunilor transversale ale elementelor;
B. poziția în plan a axelor, verticalitatea sau orizontalitatea elementelor;
C. respectarea cotelor de nivel, a lungimii de rezemare și dimensiunile spațiilor de
monolizare

51. În cazul unor consemnări nefavorabile privind etanșeitatea hidroizolației, pe ce înalțime se inundă
zona suspectă?
A. cca. 5 cm;
B. cca. 15 cm;
C. nu are importanță înalțimea coloanei de apă.

52. Țesăturile din fibră de sticlă se orientează la fiecare strat:

A. perpendicular pe direcția straturilor;
B. la 45° față de etrieri;
C. după direcția etrierilor.

53. La primirea în șantier a produselor din familia oțel-beton, venite fără modificări de la producător,
acestea trebuie să fie însoțite de documentele:
A. declarație de performanță a producătorului;
B. raport de inspecție (încercări) al producătorului;
C. instrucțiuni de transport și depozitare ale producătorului;
D. declarație de performanță a distribuitorului;
E. nici unul dintre documentele de mai sus.

54. La tâmplăria din PVC în timpul montării se vor verifica:

A. dacă praznurile au fost prinse în dibluri;
B. dacă fereastra este centrată în golul rezervat și se deplasează ușor atât pe orizontală
cât și pe verticală;
C. dacă are certificat de calitate de la furnizor.

8
 Cladire 2S+P+3E
 Sistem constructiv :
- radier general;
- cadre din beton armat și pereți portanți din zidărie de cărămidă la parter și etaje;
- planșee din beton armat;
- pereți de închidere din zidărie autoportantă de BCA.
1Î: Ce obligații vă revin ca diriginte de șantier până la începerea efectivă a lucrărilor?
R:
1. verifică existența autorizației de construire, precum și a îndeplinirii condițiilor legale cu privire
la încadrarea în termenele de valabilitate;
2. verifică existența și valabilitatea tuturor avizelor, acordurilor, precum și a modului de preluare a
condițiilor impuse de acestea, în proiect;
3. verifică concordanța între prevederile autorizației de construire, a certificatului de urbanism, a
avizelor, acordurilor și cele ale proiectului;
4. studiază proiectul, caietele de sarcini, tehnologiile și procedurile prevăzute pentru realizarea
construcțiilor;
5. verifică existența tuturor pieselor scrise și desenate din proiect, inclusiv existența studiilor
solicitate prin certificatul de urbanism sau prin avize, și concordanța între prevederile acestora;
6. verifică existența expertizei tehnice la lucrările de intervenții asupra construcțiilor;
7. verifică respectarea reglementărilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori
atestati și însușirea acestora de către expertul tehnic atestat, acolo unde este cazul;
8. verifică dacă este precizată în proiect categoria de importanță a construcției;
9. verifică existența în proiect a programelor de faze determinante și le depune împreună cu
proiectanții de specialitate la ISC în vederea vizării;
10. verifică existența proiectului sau a procedurilor de urmărire specială a comportării în exploatarea
construcțiilor, dacă aceasta va fi instituită;
11. preia amplasamentul și reperele de nivelment și le predă executantului, libere de orice sarcină:
12. participă, împreună cu proiectantul și cu executantul, la trasarea generală a construcției și la
stabilirea bornelor de reper;
13. predă către executant terenul rezervat pentru organizarea de șantier;
14. verifică existența ”Planului calității" și a procedurilor/instrucțiunilor tehnice pentru lucrarea
respectivă;
15. verifică existența anunțului de începere a lucrărilor la emitentul autorizației și la ISC
16. verifică existența panoului de identificare a investiției, dacă acesta corespunde prevederilor
legale și dacă este amplasat la loc vizibil.
2Î: Care sunt principalele etape ale realizării excavației adânci la acest tip de construcție?
R: Principalele etape sunt:
1. alegerea dimensiunilor în plan și adâncimea excavației
2. alegerea soluției de excavare
3. alegerea soluției de epuisment
4. verificarea siguranței construcțiilor și utilităților aflate în zona de influență
5. proiectarea excavației
6. evaluarea și limitarea deplasării terenului, produse de excavație
7. coborârea apei subterane
8. execuția excavației
9. monitorizarea lucrărilor incintei și a construcțiilor din zona de influență
10. urmărirea comportării în exploatare a incintei adânci și a construcțiilor existente

9
3Î: Care sunt verificările care trebuie efectuate la zidăria confinată?
R: La zidăria confinată se vor verifica, la fiecare stâlpișor din beton, urmatoarele:
1. documentele de atestare a conformității produselor puse în operă
2. trasarea poziției stâlpișorilor
3. sortimentul și diametrele armăturilor
4. lungimea de înnădire a barelor longitudinale
5. dispunerea etrierilor
6. dimensiunile și intervalele dintre strepii de zidărie
7. poziționarea corectă pe înalțimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale prin care se face
legătura dintre stâlpișori și zidărie
8. cofrarea și betonarea stâlpișorilor

4Î: Ce date trebuie înscrise în condica de betoane, pentru betoanele puse în operă ?
R:
1. date privind bonurile de livrare sau documente echivalente în cazul producerii betoanelor de
către executant
2. locul unde a fost pus betonul în operă, în lucrare
3. ora începerii și terminării turnării betonului
4. temperatura betonului proaspăt
5. probele de beton prelevate și epruvetele turnate, modul de identificare al acestora și rezultatele
obținute la încercarea lor
6. măsuri adoptate pentru protecția betonului proaspăt turnat
7. eventualele evenimente intervenite (intemperii, întreruperi de turnare, etc.)
8. temperatura mediului ambiant
9. personalul care a supravegheat turnarea și compactarea betonului.

5Î: Când și în ce condiții se pot face lucrările de acoperire a structurii de rezistență (zidărie, tencuieli,
placaje, protecții, alte finisaje)?
R: Pot începe numai pe baza dispoziției date de proiectant și după recepția structurii de rezistență sau
în cazuri justificate după încheierea recepției parțiale a structurii de rezistență (fără verificarea
rezistenței betonului întărit la 28 de zile)

10
 Bloc de locuințe 5S+P+6E cu spații comerciale la parter
1Î: Cum se procedează în cazul în care, pe timpul execuției construcției, beneficiarul/investitorul
dorește modificarea soluțiilor tehnice din documentația tehnică - D.T. autorizată ?
R: În urma studierii documentației tehnice propuse, proiectantul analizează dacă modificările dorite de
beneficiar/investitor conduc la necesitatea obținerii unei noi autorizații, și dacă lucrările propuse
necesită o documentație de urbanism, avize, etc
1. Dacă nu este necesară emiterea unei noi autorizații de construire, modificările se pot realiza pe
baza unei dispoziții de șantier dată de proiectantul lucrărilor și verificată de către un verificator
de proiecte atestat în condițiile legii, titularul autorizației având obligația depunerii la emitentul
autorizației documentațiile și/sau documentele modificatoare, ca martor.
2. Dacă cerințele de mai sus nu sunt îndeplinite, beneficiarul/investitorul are obligația de a opri
lucrările și de a solicita emiterea unei noi autorizații de construire, în condițiile legii. Dacă
beneficiarul continuă executarea lucrărilor, în lipsa unei autorizații de construire valabile,
dirigintele de șantier are obligația verificării și notificării acestui fapt către investitor.
2Î: Este obligatorie proiectarea unei excavații adânci în baza unui studiu geotehnic și hidrologic și
dacă da, la ce cerință trebuie verificată această documentație.
R: Este obligatorie proiectarea unei excavații adânci în baza unui studiu geotehnic și hidrologic și
verificarea trebuie făcută de un verificator de proiecte atestat pentru cerință Af.

3Î: Precizați când și în ce constau verificările care trebuie să se efectueze la decofrarea oricărei părți
de construcție, cine face aceste verificări, ce documente se întocmesc cu această ocazie și ce date se
înscriu în acestea
R: verificările se fac în termen de 24 ore de la decofrare
Se face o examinare amănunțită a tuturor elementelor, proiectantul ( dacă așa s-a consemnat în
programul de control)
Se întocmește un PV în care se consemnează calitatea lucrărilor privind aspectul betonului după
decofrare și eventualele defecte constatate, care se încadrează în limita defectelor admisibile. Când
defectele de turnare depășesc limitete defectelor admise de Normă , acestea se remediază numai pe
baza soluțiilor elaborate de proiectant.

4Î: La livrarea armăturii, dirigintele de șantier observă că armătura aprovizionată are profilul periodic
necorespunzător prevederilor din proiect și a reglementărilor tehnice în vigoare. Cum procedează
dirigintele de șantier în acest caz?
R: În acest caz dirigintele interzice utilizarea acestor produse.

5Î: La executarea săpăturitor pentru fundații se constată că nivelul apelor subterane este mai ridicat
decât cel preconizat în studiul geotehnic. Ce acțiuni întreprindeți ca diriginte de șantier în această
situație?
R: - Înștiințează investitorul și propune oprirea lucrărilor
- Informează proiectantul despre situația apărută și solicită luarea măsurilor ce se impun
- Proiectantul de rezistență împreună cu geotehnicianul vor analiza situația și vor emite o dispoziție
de șantier cu măsurile ce se impun (de ex.: proiect de epuismente) care va fi însușită de verificatori
de proiecte atestați pentru domeniile A1 și Af.
- Dirigintele va urmări execuția lucrărilor cu respectarea proiectului de execuție și a tehnologiei
specifice acestor lucrări.
- Se repetă verificările după finalizarea evacuării apelor.

11
 Cladire P+3E

Sistem constructiv:
- radier general;
- cadre din beton armat și pereți portanți din zidărie de cărărnidă la parter și etaje;
- planșee din beton armat;
- pereți de închidere din zidărie autoportantă de BCA.

Î: La livrarea armăturii, dirigintele de șantier observă că armătura aprovizionată are profilul periodic
necorespunzător prevederilor din proiect și a reglementărilor tehnice în vigoare. Cum procedează
dirigintele de șantier în acest caz?
R:
1. verifică atestarea conform prevederilor legale, respectiv documentele care însoțesc livrarea
produsutui - declarația de conformitate eliberată de producător.
2. participă la prelevarea epruvetelor de către executant, cu atenție deosebită la cele cu profil
periodic diferit, pentru efectuarea, pe produsele din oțel achiziționate, a încercărilor
3. în cazul în care rezultatele determinărilor nu sunt corespunzătoare, dirigintele interzice utilizarea
acestor produse și transmite proiectantului neconformitatea în vederea obținerii sau nu a
acordului privind utilizarea lui.

Î: Ce încercări obligatorii trebuie să se efectueze pentru verificarea clasei de rezistență la compresiune

a betonului pus în operă. În cazul în care acestea nu s-au realizat sau rezultatele obținute se situează
sub clasa prevazută de proiect, ce încercări trebuie efectuate?
R:
1. încercările obligatorii pe cilindrii/cuburi prelevate de la locul de punere în operă, la frecvențele
stabilite prin caietul de sarcini
2. încercări nedistructive in-situ/extrageri de carote care să confirme calitatea lucrărilor executate.

Î: Cum și până unde se face turnarea betonului, care este durata maximă a întreruperilor de turnare
pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării betonului? Ce măsuri
speciale trebuie luate pentru reluarea turnării betonului după o întrerupere de turnare de durată mai
mare?
R:
1. Turnarea betonului se face continuu, până la rosturile prevăzute în proiect sau în procedura de
executare
2. Durata maximă admisă a întreruperilor de turnare pentru care nu este necesară luarea unor
măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa fie mai mare decât timpul de începere a prizei
betonului, care, în lipsa unor determinări de laborator, se consideră de 2 ore de la prepararea
betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri și de 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaosuri.
3. Măsurile speciale: - tratarea rosturilor de lucru:
 Suprafața va fi bine curățată îndepărtându-se betonul ce nu a fost bine compactat și/sau se va
freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghița de lapte de ciment și oricare alte impurități
după care se va uda.
 Înaintea betonării, suprafața betonului existent trebuie udată și lăsată să absoarbă apa, după
regula: betonul trebuie să fie saturat dar suprafața zvântată.

12
Î: La cât timp de la decofrarea oricărei părți de construcție se face examinarea amănunțită a tuturor
elementelor de rezistență ale structurii, cine participă, ce document se încheie și ce se consemnează în
acesta?
R:
1. În termen de 24 ore
2. Participă: conducătorul punctului de lucru, dirigintele de șantier și proiectantul, dacă a solicitat
să fie convocat
3. Se încheie un proces verbal, se consemnează calitatea lucrărilor precum și eventualele defecte
constatate.

Î: Ce acțiuni trebuie întreprinse în cazul în care, la recepția lucrărilor de punere în operă a betonului se
constată neconformități, defecte sau degradări, când și cum se remediază acestea?
R:
Se procedează la îndesirea verificărilor prin sondaj, până la verificarea întregii suprafețe vizibile,
consemnând în procesul verbal de recepție calitativă, toate constatările făcute.
Remedierea acestora se va efectua pe baza acordului proiectantului care dă soluții pentru fiecare
categorie de neconformitate.

13