5.3.3.9.a.

Calculul terenului de fundare

Calculul terenului de fundare se va realiza pe baza STAS 3300/1-85 - Teren de
fundare Principii generale de calcul, STAS 3300/2 - 85 - Teren de fundare.
Calculul
terenului de fundare n cazul fundarii directe i SR EN 1997 - 1 Eurocod 7 :
Proiectarea
geotehnic: Partea 1: Reguli generale, NP 123:2010 - Normativ privind
proiectarea
geotehnic a fundaiilor pe piloi, SR EN 1536 Execuia lucrrilor geotehnice
speciale.
Piloi forai.
Prin calculele terenului de fundare se vor obine rezultate privind:
Pentru fundaiile directe:
presiunea acceptabil a terenului de fundare (pconv, pacc)
presiunea plastic a terenului de fundare (ppl)
presiunea critic a terenului de fundare (pcr)
deformri sau deformaii posibile ae construciei/ fundaiei ( _s / _t)
Pentru fundaiile indirecte:
Capacitatea portant a fundaiei la fore verticale, orizontale i la momente
ncovoietoare Pentru taluzuri i versanti:
estimarea coeficientului de siguran (Fs), nlimea i panta stabil.
Calculul terenului de fundare se va realiza:
Pe baza presiunitor convenionale / acceptabile dac se ndeplinesc simultan
urmtoarele patru condiii:
terenul de fundare este bun (cf. STAS 3300/2-85);
construcia este obinuit (clasele de importan III, IV i V);
construcia nu este sensibil la tasri;
construcia nu are restricii n exploatare.
La starea limit de deformaie (starea limit ultim - S.L.D.U. sau starea
limit a
exploatrii normale -S.L.D.E.N.) dac una singur din condiiile urmtoare
este ndeplinit:
n cazul tuturor construciilor fundate pe terenuri dificile;
n cazul tuturor construciilor sensibile la tasri;
n cazul construciilor speciale (c1asele de importan I i II) nesensibile la
tasari
fundate pe orice tip de teren, cu excepia rocilor stncoase;
cnd se pot obine soluii mai economice prin depirea presiunilor
conventionale /
acceptabile, cu respectarea condiiilor specifice strii limit de deformaie.
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici ai terenului de fundare (, c, )
se
determin pentru o asigurare =0.85(conform STAS 3300/1-85).
La starea limit de capacitate portant - S.L.C.P. pentru:
construcii fundate direct pe pmnturi foarte compresibile;
 construcii fundate direct pe pmnturi coezive foarte umede i saturate,
supuse
unei solicitari aplicate rapid;
construcii fundate direct pe terenuri stncoase;
construcii cu fundatii indirecte;
lucrri de susinere;
fundaii care transmit ncrcri orizontale importante (H>0.1V, unde H i V
sunt
componentele orizontal i respectiv vertical ale ncrcrii transmise
terenului);
fundaii aezate pe taluzuri i versanti sau n apropierea acestora, dac
distana
msurat n planul talpii fundaiei pn la partea superioar a taluzului este
mai
mic de 10.0m sau de 6 ori nlimea fundaiei;
fundarea pe terenuri dificile prin mbuntirea calitii acestora
(compactare de
suprafa, de adncime, injectare, perne de pmnt compactat etc.).
Valorile de calcul ale parametnlor geotehnici ai terenului de fundare (, c, )
se
detenmin pentru o asigurare _=0.95(conform STAS 3300/1-85)
5.3.3.9.b. Calcule de stabilitate
Calculele de stabilitate se vor efectua conform prevederilor din SR EN 1997 -
1
Eurocod 7 : Proiectarea geotehnic: Partea 1: Reguli generale i cele
prevzute n Caietul
de Sarcini.
Pe baza forajelor realizate pe amplasament, se vor trasa profile litologice
transversale
pe baza crora se vor efectua calculele de stabilitate. Se vor analiza un
numr suficient de
suprafee potenial alunectoare circulare sau oarecare, locale i generale,
care s
cuprind cele mai defavorabile situaii.
Rezultatele calculelor, pentru toate ipotezele prevzute n Caietul de Sarcini,
se vor
centraliza tabelar, apoi fiecare ipotez va fi comentat individual. Stabilitatea
local i
general a zonelor investigate se va verifica la strile limit ultime (GEO i
STR), cu luarea
n considerarea aciunilor, rezistenelor i parametrilor de rezisten ai
materialelor i
coeficienii pariali pentru fiecare abordare n parte.
Calculele vor fi efectuate cu ajutorul programelor de calcul Geostru si Geo 5,
prin
modulele de verificare a stabilitii pantelor i versanilor. Aceste programe
in cont de
normativele i stasurile aflate n vigoare n Romnia.
Conform Caietului de Sarcini, calculul de stabilitate se va efectua cel puin, n
urmtoarele situaii:
zone de instabilitate existente sau potenial instabile rezultate n urma
cartrii;
zone cu debleuri mai mari de 4.0m;
zone cu rambleuri mai mari de 4.0m, inclusiv rampele podurilor, pasajelor
i
viaductelor.
Se vor respecta i urma ipotezele de calcul prevzute n Caietul de Sarcini,
ndrumtorul de ntocmire a documentaiilor geotehnice pentru drumuri
naionale, drumuri
expres i autostrzi i SR EN 1997-1:2004, astfel:
versant aflat n stare natural;
versant ncrcat cu sarcini transmise de echipamente i utilaje;
versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii;
versant cu teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;
versant cu sarcini transmise de un eventual seism;
versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii i cu teren saturat n
urma
infiltratiilor apei pluviale;
versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii i cu sarcini transmise
de un
eventual seism;
versant ncrcat cu sarcini transmise de constructii, cu sarcini transmise de
un
eventual seism i cu teren saturat n urma infiltratiilor apei pluviale;
versant stabilizat cu lucrri de consolidare;
versant stabilizat cu lucrri de consolidare, ncrcat cu sarcini transmise de
constructii, cu sarcini transmise de un eventual seism i cu teren saturat n
urma
infiltratiilor apei pluviale.
Calculul stabilitii la tasare pentru obiectivele prevzute n Caietul de Sarcini
se va
realiza att manual ct i automat prin intermediul programelor de calcul, cu
utilizarea
parametrilor geotehnici de referin (compresibilitate, rezistent la
forfecare, caracteristici
fizice) pentru fiecare situaie analizat (eforturi totale i efective,
considerarea fenomenului
de consolidare, sensibilitatea la variaii de umiditate)
Calculul stabilitii la tasare se va realiza n urmtoarele situatii:
 Rambleuri cu nlimea mai mare de 2.0m, fundate pe terenuri dificile
(mluri,
pmnturi sensibile la umezire, loesuri etc.);
Rampele podurilor, pasajelor i viaductelor cu nlimea acestora la culee
mai mare
de 4.0m.
Pentru fiecare calcul de stabilitate se va ntocmi un breviar de calcul i raport
de
verificare apoi toate zonele verificate i datele obinute vor fi centralizate
sub form
tabelar. De asemenea toate breviarele i rapoartele de verificare vor fi
semnate i
tampilate de un verificator de proiecte astestat pentru domeniul Af
Rezistena i
stabilitatea terenului de fundare al construciilor i masivelor de pmnt.
5.3.3.9.c. Verificarea documentaiilor geotehnice
Documentaiile geotehnice emise vor fi verificate de un Verificator de
Proiecte atestat
pentru Domeniul Af Rezistena i stabilitatea terenului de fundare al
construciilor i
masivelor de pmnt.

5.4.6.5. Drenarea apelor de infiltratie in taluzele rambleelor

In principiu, taluzele rambleelor sunt protejate de apele de infiltratie,
platforma
autostrazii fiind integral impermeabilizata.
Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea accidental, pe perioada
exploatarii, prin
degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor sau a crapaturilor. Aceste
cauze pot
aparea din lipsa de intretinere a drumului.
De asemenea infiltratii minore pot aparea din apele pluviale care se scurg pe
suprafetele taluzurilor.
Apele de infiltratie in corpul rambleelor, se dreneaza catre exterior prin
intermediul
stratului de baza granular prevazut in cadrul structurii rutiere.
Acest strat de baza din materiale granulare are suprafat superioara inclinata
catre
exterior, cu acceasi panta ca a suprafetei de rulare a vehiculelor care in
general este de
2.50%, dar suprafata de baza are o inclinare catre exterior de 4.0% tocmai
pentru o
evacuare rapida. La baza stratului granular se afla stratul de forma prevazut
a fi executat
din material coeziv tratat cu var.
In profil longitudinal, linia bazei stratului granular de drenare, la capatul de
intersectie
cu suprafata taluzului, trebuie in general sa fie deasupra bermei santului
aflat la baza
taluzului sau in cel mai rau caz la minim 15 cm superior fundului santului. In
cazul in care
aceasta linie este la minim, adica sub nivelul superior al santului, se vor
prevedea
barbacane de descarcare in peretele santului pereat cu dale de beton,
umplute cu material
granular la distante maxime de 2.0 m.
Ca regula generala, straturile drenante trebuiesc scoase pana la exteriorul
taluzelor
rambleelor, sau in cazul in care, din motive economice, nu sunt scoase la
suprafata
taluzelor, din 3.0 m in 3.0 m se prevad drenuri transversale de cate 1.0 m
latime care sa
preia apele de infiltratie si sa le scoata in afara. Este recomandat
impiedicarea migrarii
apelor, in lungul drumului, pe zone lungi, in stratele drenante.
Acoperirea cu pamant vegetal inierbat a taluzelor, in grosimi de 15 20 cm
nu
constituie un obstacol in scoaterea apelor de infiltratie in afara taluzelor.
In cazul rambleelor inalte, executate din materiale coezive, se prevad, in
afara de
stratul granular de la baza sistemului rutier, straturi intermediare din
material granular de
minim 25 cm grosime cu rol de drenare a corpului rambleului.

5.4.6.6. Drenarea apelor freatice

Apele freatice, in zonele unde terenurile au pante generale medii si mari, si
nivelul
acestora se afla la o adancime relativ mica de terenul natural, se
intercepteaza prin
intermediul drenurilor longitudinale amplasate in partea amonte a
versantilor, sub santul
de colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale sunt descarcate in
general in
zone depresionare si zone unde au fost prevazute podete. In cazul
imposibilitatii
descarcarii in apropierea unui podet si zona depresionara, drenurile
longitudinale pot fi
descarcate tranversal autostrazii prin intermediul unor tuburi PVC care
subtraverseaza
rambleul si se descarca in aval. Capetele de descarcare a drenurilor
longitudinale trebuie sa fie protejate. In vederea intretinerii drenurilor
longitudinale, din cincizeci in cincizeci de
metri se prevad camere de vizitare si rupere de panta. In cazul descarcarii
drenului
transversal prin subtraversarea rambleului, acest lucru se va face obligatoriu
dintr-un
camin de vizitare.
Scopul amplasarii drenurilor longitudinale este de interceptarea apelor
subterane,
aflate la adancime mica de nivelul solului natural, ape care se pot infiltra in
corpul sau
patul drumului producand degradari ale acestuia.
In zonele relativ plate, cu pante ale terenului natural mici, care confera totusi
o
scurgere lenta a apelor subterane, se prevad drenuri longitudinale adat pe o
parte, cat si
pe cealalta a drumului, sub santurile de preluare a apelor de suprafata, in
vederea
interceptarii apelor subterane si coborarea curbei nivelului acestora.
Pe zonele plate, fara posibilitati de curgere, cu nivelul apelor subterane
aproape de
nivelul terenului natural, se prevad ca modalitati de drenare sisteme de tipul
drenurilor fitil
si masuri suplimentare de consolidare a patului drumului.
Ruperea capilaritatii terenurilor de fundare a terasamentelor
Ruperea capilaritatii terenului de fundare a terasamentelor se face prin
intermediul
stratului de material coeziv tratat cu var care are dublu rol si anume de
ruperea capilaritatii
si de marire a capacitatii portante a terenului de baza prin distribuirea
uniforma a
presiunilor.
Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii s-a prevazut a
se face
in emisarii existenti (vai, parauri, rauri,etc.), canalele de desecare, sau in
cazul in care nu
exista emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine
de dispersie.
Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor
pluviale
care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:
bazine decantoare si separatoare de grasimi
in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor,
in
mediu inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie
In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier s-a prevazut
prelungirea
stratului de balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor
infiltrate in fundatie
descarcarea pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul
autostrazii.
Pentru trecerea apelor pe sub autostrada se vor proiecta podete cu lumina
de 2.00 m -
5.00 m. Acestea au prevazute amenajari amonte si aval.
5.4.11.2. Analiza deformabilitatii terenului de fundare
Terenurile slabe de fundare sunt caracterizate prin rezistente mecanice
scazute si
grad de umflare-contractie mare. De asemenea, sunt puternic compresibile si
sensibile la umezire.
Din aceasta categorie fac parte argilele, prafurile slab consolidate, malurile,
nisipurile
fine in stare afanata, loessurile, terenurile contractile etc.
Constructia corpului drumului, a rambleelor inalte si a rampelor podurilor si
pasajelor
pe aceste terenuri necesita luarea unor masuri speciale de imbunatatire a
capacitatii
portante a acestora atunci cand terenul natural slab nu poate fi inlocuit din
considerente
economice sau tehnologice.
Se vor face verificari ale deformatiilor rambleelor inalte si ale rambleelor ce
traverseaza terenuri de fundare cu portanta scazuta.
Prin deformatia terenului din baza rambleelor inalte se intelege deplasarea
pe verticala
produsa ca urmare a incarcarilor provenite din umplutura rambleului la baza
acestuia.
Pentru efectuarea calculului deformatiilor este necesar sa se cunoasca
stratificatia
terenului reprezentata prin foraje care sa precizeze succesiunea si grosimea
straturilor,
caracteristicile fizice si mecanice ale pamanturilor.
Distributia tensiunilor verticale din suprasarcina data de rambleu si
distributia sarcinii
geologice pe adancime este:
Daca in urma efectuarii calculelor de deformabilitate a terenului de fundare
rezultatele
acestora arata ca terenul de fundare nu are capacitatea de preluare a
incarcarilor date de
rambleu trebuie sa se examineze oportunitatea imbunatatirii proprietatilor
pamantului din
stratul respectiv, astfel incat sa indeplineasca conditiile unui teren bun de
fundare.
Solutiile de imbunatatire a terenului de fundare se alege in functie de natura
pamantului si de modificarea urmarita a acestuia, de grosimea stratului de
pamant supus
imbunatatirii, de materialele si utilajele disponibile.
Solutiile de consolidare a terenului de fundare sunt de mai multe tipuri:
5.4.11.3. Compactare terenului de fundare
Prin compactare se intelege indesarea pe cale mecanica, avand ca rezultat
micsorarea volumului de goluri. In pamanturi necoezive aceasta indesare se
realizeaza
prin reorientarea particulelor, care se produce prin invingerea frecarii intre
ele si in mai
mica masura prin striviri locale la punctele de contact.
In pamanturile coezive, indesarea se produce prin ruperea legaturilor dintre
particule,
urmata de reorientarea precum si de incovoierea si distorsiunea particulelor
si a stratelor
de apa legata care le inconjoara.
Volumul de goluri se reduce pe seama porilor neocupati de apa. Daca
pamantul ar fi
saturat si ar lucra ca un sistem inchis, fara posibilitatea de indepartare a
apei,
compactarea nu ar fi posibila. Starea de saturare reprezinta deci limita
teoretica pentru
compactarea unui pamant, indifferent de umiditatea lui naturala.
 Compactarea terenului de fundare se poate face prin:
Compactarea de suprafata cu cilindru compactor
Compactarea de adancime cu maiul greu sau supergreu
Compactarea de adancime cu coloane de indesare

Strat din material granular protejat cu geotextil

Sub incarcarea data de constructia drumului, apa existenta in terenul de
fundare, prin
efectul de capilaritate patrunde in corpul rambleelor conducand la
diminuarea
caracteristicilor mecanice ale acestora. Pentru a intrerupe ascensiunea
capilara a apei din
terenul de fundare la baza ramblelor se va executa un strat din material
granular cu
grosimea de 30 - 60 cm.
Pentru a impiedica colmatarea stratului din material granular cu material fin
antrenat
de apele din infiltratii precum si pentru a impiedica dispersarea materialului
granular al
acestui strat in terenul de fundare acesta va fi protejat cu geotextil cu rol de
filtrare si
separare.

5.4.11.4. Perna din material local compactat

Prin acest tip de lucrare se urmareste indepartarea pe o grosime limitata de
cel mult
34 m a stratului foarte compresibil sau a stratului sensibil la urmezire si
inlocuirea
acestuia cu o perna de pamant compactat, avand caracteristici compactate.
Grosimea pernei se stabileste in mod obligatoriu pe baza verificarii la starea
limita de
deformatie astfel incat tasarea terenului de fundare sa fie mai mica decat
cea admisibila.
Conditiile de executie a pernelor din material local se pun la punct printr-un
polygon de
experimental, iar calitatea pernei obtinute se verifica printr-o incarcare de
proba cu placa.
5.4.11.5. Blocaj din piatra
Daca grosimea stratului foarte compresibil si cu umiditate crescuta este mai
mare de 3
4 metri, imbunatatirea terenului de fundare se face blocaj din piatra de
dimensiuni mari
care prin compactare se inglobeaza si impaneaza in materialul compresibil
pana se ajunge
la refuz.
5.4.11.6. Imbunatatirea de adancime a terenurilor de fundare
Se aplica in zonele de rambleuri inalte, rampe de poduri si pasaje.
Imbunatatirea in
adancime a terenurilor slabe se realizeaza prin executia unor coloane ce au
rolul de a
transmite incarcarile verticale de la baza terasamentului drumului la terenul
bun de
fundare.
Aceste coloane pot fi:
coloane de var sau de pamant stabilizat cu var;
coloane de nisip - ciment;
drenuri verticale din materiale granulare (nisip, balast, pietris) executate
prin
forare cu rol de a cobori nivelul panzei freatice intr-un orizont de pamant
granular aflat la adancime si/sau cu rol de drenaj radial;
Alegerea metodei de imbunatatire a terenurilor slabe si dimensionarea uneia
din solutii
se face in functie de:
grosimea terenului slab;
natura si caracteristicile geotehnice ale acestuia (coeziune, unghi de
frecare
interna, umiditate, porozitate, greutate volumica, etc.);
suprasarcina data de corpul drumului si de trafic.
Coloane din var nehidratat, se vor executa in terenurile argiloase cu
umiditate
crescuta.
In timpul hidratarii varului, umiditatea terenului scade cu cca 10 %, iar
caracteristicile
fizico-mecanice cresc cu cca 20 25 %.

Modificari hidraulice: inserarea de coloane preferentiale de drenaj, modificari

de
permeabilitate, preincarcari. Acviferul prezent in straturile de teren intalnite
de traseul
lucrarii poate compromite stabilitatea globala a terenului si a lucrarilor de
consolidare.
Pentru a remedia problematici de acest tip e posibil sa se intervina in mai
multe
moduri:
5.4.11.7. Drenuri in sapatura deschisa
Pentru interceptia, colectarea si evacuarea apelor subterane sunt prevazute
drenuri in
sapatura deschisa pentru reducerea umiditatii terenului natural si
imbunatatirea
caracteristicilor fizico-mecanice ale acestuia.
Drenurile in sapatura deschisa au inaltimea cuprinsa intre 1.0m 3.00m si
latimea
0.60m 1.20 m.
Umplutura drenanta se poate realiza din balast sortul 063 mm sau piatra
sparta sortul
071. Indiferent de tipul materialului drenant utilizat, acesta se va proteja cu
geotextil cu
rol anticontaminant, iar la partea superioara capacul drenului este realizat
prin sistemul
impermeabil de scurgere al apelor de suprafata (rigola, santuri, casiu) sau
dop de argila in
grosime de 30 cm.
La baza drenului este amplasat tubul riflat perforat d=110 mm-150 mm,
pentru
captarea si dirijarea apelor catre emisari sau punctele de colectare.
Pentru revizia si intretinerea drenurilor in sapatura deschisa sunt prevazute
camine de
vizitare dispuse la interdistanta de aprox. 50 m pe toata lungimea drenului si
in punctele
obligate (intersectii de drenuri).
Pentru asigurarea ventilatieii permanente a materialului drenant sunt
prevazute puturi
de aerisire din teava lisa de PVC d=110 mm.
5.4.11.8. Drenuri forate orizontal
Pentru evitarea executiei unor santuri adanci care conduc la probleme
tehnologice, de
sprijinire, de manopera si consum de material drenant se folosesc drenuri
forate orizontal.
Procedeul consta in realizarea unor foraje orizontale care au o panta spre
gura de
evacuare de 5 10%, pe lungime de 10.00 20.00m cu ajutorul instalatiilor
speciale.
Aceste foraje sunt tubate cu tuburi reflate perforate (cu exceptia treimii
inferioare care are
rolul de a evacua apa colectata) cu diametrul de 8 15 cm. Tuburile sunt
invelite cu
geotectil cu rol de filtru invers. Forajele se realizeaza de obicei in forma de
spic format din
cate trei conducte.
Pentru proiectarea sistemului de drenaj se va tine cont de gradul de saturare
a
terenului si provenienta apei, nivelul panzei freatice in zona, permeabilitatea
materialelor
din zona, etc.
Perforatiile tuburulir colectoare se dimensioneaza in functie de granulometria
pamantului si a geotextilului, iar suprafata activa a acestora pe metru linear
se stabileste in
functie de debitul colectat calculat.
5.4.11.9. Drenuri sifon
Acest sistem de drenaj functioneaza pe principiul vaselor comunicante, este
un system
de drenaj de adancime pana la aproximativ 8.50 m adancime, functioneaza
fara consum
de energie (gravitational). Sistemul este compus din:
Foraje ferticale echipate cu tuburi perforate diametrul 100 140 mm,
imbracate la exterior cu filtru din pietris sort 2 4 mm, forajele trebuie sa
aibe
adancime suficienta astfel incat sa se strapunga straturile acvifere.
Forajele la partea superioara sunt prevazute cu camine de vizitare,
inerdistanta dintre camine (foraje sunt de aproximativ 3.00 5.00 m);
Forajele la partea inferioara sunt prevazute cu rezervoare permanent pline
cu apa pentru a nu se dezamorsa sistemul de drenaj;
Camine de vizitare aval cu sasuri automatice ce au rolul de a opri sifonarea
cand debitul scade sub o anumita valoare, sau cand creste putin peste
nivelul critic;
Tuburi de sifonare ce face legatura intre rezervorul permanent plin cu apa
al
fiecarui foraj si sasul automatic;
Schema de distributie a drenurilor sifon si a sasurilor: