Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
Studiu Geotehnic
1. GENERALITATI
1.1. Denumirea lucrarii: Expertiza tehnica pe DJ 105 km 9+400, alunecare de
teren
1.2. Investitor: Consiliul Judetean Brasov
1.3. Beneficiar: S.C. Consit S.A.
1.4. Proiectant de specialitate Studii Geotehnice: S.C. Geo-Serv S.R.L.
1.5. Amplasament: Sectorul de drum afectat de fenomenul de instabilitate este amplasat
pe DJ 105, intre localitatile Cincsor si Cincu, km 9+400.
1.6. Scopul: Prezentul studiu a fost elaborat pentru cunoasterea litologiei zonale, in
scopul stabilizarii si cosolidarii drumului national.
1/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
4. DATE SEISMOLOGICE
din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013, valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,20g, pentru cutremure avand intervalul
mediu de recurenta IMR = 100ani, iar valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de
raspuns este Tc=0,7s;
din punct de vedere al macrozonãrii seismice, perimetrul se incadreazã in gradul 71,
corespunzãtor gradului VII pe scara MSK cu o perioada de revenire de minimum 50 de
ani, conform STAS 11100/1-93.
5. DATE CLIMATOLOGICE
Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat are urmãtoarele caracteristici:
0
temperatura medie multianualã a aerului 6 - 8 C;
prima zi cu îngheţ: < 1X;
ultima zi de îngheţ: >1 IV;
adâncimea maximã de îngheţ a zonei este de 100 - 110cm, conform STAS 6054-77.
frecvenţa medie a umezelii relative r ≥ 80% la ora 14:00 (%):
iarna > 50;
primãvara < 10;
vara < 5;
toamna 20 – 30 .
precipitaţii atmosferice:
media cantitatilor anuale 700 – 800mm;
numar mediu annual zile cu cantitate precipitatii: p ≥ 0,1mm: 130-140;
numãr anual zile cu ninsoare: 30 – 40;
numãr anual zile cu strat de zapada: 60 – 80.
6. CATEGORIA GEOTEHNICA
3/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
8. DOTAREA TEHNICA
8.1. Utilajele de investigat terenul in adancime
Caracteristicile esentiale ale utilajelor de forat: instalatie de forat mecanica Beretta
T41 si instalatie de forat manuala cu diametrul 2''.
Specificatii tehnice generale utilaj Beretta T41:
-Sasiu pe senile cu deschidere variabila, motoreductoare hidraulice cu frana negativa si
valve de control a vitezei;
-Brate stabilizatoare frontale mobile complete actionate hidraulic;
-Brate posterioare fixe complete actionate hidraulic;
-Cadru suport sustinere cu cricuri hidraulice si piston de inclinare;
-Turla de forare 3200mm, cu inclinare orizontala-verticala peste 95° si inclinare stanga
dreapta 45°; cursa utila cap rotativ min.2m;translatie cap rot. min.350mm;
-Centrala hidraulica cu motor Diesel silentios min.45Kw, pompe hidraulice cu pinioane,
distribuitori, valve, manometre presiune pompe, rezervor motorina/ulei hidraulic cu filtru,
dop nivel, dop golire si radiator de racire a uleiului hidraulic;
-Distribuitor pentru pozitionarea utilajului; distribuitor de comanda cu manete si valve reglaj
si control al vitezei de rotire si al avansarii capului rotativ;
-Tablou instalatie electrica, cu display ore functionare motor, control presiune ulei si
instalatie oprire de urgenta al motorului.
-Cap rotativ cu minim: 340 rpm - max.speed ; 7000Nm - max.torque;
-Menghina hidraulica de min.216mm/valva reglaj;
-Troliu-vinci de min.400kgf;
-Pompa de min. 350 l/min, 25 bar, cu valva de reglaj debit.
nstalatia foloseste sapa cu diametrul de 131mm, iar coloana are diametrul de 151mm, iar
adancimea maxima de investigare este 80-100m si dispune de un echipament complet de
penetrare (cu prajini, burlane, carotiera probe) pana la 30m.
Adancimea/adancimile maxima/maxime de investigatie:
- La solicitarea beneficiarului s-au executat 2 sondaje geotehnice, cu adancimi de 3,00m –
15,00m fata de nivelul terenului, pentru determinarea litologiei zonale. Sondaje au fost
amplasate de comun acord cu proiectantul, acestea fiind redate in figura nr.1.
- Din sondaje s-au prelevat probe de pamanturi pentru analizarea lor in laboratoare
specializate.
Mod de prelevare si conservare a probelor, precum si descrierea primara a
litologiei:
- Se recolteaza stanta si se introduce intr-un borcan de plastic sau se parafineaza.
- Atat prelevarea probelor, cat si descrierea primara a litologiei este facuta de catre
reprezentantii Geo-Serv.
8.2. Denumirea laboratorului care realizeaza analizele:
4/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
prelevate.
Fig nr.1
5/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
Drumul judetean DJ 105 in zona km 9+400 (pe teren km 9+520) este executat in
aliniament si in usoara rampa, fiind realizat in profil mixt cu versant de debleu pe partea
stanga si versant de rambleu pe partea dreapta (Foto nr.1). La baza versantului de
rambleu, la cca 30m fata de marginea drumului curge un rau.
Din punct de vedere morfologic, zona investigata nu prezinta un relief accidentat, versantii
neavand forme variate, ci forme domoale, usor peneplenizate (peneplena = Suprafață de
teren plană saușor u ond ulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea
materialului dintr-o regiune). Acestia sunt constituiti la suprafata din depozite deluvial-
coluviale prafoase-argiloase, au aspect de podis intretaiat de vai nu foarte adanci, in
general seci si impadurite, cu inaltimi mici, culmile lor avand aspect rotunjit pe anticlinale.
In aceasta zona s-a produs un fenomen de instabilitate care a afectat in timp drumul si
lucrarile de stabilitate ale acestuia, fenomenul conducand in final la ruperea si prabusirea
unui tronson dintr-o lucrare de sprijinire, precum si degradarea celei de a doua.
Cele doua lucrari de sprijinire au fost executate in perioade diferite de timp si au avut ca
scop stabilizarea corpului drumului. Prin Caietul de sarcini emis de beneficiar, acestea
prezinta urmatoarele aspecte:
- prima lucrare de consolidare a fost realizata în perioada anilor 1990-1995, din piloti forati
cu diametrul de φ = 1080mm solidarizati la partea superioara printr-o grinda din beton de
1,00m latime. Lucrarea este tronsonata, se gasete la o distanta de 5,70m fata de
marginea dreapta a drumului, are o lungime de 94.00m, de la km 9+459 si pana la km
9+553, iar starea ei este degradata (ex. in zona mediana, intre km 9+514,50 si k 9+525,50
un tronson cu lungimea de 11m s-a rasturnat in vale impreuna cu pilotii de sustinere (Foto
nr.2 si nr.3. De asemenea tronsonul din capatul Agnita este usor deplasat spre vale cu cca
10 cm). Mentionam ca distanta intre pilotii forati este de 2,20m (Foto nr.4).
- a doua lucrare de consolidare a fost realizata în anul 2001, din micropiloti solidarizati la
partea superioara printr-o grinda din beton de 0,50m latime. Grinda de beton se continua
si sub rambleu, patrunzand in corpul drumului.
Lucrarea este interpusa intre drum si prima lucrare de consolidare, fiind la o distanta de
2,60m fata de marginea dreapta a acestuia, are o lungime de 70,50m, de la km 9+479,50
si pana la km 9+550, iar starea ei este degradata (ex. in zona mediana, pe o lungime de
12,00m minipilotii sunt erodati pana la armatura datorita circulatiei apei – Foto nr.5 si nr.6).
Mentionam ca distanta intre minipiloti este de cca. 1,50m.
6/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
De asemenea materilalul dintre minipiloti, dar si material din corpul rambleului din unele
zone) a fost spalat, formandu-se mici caverne intre grinda si umplutura ramasa.
In vale, la baza versantului, curge un parau, care in aceasta zona are aspect meandrat
(formeaza bucla catre drum). Intre rau si lucrarile de stabilitate exista vegetatie specifica
de balta (Foto nr.7), iar terenul din vale este framantat. De asemenea pe parau, in amonte,
in zona km 9+460, respectiv in zona km 9+510 exista doua lucrari de disipare a energiei
7/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
apei, executate din beton, starea acestora fiind foarte degradata (ex. acestea sunt rupte in
totalitate). Mentionam ca in zona investigata paraul curge pe marna.
Pe partea stanga a drumului exista o rigola de pamant, care la data efectuarii observatiilor
de teren era colmatata si inierbata. In acesta zona versantul are o panta mica si este
acoperit cu vegetatie agricola. Pe el nu au fost observate valuriri sau zone umede.
Structura rutiera a dumului este alcatuita din asfalt, aflat in stare generala buna;
mentionam ca la data efectuarii observatiilor de teren, in zona tronsonului prabusit banda
dreapta a drumului era refacuta prin adaugare de asfalt (Foto nr.8).
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
- fenomenul a afectat versantul drept al drumului, prin deplasarea catre aval si prabusirea
unui tronson din zidul de sprijin fundat pe coloane si afectarea celui de-al doilea zid fundat
pe micropiloti.
- deoarece nu ni s-au pus la dispozitie studiul geotehnic si proiectele lucrarilor executate si
partial dezafectate si prin modul cum lucrarea s-a deplasat si prabusit, este foarte posibil
ca aceste lucrari sa nu fie incastrate deloc in roca stabila.
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
Argila prafoasa
(marna) 20,0 8 114 24000** 37,1 0,95 0,56 400*
*conform NP 112-2004 - Anexa A, Tabel A.1., valoarea Pconv. este stabilita pentru fundatii
având latimea talpii B= 1m şi adâncimea de fundare Df= 2m.
γ − greutatea naturala a pamantului; φ unghiul de frecare interna;
c – coeziunea; E – modulul de deformatie liniara;
Ip – indicele de plasticitate; Ic – indicele de consistenta;
e – indicele porilor; Pconv – presiunea conventionala de baza
14. NORMATIVUL Ts/1-93 privind clasificarea pamanturilor dupa proprietatile lor coezive
si modul de comportare la sapat, stabileşte urmãtoarele caracteristici (tabel 1):
- argila prafoasa, coeziune mijlocie, categorie de teren tare, I, II, II, greutate medie in situ
1800 - 2000 kg/m3, pozitia 9;
- nisip argilos, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, II, II, greutate medie in situ 1500 -
1700 kg/m3, pozitia 19;
10/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
- sol vegetal, slab coeziv, categorie de teren usoara, I, I, I, greutate medie in situ 1200 -
1400 kg/m3, pozitia 22;
- umplutura, slab coeziv, categorie de teren mijlocie, I, II, II, greutate medie in situ 1600 -
1850 kg/m3, pozitia 24;
- pietris cu nisip, necoeziv, categorie de teren utare, II, II, -, greutate medie in situ 1750 -
2000 kg/m3, pozitia 29.
- marna, greutate medie in situ cca. 2300 kg/m3, pozitia 39.
15. CONCLUZII
Drumul national DJ 105, in zona km 9+400 este executat in aliniament si in profil mixt,
zona investigata fiind marcata de o instabilitate a terenului, care a cauzat degradari la
lucrarile de stabilitate existente (ziduri de sprijin) de pe partea dreapta a drumului.
In vederea determinarii litologiei zonale, precum si a cauzelor care au stat la baza
producerii fenomenului de instabilitate s-au executat 2 sondaje geotehnice (notate cu F),
pentru determinarea geolitologiei zonale precum si a structurii rutiere din zona.
Fenomenul de instabilitate a condus la degradarea celor doua ziduri de sprijin existene,
degradarile constand atat in rasturnarea si prabusirea in vale a unui tronson din zidul de
sprijin fundat pe piloti forati de diametru mare, cat si in erodarea betonului micropilotilor de
sustinere de la zidul de sprijin mai nou, in unele zone putandu-se observa si armatura. De
asemenea la ambele lucrari de consolidare apa a spalat materialul de sustinere dintre
piloti, dar si o parte din materialul de umplutura drumului formand mici caverne sub grinda
zidului de sprijin.
Pe partea stanga a drumului exista un sant de pamant, colmatat si inierbat.
11/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
16. RECOMANDARI
stabilizarea drumului in partea din aval, prin executarea unei noi lucrari de sprijinire
fundata indirect prin piloti forati, incastrarea acestora facandu-se in in roca de fundament
constituita din argila prafoasa (marna) fin nisipoasa, plastic vartoasa, pentru care se va
tine cont de prescriptiile SR EN 1997-1/2004/NB:2007, STAS 2561/3-90, SREN
1536/2004 si NP 123/2008;
12/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
17.DOCUMENTE DE REFERINTA
17.1. Normative
- SR EN 1997-1/2004/NB:2007 – Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale.
Anexa Nationala;
- SR EN 1997-2:2007 – Eurocod 7: Proiectare geotehnica. Partea 2: Investigarea si
incercarea terenului;
- SR EN ISO 14688-1:2004 – Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 1: Identificare si descriere;
- SR EN ISO 14688-2:2005 – Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare;
- NP 074/2014 – Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii”;
- NP 112 – 2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa;
- NP 120 – 2006 Normativ privind cerintele de proiectare şi executie a excavatiilor adânci;
- NP 122/2010 – Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici;
- NP 123-2008 - Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti.
- AND nr.116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de īntreţinere,
reparare şi exploatare a drumurilor;
- Ts1-93 – Incadrarea pamanturilor dupa sapaturi;
- P100-1/2013 – Cod de proiectare seismica. Partea 1. Prevederi de proiectare pentru
cladiri.
17.2. STAS-uri
13/14
Ex p e r t i za t e hni c a p e DJ 1 0 5 km 9 + 4 0 0,
a l un e c a r e de t e r e n
Cont r a c t nr. G 4 1 d . / 2 0 1 5
Verificat
ing. Gh. Neata
14/14