Sunteți pe pagina 1din 12

GEOSINTETICE

Georetele

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Georetele - definitie
Georetele = produse
polimerice cu structură
plană deschisă sub formă
de reţea, formate din
nervuri ce se
intersectează sub diverse
unghiuri plane

Functii: drenaj, protectie


anti-erozionala

1
Georetele - utilizari
Drenaj - georeţelele se utilizează singure sau în
asociaţie cu alte materiale geosintetice (geotextile
de obicei) pentru terenurile de fundare (de exemplu
pământuri sensibile la îngheţ) sau la diferite
construcţii (ziduri de sprijin, depozite de deşeuri,
baza rambleelor etc).

Se recomandă asocierea cu un geotextil sau o


geomembrană pentru a împiedica pătrunderea
pământului în deschiderile reţelei, fapt care
compromite buna funcţionare a produsului.

Georetele - utilizari
Drenaj
- In spatele zidurilor de sprijin, drenarea
pantelor instabile, la baraje si canale,
terenuri de sport, in terenuri gelive, drumuri,
piste aeroportuare, detectarea scurgerilor
sub etansarile depozitelor de deseuri, saltea
drenanta

2
Georetele - utilizari

Georetea utilizată pentru drenarea fundatiei unui drum

Georetele - utilizari
geotextil
georetea

Georetea utilizată pentru drenaj in spatele zidurilor de sprijin

3
Georetele - utilizari
Etansare primara cu geomembrana

Etansare secundara cu geomembrana

georetea

Argila

Etansare de fund si georetea pentru detectarea scurgerilor

Georetea utilizată la drenaj geotextil

in depozite de deseuri
Argila

georetea

geomembrana

Etansare de fund si georetea pentru drenaj

Georetea
Geotextil

Geomembrana
Drenarea acoperirii cu georetea

Georetele - utilizari
Protectie anti-erozionala
- pentru protecţia pantelor, cu rol permanent
sau temporar, până când se dezvoltă
vegetaţia.
- ele se pot asocia cu alte materiale naturale
sau geosintetice

4
Georetele - utilizari

Utilizarea georeţelelor la sisteme de acoperire a depozitelor de deşeuri solide

Georetele - utilizari

Georeţea cu funcţie antierozională pe taluz

5
Georetele - tipuri
¾ Structura georeţelelor este asemănătoare cu a geogrilelor, dar
forma deschiderilor în cazul georeţelelor este rombică, având
unghiuri care variază în general între 60° şi 80°.

¾ Georeţelele au grosimi de cca 5 - 10 mm.

¾ Ele pot fi alcătuite din:


• nervuri solide extrudate,
• nervuri din polimer spongios extrudate (au grosime mai mare şi
deci debitul transportat este mai mare),
• nervuri solide trefilate - au intersecţiile în unghi drept, ceea ce le
conferă o rezistenţă sporită,
• monofilamente sudate termic.

¾ Georeţelele sunt realizate în general din polietilenă cu adaos de cca 2%


negru de fum (pentru protecţie contra razelor UV) şi 0,25 - 0,75 % aditivi
(antioxidanţi, lubrifianţi).

Georetele - tipuri

¾ Plasele sunt o variantă a georeţelelor; ele au goluri mai mari şi


sunt formate din fire flexibile multifilamentare sau multifilare.

Legătura dintre fire se face prin termosudare sau înnodare. Ele au o


mare supleţe şi flexibilitate,precum şi o transmisivitate foarte mare.

6
Caracteristicile georetelelor
Caracteristici de identificare

Grosime – 5 – 10 mm
Densitate (relativa) a polimerului: 0.933 – 0.941
Masa pe unitatea de suprafata
Masa pe unitatea de suprafaţă variază în funcţie de tipul de georeţea şi de grosimea
sa. De exemplu, pentru o georeţea de 5.1 mm grosime, realizată prin extrudare din
polimer solid, masa variază între 680 -1020 g/m2

Caracteristicile georetelelor
Caracteristici hidraulice

Transmisivitatea, θ
În general, valorile debitului transportat sunt de
circa 3 ordine de mărime mai mari decât în cazul
geotextilelor.
Cerinte US EPA:
pentru utilizări la depozite de deşeuri: θ ≥ 3x10-5
m2/s
pentru utilizări la bazine (lagune): θ ≥ 3x10-4 m2/s

7
Caracteristicile georetelelor
Caracteristici hidraulice

Transmisivitatea, θ

Caracteristicile georetelelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere
La fel ca la geogrile

8
Caracteristicile georetelelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la compresiune
Caracteristicile de compresiune
prezintă importanţă datorită
influenţei pe care o are
reducerea secţiunii asupra
capacităţii de transport a
lichidelor

Caracteristicile georetelelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la forfecare pe interfata
- este influenţată de orientarea nervurilor faţă de direcţia de
alunecare

30° 30° 60° 60°


60° 60°

Transversal Longitudinal Aliniat Directia de solicitare

9
PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE DRENAJ
1
qadm = qult
FSP × FSFL × FSCC × FSCB

ƒqadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare,


ƒqult este debitul ultim determinat din încercări,
ƒFSP este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de
patrundere a materialelor adiacente in deschiderile georetelei,
ƒFSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de
fluaj,
ƒFSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea
chimică,
ƒFSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea
biologică.

PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE DRENAJ
Domeniul de aplicare Valori ale factorilor partiali de siguranta
FSP FSFL FSCC FSCB
Ziduri de sprijin 1.3-1.5 1.2-1.4 1.1-1.5 1.0-1.5
Saltele drenante 1.3-1.5 1.2-1.4 1.0-1.2 1.0-1.2
Drenuri de suprafata pentru acoperiri la 1.3-1.5 1.2-1.4 1.0-1.2 1.2-1.5
depozitele de deseuri
Stratul secundar de colectare a 1.5-2.0 1.4-2.0 1.5-2.0 1.5-2.0
levigatului în depozitele de deseuri
Stratul primar de colectare a levigatului 1.5-2.0 1.4-2.0 1.5-2.0 1.5-2.0
în depozitele de deseuri

10
PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE PROTECTIE
ANTI-EROZIONALA
Proiectarea sistemelor antierozionale, se face, în general,
pornind de la functia principala a acestora si anume
limitarea pana la o valoare acceptabila a pierderilor de sol
prin erodare.
De exemplu, o valoare acceptabila pentru scopuri agricole
este 10 t/ha/an (Ingold, 1994).
Aceasta valoare poate fi acceptabila si pentru alte domenii
ingineresti.

PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE PROTECTIE
ANTI-EROZIONALA
Ecuatia universala Wishmeier:
E = R x K x L x S x P x C,

E - valoarea medie anuala a pierderii de masa de pamânt (masa/suprafata),


R - indicele de erozivitate al ploii (functie de intensitatea si durata ploii, de
masa, diametrul si viteza picaturilor de ploaie),
K - indicele de erodabilitate al pamântului,
L - factor ce tine cont de lungimea pantei,
S - factor ce tine cont de unghiul pantei,
P - factorul conditiilor de amplasament (deobicei egal cu 1, în afara situatiei în
care amplasamentul este în terase),
C - factor ce tine cont de tipul culturii (egal cu raportul dintre masa de sol
pierduta prin erodare pentru o anume cultura si masa corespunzatoare pentru
teren necultivat).

11
PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE PROTECTIE
ANTI-EROZIONALA
In cazul în care exista o protec¡ie antierozionalå (de tip geosintetic sau nu) care
pe termen scurt nu presupune existen¡a unei vegetatii, factorul C este înlocuit
de un factor de eficienta , YF:

YF = RF x EF,

unde:
RF este factor de siroire - raportul dintre siroirea în cazul protejat cu un sistem
antierozional si cea în cazul neprotejat
EF - factorul de erodabilitate - raportul dintre erodabilitatea pentru cazul protejat
si cel neprotejat.

PROIECTARE PENTRU
FUNCTIA DE PROTECTIE
3
ANTI-EROZIONALA
Erodabilitate Curba teoreticå Date din încercåri
normalizatå Pierderi predominant
2,5 prin eroziune Factorii de siroire si erodabilitate
pot fi normaliza¡i prin împartire la
2
: Pierderi predominant (YF)1/2
1,5 prin siroire

1 RF × EF = 1
.
0,5
YF YF

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3


ª iroire normalizatå

Diagonala reprezintå un sistem echilibrat din ambele puncte de vedere. Punctele


situate deasupra acestei linii reprezinta pierderi de sol predominant prin eroziune,
ceea ce înseamna ca sistemul folosit este eficace fatå de siroire, nu si fata de
erodabilitate. Punctele situate sub diagonala reprezinta sisteme eficiente din punctul
de vedere al erodabilitatii.

12