GEOSINTETICE

Geomembrane

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Geomembrane - definitie
Geomembranele produse polimerice plane,
subţiri, sub formă de folii, cu permeabilitate
foarte scăzută, utilizate pentru etanşare
(impermeabilizare), în contact cu pământuri
sau alte materiale, în domeniul construcţiilor.
Functie: etansare

1
 Geomembrane - utilizari
Etanşări de rezervoare sau bazine pentru lichide (apă,
hidrocarburi, solvenţi);
Etanşări la canale de transport pentru lichide;
Etanşări pe paramente sau în alte zone ale digurilor sau
barajelor;
Etanşări la tuneluri sau galerii;
Etanşări de bază şi suprafaţă la depozite de deşeuri menajere
sau industriale;
Etanşări verticale la depozite de deşeuri pentru controlul
contaminării laterale a terenului cu diverşi poluanţi (ecrane de
etanşare);
Etanşări la drumuri sub îmbrăcăminţi asfaltice;
Etanşări pentru evitarea infiltraţiilor în pământuri argiloase cu
umflări şi contracţii mari, pământuri sensibile la umezire, gelive.

Geomembrane - utilizari

Diverse tipuri de etanşări pentru bazine de lichide

a – sistem simplu de etanşare, fără protecţie, b – etanşare cu protecţie
minerală, c – etanşare cu geotextil dedesubt, d – etanşare cu geotextil dedesubt şi
protecţie minerală, e – etanşare dublă cu strat de detectare a scurgerilor, f –
etanşare dublă cu strat de detectare a scurgerilor şi protecţie minerală

2
 Geomembrane - utilizari

Rezervor gonflabil din geomembrană

Geomembrane - utilizari

Sistem de etanşare cu geomembrană la depozite de deşeuri solide

3
Geomembrane - utilizari

Etanşarea tunelurilor cu geomembrană

Geomembrane - utilizari

Ecrane de etansare

4
 Geomembrane - tipuri
AVANTAJE DEZAVANTAJE
PVC - Policlorură de vinil - Termoplastică
- cost redus; - comportare proastă la factorii climatici;
- rezistenţă fără ranforsare; - pierderea componenţilor plastifianţi în timp;
- se produc într-o gamă largă de grosimi; - comportare slabă la temperaturi joase şi ridicate
- greutate redusă când se realizează dintr-un
singur strat;
- comportare bună la îmbinare.
CPE – Polietilenă clorurată - Termoplastică
- comportare bună la factorii climatici; - fiabilitate redusă a îmbinării;
- îmbinare uşoară; - posibilă desfacere a stratelor componente.
- rezistenţă bună la fisurarea la rece;
- rezistenţă chimică bună;
- cost moderat.
CSPE – Polietilenă clorosulfonată - Cauciuc termoplastic
- comportare foarte bună la factorii climatici; - comportare modestă la temperaturi ridicate.
- rezistenţă bună la fisurarea la rece;
- rezistenţă chimică bună;
- îmbinare rezistentă;
- cost moderat.

Geomembrane - tipuri
EPDM – Etilenă propilenă dienă terpolimer
- comportare bună la factorii climatici; - performanţe slabe la temperaturi ridicate;
- greutate redusă când se realizează dintr-un - presupune echipament special pentru îmbinare;
singur strat; - repararea pe şantier este dificilă.
- bună rezistenţă la fisurarea la rece;
- rezistenţă chimică bună.
EPDM Cauciuc termoplastic
- comportare bună la factorii climatici; - rezistenţe chimice modeste.
- rezistenţă la fisurare la rece sub 60° F (33°C);
- îmbinare bună prin încălzire;
- cost moderat.
HDPE Polietilenă de înaltă densitate - Semicristalină, termoplastică
- rezistenţă chimică excelentă; - suprafaţă lisă cu frecare redusă;
- îmbinare uşoară prin încălzire şi extrudere; - sensibilă la fisuri din solicitări;
- gamă largă de grosimi; - contracţie / dilatare termică mare
- cost redus.
MDPE, LDPE, VLDPE - Polietilenă de medie, joasă şi foarte joasă densitate
- Semicristalină, termoplastică
- rezistenţă termică bună; - contracţie/dilatare termică moderată;
- îmbinare simplă prin încălzire şi extindere; - LDPE şi VLDPE sunt rar folosite;
- gamă largă de grosimi;
- comportare bună la fisurare;
- alungiri mari.

5
 Geomembrane - tehnologii
ƒ Geomembranele din polietilenă - HDPE, MDPE şi LDPE se produc utilizând două
tehnologii:
- Extruderea masei plastice prin dispozitive speciale plate din care ies folii cu
grosimi între 0.15 - 5 mm, late de până la 7.5 m;
- Extruderea masei plastice prin dispozitive circulare, la ieşire produsul fiind
insuflat cu aer astfel încât se formează un balon cilindric. După stabilizarea termică
cilindrul se taie pe generatoare obţinându-se folii de până la 10.5 m lăţime, cele mai
late care se produc în prezent.

ƒ Pentru mărirea rugozităţii suprafeţei, astfel încât să crească coeficientul de frecare

cu stratul suport, se utilizează următoarele tehnologii:
- activarea unui agent care se află în masa polimerului şi care se umflă, formând
protuberanţe pe suprafaţă;
- stropirea la cald a geomembranei gata fabricate cu un polimer care formează
protuberanţe;
- cutarea stratelor de suprafaţă în cazul geomembranelor multistrat.
În acest fel, unghiul de frecare cu stratul suport sau cu acoperirea poate creşte de la
cca 10° la 35°.

Geomembrane - tipuri
Geomembranele sunt în general de culoare închisă (produsele polimerice sunt de
culoare neagră datorită aditivilor pe bază de negru de fum care le protejează contra
efectelor nocive ale razelor UV), dar există şi geomembrane albe care reduc
absorbţia de căldură, şi respectiv dilatarea termică, permiţând şi detectarea mai
rapidă a unor eventuale defecte

Geomembrane cu crampoane pentru etansarea structurilor de beton

6
Geomembrane - imbinari

de colţ plată
(a) Suduri prin extrudere

pană dublă la cald simplă la cald

(b) Suduri termice prin topire

topire cu solvent topire cu solvent de structură

(c) Suduri cu solvent

cu adeziv solvent cu adeziv de contact

(d) Suduri cu adeziv

Geomembrane - imbinari
Tipul de geomembrană Procese termice Procese chimice
cu extrudere cu aer cald cu solvent cu adeziv
Policlorură de vinil
(PVC)
Polietilenă de joasă
densitate (LDPE)
Polietilenă de înaltă
densitate (HDPE)
Sulfat de clorură de
polietilenă ranforsată
(CSPE-R)
Polipropilenă (PP)

Îmbinările realizate pe şantier se verifică prin următoarele operaţii:

¾Realizarea de îmbinări de probă.
¾Încercarea de mostre prelevate din îmbinare.
¾Încercarea întregului sistem de îmbinări.

7
 Geomembrane - imbinari
DESPRINDEREA REZULTATE

(a) ADMIS - Ruptura în foaia superioară,

în zona de separare

(b) ADMIS - Ruptura în foaia superioară, în zona

de la capatul îmbinării

(c) ADMIS- Ruptura în foaia superioară

(d) ADMIS- Ruptura în foaia inferioară

Modalităţile prin care se poate
produce degradarea îmbinărilor
(e) ADMIS- Ruptura în foaia inferioară, realizate prin sudură cu extrudere
după zona de îmbinare

(f) ADMIS- Ruptura în îmbinare

(dacă îndeplineşte condiţia de rezistenţă)

(g) ADMIS- Ruptura în îmbinare

(dacă îndeplineşte condiţia de rezistenţă)

(h) RESPINS- Ruptură din aderenţă

(i) RESPINS- Ruptură din aderenţă

Geomembrane - imbinari
tablou de control

Controlul etanşărilor cu
etansare reţele de senzori (captori).
sursa electrica

cablu electric

captori

perie
tensiune 15-30kV de alamă
Sistem de detectare a tensiune 15-30kV
scânteie
defectelor prin baleiaj electric
geomembrană
deteriorată

5mm

8
 Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de identificare

Grosime – 0.5 – 5 mm (uzual 1 – 3 mm)

Densitate (relativa)
- cauciuc butil – 0.92
- policlorură de vinil - 1.40
- HDPE - 0.95.
Masa pe unitatea de suprafata
Masa pe unitatea de suprafaţă diferă în funcţie de natura materialului şi grosimea
produsului. Pentru grosime de 0.5 mm - 400 - 500 g/m2, pentru grosime de 2 mm - 2
000 - 2 500 g/m2.

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici hidraulice
Permeabilitatea
Permeabilitatea geomembranelor, în sensul legii lui Darcy (k), este
extrem de scăzută (de ordinul a 10-15 m/s).

Metode experimentale:
metode bazate pe măsurarea distribuţiei concentraţiei agentului de
difuzare pe toată grosimea geomembranei;
metode asociate cu determinarea concentraţiei de substanţă chimică
pe cele două suprafeţele opuse ale geomembranei şi calculul fluxului
de difuzie şi a penetrabilităţii;
metode care se bazează pe înregistrarea cantităţii de substanţă
difuzată absorbită de probă în procesul de difuzie;
metode care implică măsurarea curgerii staţionare şi determinarea
fluxului de difuzie a coeficientului de difuzie.

9
 Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici hidraulice
Permeabilitatea
SR EN 14150 – Bariere geosintetice. Determinarea permeabilitatii la
lichide (doar pentru geomembrane – bariere geosintetice polimerice)

Legendă:
1 Partea aval U Robinet de intrare a apei
2 Partea amonte D Robinet de evacuare
3 Geomembrană FU Clapetă amonte de intrare a aerului
4 Placă poroasă FD Clapetă aval de intrare a aerului

Se aplică o diferenţă de presiune hidraulică între cele două feţe ale geomembranei,
care este menţinută în timpul încercării la o valoare constantă de 100 kPa

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici hidraulice
Permeabilitatea
Transmisia de vapori de apa – WVT
- o mostra e pusa intr-o capsula impreuna cu apa si se controleaza
diferenta de umiditate relativa pe cele doua fete (100% umiditate in
capsula, o umiditate mai scazuta in exterior). Se monitorizeaza
modificarea de masa in timp.

g × 24 [g/mp zi]
WVT =
t×a
g – modificarea de masa (g)
T – intervalul de timp (ore)
A – suprafata probei (mp)

10
 Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici hidraulice
Permeabilitatea
Transmisia de vapori de apa – WVT

WVT WVT
Permeanta = =
∆P S(R1 − R 2 )

∆P – diferenta de presiune de vapori intre cele doua fete ale geomembranei (mm Hg)
S – presiunea de saturatie a vaporilor la temperatura incercarii (mm Hg)

Coeficientul de difuzie = permeanta x grosimea

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici hidraulice
Permeabilitatea
Transmisia de vapori de apa – WVT

11
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la intindere
La fel ca la geotextile
Testul cu dublu T. EN 12311-2:2000. Ruperea geomembranei are
loc în zona centrală şi, datorită lăţimii mici din această zonă, acest
test furnizează informaţii despre comportarea la tracţiune numai
după o direcţie.
Testul cu lăţime constantă (benzi late). Se utilizează şi la
geomembrane testul folosit pentru geotextile, cu o mostră de lăţime
constantă .
Testul tridimensional. Se determină rezistenţa la întindere a
geomembranei în condiţii de solicitare tridimensionale (axial
simetrice), în cazul în care geomembrana ar fi solicitată
perpendicular pe planul său.

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere
Testul cu dublu T.

12
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere
Mostra cu latime constanta (200 mm).

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere
Incercare tridimensionala.

13
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
75mm 75mm

Rezistenta la sfasiere
- cu probă de formă trapezoidală cu tăietură

100mm
150mm

25mm

25mm
de iniţiere, pentru determinarea rezistenţei
la iniţierea sfâşierii 15mm

- cu proba de tip “despicată”, pentru Geotextil

determinarea rezistenţei la propagarea Geomembrana Inima placii
de prindere
Placa de prindere

sfâşierii.

Rezistenţa la sfâşiere determinată cu proba

trapezoidală pentru geomembranele subţiri,
neranforsate este relativ scăzută, variind
între 18 şi 130 N. Pentru geomembrane
ranforsate testate pe mostre "despicate"
rezistenţa variază între 90 şi 450 N.

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta imbinarilor
- Testarea îmbinărilor se face
prin încercări de forfecare
sau prin încercări de "jupuire"
(exfoliere, încercare de
desprindere în unghi de 90°).

14
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la impact (soc)
-Pentru determinarea rezistenţei la impact se foloseşte o metodă
dinamică, testul “Elemendorf” sau cel al pendulului, în care un braţ
oscilant cu cap conic este lăsat să cadă pe o mostră din produs,
măsurându-se energia la care are loc penetrarea

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la perforare
statica
Pentru determinarea
rezistenţei la poansonare
se foloseşte o mostră
circulară de geomembrană,
fixată pe un inel, pe care
este aplicată o forţă de
compresiune, determinând
momentul ruperii.
Se stabileşte mărimea
acţiunii ce produce ruperea
şi care variază între 45 -
450 N pentru
geomembrane subţiri şi
între 200 până la 2200 N
pentru geomembrane
groase armate.

15
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la frecare pe interfata

Valori δ (Eficienţă Eϕ = tgδ/tgΦ)

Tipul Tipul de pământ
geomembranei Nisip grosier - mare cu Nisip fin cu micaşisturi cu
Φ = 30° Φ = 26°
EPDM 24° (0,77) 24° (0,91)
PVC rugos 27° (0,88) 25° (0,96)
PVC lis 25° (0,81) 21° (0,79)
CSPE 25° (0,81) 23° (0,87)
HDPE lisă 18° (0,56) 17° (0,63)

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la frecare pe interfata

Tipul de Tipul de geomembrană

geotextil suport EPDM PVC PVC lis CSPE HDPE
rugos lisă
neţesut împâslit 23° 23° 21° 15° 8°
neţesut termosudat 18° 20° 18° 21° 11°
ţesut monofilament 17° 11° 10° 9° 6°
ţesut din benzi 21° 28° 24° 13° 10°

16
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de durabilitate
Degradarea chimica

Testarea presupune imersarea geomembranei într-o

substanţă chimică pe o perioadă de 30, 60, 90 sau 120
zile, după care se determină:
• proprietăţile fizice (grosime, masă, lungime, lăţime,
duritate)
• proprietăţile mecanice (rezistenţa la tracţiune, la
sfâşiere, poansonare şi impact)
• proprietăţile chimice (pentru determinarea modificărilor
în structura polimerului).

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de durabilitate

Degradarea chimica

17
 Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de durabilitate
Tipul geomembranei
Cauciuc butil Polietilenă Polietilenă Poliolefină Cauciuc Etilenă Neopren Polietilenă Policlorură de
clorurată sulfoclorurată termo- cloroprenic propilenă vinil (PVC)
(CPE) (CSPE) plastică vulcanizat dienă
Substanţa terpolimer
(EPDM)
chimică 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C 37°C 70°C
Hidrocarburi x x x x x x x x x
alifatice
Hidrocarburi x x x x x x x
aromatice
Solvenţi x x x x x x x x x
clorinaţi
Solvenţi x x x x x x x x x x
oxigenaţi
Solvenţi de x x x x x x x x x
petrol bruţi
Alcooli x x x x x x x x x x x x x x x
Acizi:
- organici x x x x x x x x x x x x x x x
-anorganici x x x x x x x x x x x x x x x
Baze:
- organice x x x x x x x x x x x x x x x x
- anorganice x x x x x x x x x x x x x x x x
Metale grele x x x x x x x x x x x x x x x x x
Săruri x x x x x x x x x x x x x x x x x

Legendă: x – rezistenţă bună

Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de durabilitate
Caracteristici termice

Comportarea la diferite niveluri de temperaturå si în special la variatia lor în timp

depinde în mod esential de tipul de polimer din care este fabricata geomembrana.

La temperaturi pozitive curente de ordinul a 20 - 40°C apar dilatari ale

geomembranelor de care trebuie sa se tina seama atunci cand sunt lasate
neacoperite perioade lungi de timp.

Neplåcute si periculoase sunt contractiile si dilatarile diurne ce pot apare în zone

cu variatii importante de temperatura între zi si noapte.

La temperaturi negative geomembranele devin casante.

18
Caracteristicile geomembranelor
Caracteristici de durabilitate
Caracteristici termice

Polimerul Coeficientul de dilatare termicå (x 10-5)

Polietilenå
- de înaltå densitate 15 - 22
- de medie densitate 11 - 15
- de joaså densitate 9 - 13
Polipropilenå 5-9
Policlorurå de vinil 5 - 18
Poliamidå 5-7
Polistiren 5-7
Poliester 5-7

19