Curs 8

CURS SUBCLASE COMPOZITE RDC

SUBCLASE DE RDC

 ORMOCERI
 CEROMERI
 POLISTICLE
 COMPOMERI
 GIOMERI

ORMOCERII

Terminologie:

 RDC cu faza organică - monomer anorgano-organic

 Organically modified ceramics= ormoceri
 Definite (Degussa)
 Admira (VOCO) – 1999 CeramX (Dentsply)

Compoziţie:

1. faza organică: matrice polisiloxanică cu duble legături polimerizabile.

2. umplutură anorganică

Reacţia de priză:

Gruparea Si(OR)3 poate forma duble legături cu monomerii matricei sau componentele anorganice
din umplutură – matrice policondensată organica si anorganica (bogat reticulată)

Proprietăţi :

 Masa moleculară de 1000x > decât a monomerilor din RDC (biocompatibilitate)

 Contracţia de polimerizare cu 50% < (1.97%vol)
 Rezistenţa mecanică ~ RDC hibride
 Stabilitate cromatica
 Expansiune termica ~ dinte

INDICAŢII:

 cavităţi clasa I, II, III, IV, V

 refaceri de margini incizale
 închideri de diasteme
 Fatetari directe
 Reconstituiri de bonturi
 reparaţii faţete polimerice sau ceramice
 Inlay-uri compozit !

Necesită uneori sisteme adezive adaptate: adeziv pe bază de ormoceri (ex. Admira Bond-gen.5 )

1
 CEROMERII

Terminologie:

 Răşini compozite ce au în umplutura anorganică particule ceramice

 Polimer optimizat cu particule ceramice
 Ceramic optimized polymer = ceromer Targis (Ivoclar), Tetric Ceram (Ivo clar Vivadent)

Compoziţie:

1. matrice organică dimetacrilică (Bis-GMA, UDMA, TEGDMA)

2. umplutură 80% - 5 tipuri de particule

 - Sticlă de Ba/ sticlă BaFAlsilicatică/ amestec de oxizi (particule ceramice)

 - silice/ trifluorură de yterbiu

INDICAŢII:

 - indicatii si pentru obturatii estetice pe zona posterioara (dinti permanenti si temporari)

 -cavităţi clasa I, II, III, IV, V, eroziuni
 - reparaţii faţete polimerice sau ceramice
 -Necesită sisteme adezive adaptate

POLISTICLE

Terminologie:

 Răşini compozite care după polimerizare au caracteristici de sticle

 Artglass (Heraeus Kulzer) – 1995
 Belle-glass (Kerr) – 1996/Premise Indirect Solitaire (Heraeus Kulzer) – 1997

Compoziţie:

1. matrice organică pe bază de monomeri polifuncţionali – rată de conversie de polimerizare şi

stabilitate cromatică ↑
2. umplutura anorganică (65%) – amestecuri de sticle

2
 COMPOMERII

ISTORIC:

 Materiale hibride apărute în 1993;

 Termenul derivă din “compozit” şi “glass ionomer”;
 Proprietăţi asemănătoare celor două materiale;

Terminologie:

 Răşini compozite modificate cu poliacizi sau compozite modificate cu grupari acide(COMP)

 Compozite + ionomeri = compomeri
 Dyract (Dentsply De Trey) - 1993

Compoziţie:

1. a.) matrice organică dimetacrilică + b.) grupări acide (carboxilice)

2. umplutură (sticlă fluoro alumino-silicatică) 1b + 2 = reacţie acid-bază

Mod de prezentare:

Sistem monocomponent (ambalaj ermetic, folii metalice)

COMPOZIŢIE CHIMICĂ:

I.FAZA ORGANICA:

 Monomer de bază- CDMA, UDMA (oligomer dimetacrilic),

 Monomer de diluţie: GDMA (gliceril dimetacrilat), TEGDMA.
 Polimer hidroxilic (HEMA)→ modifică:
 Reologia,
 Transportul apei & fluorului.
 Sist. foto.: amine terţiare CPO2.

II.FAZA ANORGANICĂ:

 Sticlă (45-67%) fluoroaluminosilicat

 Fluorosilicat de strontiu (Dyract);

III.AGENTUL DE CUPLARE:

 Silicat coloidal:
 Dispersia particulelor anorganice,
 Legarea celor două componente.

3
Reacţia de priză:

 primar –fotopolimerizare
 componenta acidă a matricei organice nu poate participa la reacţia acid-bază, deoarcece apa
nu este prezentă în nici una din componente
 în mediu oral, pe măsură ce absoarbe apă – reacţie acid-bază (între lanţurile carboxilice şi
sticlă)

Diferenţe COMP şi CIMR:

 COMP – fotopolimerizare + reacţie acid-bază tardiv

 CIMR – reacţie acid-bază debutează imediat + fotopolimerizare

FORMA DE PREZENTARE:

 Sistem monocomponent (iniţiere foto),

 Pastă în seringi sau în capsule.

PRODUSE COMERCIALE:

 F2000 COMPOMER (3M);

 DYRACT (DENTSPLY);
 DYRACT AP (DENTSPLY)
 DYRACT eXtra (DENTSPLY);
 HYTAC APLITIP (ESPE);
 COMPOGLASS (Ivoclar)

DOZARE/PREPARARE:

 Livrat: pastă;
 Prepararea: extemporanee:
 Prelevarea unei cantităţi~ mărimea cavităţii.

COMPOZIŢIE CHIMICĂ:

I.COMPONENTA LICHIDĂ:

 PRIMER: NRC,Prompt-L-Pop,
 Facilitează ADEZIUNEA COMPOMERULUI ,
 NECESITĂ/NU NECESITĂ DEMINERALIZARE cu acid ortofosforic 35%,
 CI pt. facilitarea adeziunii la alte materiale restaurative.

4
INDICAŢII:

 Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ;

 Cariile radiculare ;
 Clasa III, clasa IV ;
 Clasa I, II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
 Restaurari de bonturi – coroana mai prezinta ½ din peretii ei ; NU ptr coroane total
ceramice!
 Restaurari coronare dinti fracturati ;
 Clasa I, II dintii temporari.
 Agenti de sigilare
 Lineri/baze

Proprietăţi:

- dorinţa de a combina proprietăţile mecanice şi de suprafaţă ale RDC cu proprietăţile adezive şi de

eliberare de F ale glassionomerilor

-proprietăţi mecanice

 - rezistenţa mecanică > CIS şi CIMR ~ RDC cu microumplutură

 - duritatea mai mica RDC
 - rezistenţa la abrazie scade în timp datorită atacului acid asupra particulelor de sticlă şi a
derulării reacţiei acid-bază

- proprietăţi de suprafaţă

 - mai bune decât CIMR şi păstrate în timp

- proprietăţi adezive

 - adeziune ca şi RDC – utilizare sisteme adezive similare

 - efect carioprofilactic
 - în mediu oral – atac acid asupra particulelor de sticlă F-Al-silicatică – eliberare o anumită
cantitate de F-
 - timp redus fără reducerea incidenţei cariei secundare

- contracţia de polimerizare

 - asemănătoare cu RDC, dar

 - majoritatea contracţiei se produce în faza plastică şi poate fi compensată prin fluaj
 - efect benefic asupra reducerii stresului rezidual şi a închiderii marginale

- absorbţia de apă

 - prin matricea organică hidrofilă, în general > RDC

 - favorizează eliberaraea ionilor de F-
 - în cantitate mare – efect negativ asupra prop. mecanice

- caracteristici de manipulare

 - nelipicioşi → preferaţi faţă de CIMR

5
PROPRIETĂŢI:

 VÂSCOZITATEA:
 < R.C., → aplicare uşoară în cavităţi;
 ABSORBŢIA APEI:
 Datorită polimerului hidroxilic(HEMA,cca. 39,3 mg/mm3 ).
 DILATAREA TERMICĂ:
 = structurilor dentare (cca. 11ppm/ 0C).
 ELIBERAREA DE FLUOR:
 Cantităţi mici faţa de C.I.S. & C.I.S. modificate cu răşini
 ADEZIUNEA- 14-20 MPa.
 CONTRACTIA DE POLIMERIZARE -~ RDC.

TEHNICA DE LUCRU:

I.Alegerea culorii: →cheia de culori a trusei.

II.Prepararea cavităţii:

 Leziuni carioase superficiale: curăţare mecanică + aplicarea compomerului;

 Preparare cu exereze minime, unghiurile interne rotunjite;
 Restaurările de bont: + ştifturi metalice retentive;
 Cavităţile profunde: lineri + obt. de bază.

III.Aplicarea matricei sau capei adaptate coronar;

IV. Aplicarea PRIMERULUI / ADEZIVULUI:

 ▪ Preparare în godeu,
 ▪ Aplicare prin pensulare pe spf. dentare.

V. Aplicarea compomerului:

 ▪ Din capsule,
 ▪ Din profunzime spre exterior.

VI. Fotopolimerizarea:

 ▪ Lămpi foto de intensitate mare, timp de 40s.

VII. Prelucrarea obturaţiei:

 ▪ După priză, cu discuri şi benzi de lustruit

RECOMANDĂRI PRACTICE:

 Nu contact al adezivului ; ţes. moi, ochi, tegument. Efect toxic – ac. maleic.
 Respectarea timpului de fotopolimerizare→ compomerul nepolimerizat are efect iritativ
local.
 CI aplicarea compomerului- obturaţii bază ZOE.

6
ALTE TIPURI DE COMPOMERI:

 DYRACT,
 DYRACT AP.

===============compozitie usor modificata , tehnica de lcuru identica

GIOMERI

Rasini compozite pe baza de silorani (RCS # RDC)

 Filtek Silorane (3M ESPE) -2008- S-A RETRAS DIN PRODUCTIE!

 DEZAVANTAJE ESTETICE SI DE ADEZIUNE
 Material compozit microhibrid cu CONTRACŢIE DE POLIMERIZARE SCĂZUTĂ (0.9%) pentru
restaurări în zona laterală;
 Numele de “Siloran” derivă de la cele 2 tipuri de molecule ce intră în compoziţia
monomerului siloran şi anume, siloxani si oxirani;

CIMENTURILE RĂŞINICE

Caracteristici;

 Fixarea coroanelor (ceramice, aliaje nobile, nenobile)

 Incrustaţii
 Restaurări adezive
 Faţete ceramice
 Pivoti endodontici

PROPRIETĂŢI:

 adeziune dublă la smalţ şi dentină: micromecanică şi chimică

Compoziţie:

 Componentă organică:
 Monomer de bază= Bis GMA (TEGMA)
 Componentă anorganică:
1. SiO2
2. polisticle de Ba-Al-B-Si

7
Adezivi- cimenturi rasinice de fixare
 Clasificare sisteme adezive dentare (SA)
 Adezivi gravare acidă – spălare (etch and rinse adhesives)
 Adezivi autogravanţi (selfetch adhesives)
 Ionomeri de sticlă modificaţi cu răşini (resin modified glass-ionomer adhesives)
 Fixare activa cu cimenturi rasinice
 Ciment rasinic de fixare asociat cu SA cu gravare acidă – spălare (Adhesive Luting Resin
Cement with etch and rinse approach)
 Ciment rasinic de fixare cu SA cu autogravare (Adhesive Luting Resin Cement with self-etch
approach)
 Ciment rasinic autoadeziv (Selfadhesive Resin Cement)

Atunci cand un ciment rasinic dual-polimerizabil nu are posibilitate de fotopolimerizare, ci se

foloseste de mecanismul de autopolimerizare “dark-cure” (Ex: la fixare coroane metalo-ceramice,
reconstituiri corono-radiculare), si intra in contact cu adezivi de generatia a 5-a, a 6-a sau a 7-a ce
prezinta monomeri acizi nepolimerizati aflati in stratul superficial inhibat de oxigen al adezivului,
rezulta o pelicula de ciment rasinic nepolimerizata la interfata cu adezivul, deoarece monomerii
acizi ai adezivului neutralizeaza initiatorul de autopolimerizare pe baza de amina tertiara din
cimentulsupraiacent

Cand optam pentru utilizarea sistemelor adezive autogravante universale gen.a 9-a cu adeziv
fotopolimerizat ce atinge pH crescut sau sisteme adezive mixate cu activator separat de
autopolimerizare sau folosim un ciment rasinic fara sistem de initiere redox amina tertiara, cum
sunt si sistemele rasinice universale actuale, aceasta incompatibilitate are rezolvare cand se
folosesc sistemele adezive actuale si cimenturile rasinice actuale in modul de autopolimerizare
“dark-cure”.

8
PRODUSE COMERCIALE Poza slide 36

TEHNICA ADEZIVA slide 37-48

1 2

3 4

9
5 6

7 8

10
9 10

11

11