Sunteți pe pagina 1din 15

28.

Ciment dentar: definitie si scopul utilize in stoma

10

15

-sunt mat. restaurative a caror intarire se bazeaza pe o reactie acid baza si


rasini , mater a caror intarire are la baza o reactie de polimerizare.
Scopul:sunt fol atat pt fixarea lucrarilor protetice si/sau aparatelor ortodotice
cat si pt refacerea morfologiei dentare.
PROPRIETATI:Utilizate pt protectia pulpei dentare- sunt fol pt obturatii de
baza.-sa fie netoxice,neiritante
- sa asig o izolare termica chimica si electrica corespunzatoare
-sa asig adeziunea intre coment si tesuturile dentare si intre coment si mat
restaurativ
-sa aiba effect bactericid si/sau bacteriostatic
- sa fie insolubil in apa si in lichidele ingerate
-sa atinga rapid val maxima a propr mecanice pt a permite aplicarea
materialului restaurativ.
- sa aiba propr reologice(care permit curgerea) care sa asigure un timp de
lucru adecvat.
29.Care sunt conditiile utilizarii cimenturilor? De catre dentist este stabilirea
unor relatii convenabile intr urmatorii factori :

20

-textura tes. dure dentare, starea organului pulpo-dentinar, tes. paradontiului


apical si marginal si propr. fizico-chimice ale cimenturilor
-struct, si propr diferitelor tipuri de cimenturi cand ajung in contact unele cu
altele
-compozitia chimica si partic texturii suprafetelor de imbinare (dentare ,
polimerice, ceramice sau metalice) si diferite cimenturi.

25

30. Clasificarea cimenturilor dpdvd compositional si al aplicatiilor clinice:


1) dupa criteriul clinic:
-restaurative-pt plombe
-de fixare
-protective-pulpare,dentinare,parodotiu marginal

30

2)dupa durata utilizarii


-temporare
-definitive

3)dupa compozitia chimica


-minerale

-minerale cu liant organic

-pe baza de rasini

31. Cimenturi cu component lichida pe baza de acid fosforic: mod de


preparare, compozitie,reactive de prize, proprietati [fizice, chim, mecan, biol]
5

Avem:
1.ciment fosfat de zinc-FOZ
2.ciment silicat
3.ciment silico fosfat

10

15

20

25

30

35

Obs! Sunt cimenturi minerale bicomponente sub for a de pulbere si lichid ,


componenta lichida fiind sol apoasa de acid fosforic!
1. Cimenturi FOZ
Sunt de 2 feluri- pt fixare
-pt refacerea structurilor dent
Ambele clase sunt cu prize norala sau cu priza rapida.
Compozitie:
Lichidul acid orto-fosforic
Pulberea- oxid de zinc calcinat
Indicatii: obturatii de baza,captusirea peretilor de smalt
nesustinuti,fixarea lucrarilor protetice conjuncte(fixe), nivelarea
fundului cavitatilor orizontale, obturatii de canal, reparatia modelelor
din gips.
2) Cimenturi silicat
Sist bicomponent pulbere lichid
Lichidul acid fosforic
Pulberea cuartz,alumina,fosfor, cloruricalciu, oxid de zinc.
Indicatii: obturatii de durata si fixarea lucrarilor protetice conjuncte, pt
reconstituiri coronare (cavitati clasa a 3a, I si uneori cavit clasa V)
Dozare:
*Extemporanee(cand dozam singuri cant de lichid si pulbere)
-se ia cu o lingurita de plastic praful iar lichidul se dozeaza cu
picuratorul
-raportul ideal 4:1 (pulbere : lichid)

3) Cimenturi silico- fosfatice


5

10

15

20

Un amestec intre FOZ si Silicat invetate din dorinta de a imbunatati


proprietatile celor 2.
Indicatii:
-Fixarea lucrarilor protetice conjuncte
-obturarea dintilor temporari
-realizarea modelelor de volum mic (2-3 coroane)
33. Cimenturizinc-oxid-eugenol (ZOE):tipuri si indicatii clinice,reactii,
timp de prize,proprietati.
Se mai numesc si eugenate/eugenolate. Exista 4 tipuri de cim zoe:
a) Utilizate in fixarea provizorie
b) Pt fixare de durata(permanenta)
c) Fol ca obturatii provizorii
d) Fol ca obturatii coronare de durata sau pt captusirea peretilor

Compozitie: sistem bicomponent care poate fi ori pulbere-lichid ori pastapasta


Unul din component este OXID DE ZINC iar celalalt este EUGENOLUL.

25

34.Cimenturi zinc-oxid-eugenol modificate cu polimeri sau armate.


Cimenturi
EBA: Sunt cimenturi ZOE carora li sa adaugat ACID ETOXI-BENZOIC.
Indicatii: obturatii de baza, cimentari de durata, refacerea de mica amploare
a structurilor dure dentare( smat,dentina)

30

35. Cimenturi cu component lichida acizi policarboxilici. Cimenturi


polielectrolitice (PCZ, CIS) : caracterizare, reactii de obtinere,component.
I. Cimenturi PCZ:
-Sist bicomponent
-pulberea : oxid de zinc,oxid de magneziu

-lichidul : acid poliacrilic


Indicatii: cimentarea coroanelor metalice,obturatii de baza,cimentarea unor
atele de imobilizare in fracturi sau imobilizari dentare.

II. Cimenturi ionomere de sticla *CIS*


Sistem bicomponent pulbere lichid sau pasta-pasta.
Lichidul este un co-polimer al acidului maleic sau itaconic, ambele fiind
copolimere cu acidul poliacrilic.
Pulberea este o combinative de sticle floro-alumino-silicatice.

10

Clasificare (4tipuri):
-pt cimentari de durata
-pt restaurari coronare(obturatii)
-pt obturatii de baza si lineri
-pt refacerea de bonturi

15

Ca si structura partile de sticla contin Fluor(rol profilactic)


Proprietati:
-contactie minima dupa prize
-aderenta chimica si mecanica la dentina
-rezistenta buna la presiune dar slaba la abrazie

20

-solubilitate relative crescuta


-insuficient fizionomice
-biocompatibilitate buna
-proprietati anticariogene

25

-hidrofilie (adica de lipeste in mediu umed, mai ales in cadrul cavitatilor de


clasa a V a)
Indicatii:

-cimentarea de durata a lucr protetice


-refacerea tes dure dentareobturatii clasa V, III la dintii permanenti.clasa
I si II la dintii temporari.
-sigilarea santurilor si fosetelor
5

-obturatii de baza
-reconstituiri de bonturi.

38.Cimenturi ionomere de stica polimerizbile. Cimenturi ionomere metalice.


Cimenturi ionomere fotopolimerizbile sau hibride:
10

-sticla fluoro alumino-silicatica


-lichidul/ pasta copolimer al acidului acrilic cu acidul..? la care se adauga
un fotoinitiator ( ex comforo chinona)

Avantaje fata de compozite:


15

-aderenta la tesuturi(aderenta chimica) si eliberare de fluor


Dezavant fata de composite:
-rezistenta mecanica scazuta
-nunatele si capacitatea de finisare
Avantaje fata de CIS-urile conventionale:

20

-estetica superioara, in general se gasesc in sisteme predozate


-modificarile dimensionale sunt mici
Dezavant fata de CIS-urile conventionale:
-consistenta nu poate fi modificata.

25

Indicatii:

-cavitati clasa V, III, cavit radiculare, cav clasa I, II- dinti temporari, refaceri
de bonturi.

39. Materiale restaurative pe baza de rasini. Rasini acrilice(RA): compozitie,


react chimica,tehn de lucru, proprietati.
Rasinile acrilice(RA) sunt primele mat aparute pt obturatii fizionomice la
dintii frontali (ex evicrol)
10

40. Rasini diacrilice compozite (RDC)


Sunt sisteme trifazice formate dintr-o faza organic, una anorganica intre ele
cu agenti de cuplare( silani )
Indicatii:

15

-obturatii de baza, inchiderea tremelor si diastemelor, realizarea fatetelor


directe si indirect, cimentarea adeziva a lucr protetice fixe, confect sau
refacerea componentei fizionomice a lucr protetice fixe metalo-fizionomice,
reconstituiri de bonturi, imobilizarea dintilor mobile cu ajutorul atelelor,
lipirea racketilor ortodontici.
Contraindicatii:

20

-imposibilitatea izolarii campului pt ca sunt material hidrofobe


-situatii ocluzale nefavorabile ( ocluzii adanci)
-cavitati extinse la nivel radicular
-alergii la unul din comp rasinii in special la monomer.

Avantajele utilizarii RDC

25

*estetica ft buna
*prepararea conservative a cavitatii
*posibilitatea reoptimizarii obturatiei
*conductivitate termica si electrica reduse

*inferioara CIS dar ft buna in combinative cu un sist adeziv

Dezavantajele utilizarii RDC


*restaurari mai dificile
5

*pretul de cost
* uzura crescuta in comparative cu amalgamele
*din cauza contractiei de polimerizare la nivelul interfatei margine-cavitate
apare un spatiu =>> separate marginala invizibila macroscopic.

Clasificarea RDC:

10

a) Dupa mecanismul de utilizare


-AUTOPOLIMERIZABILE- au o energie intrinseca
-FOTOPOLIMERIZABILE necesita o sursa de energie
-AUTOFOTOPOLIMERIZABILE (SAU SISTEME DUALE)
15

b) Dupa compozitie
NESARJATE- contin doar faza organic
SARJATE- pe langa faza organic contin si nanoparticule de materie
anorganica
20

c) Dupa particulele de umplutura


*cu macroumplutura(particule 1-2 microni)
*cu microumplutura (0.04-1 microni)
d) Dupa consistent initiala
-FLLUIDE

25

-VASCOASE (condensabile/compactibile)
e) Dupa modul de prezentare
*in sistem monocomponent(pasta-lichid)
*in sistem bicomponent (pasta-pasta, pasta-lichid, pulbere-lichid)

44. Amprenta in stomaologie. Campul protetic. Obiectivele amprentarii.


AMPRENTA =reproducerea negativa a tuturor detaliilor campului protetic pe
baza careia se conf modelul in laboratorul de tehn dent.

CAMPUL PROTETIC =

Conditiile tehnicii de amprentare:


-port.amprenta(lingura)
10

-materialul de amprenta
-metoda/tehnica de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.

# PORT-AMPRENTELE= sunt suporturi rigide conf din mat rezistent mecanic


in care se aplica material de amprenta si pot fi :
15

-totale,
-partiale,
-unidentare(amprenta cu inel de cupru),
-speciale- bimaxilare(totale si de hemiarcada)
-cu sistem de racire

20

Pot fi metalice
-nemetalice-mat thermoplastic, ras acrilice simple, rasini diacrilice
compozite,poliesteri, rasini policarbonate, plastic.
Dupa gradul de fidelitate
-standard

25

-standard-individualizate
-individuale

45. Conditii impuse materialelor pt amprentare:


*PLASTICITATE sa poata fi deformat si modelat sub actiunea unei presiuni
minime cu inregistrarea tuturor detaliilor campului protetic fara a-l deforma.
5

*SA FIE FIDEL- sa inregistreze cu exactitate detaliile


*SA AIBE ELASTICITATE SI REZILIENTA MECANICA elasticitate pt a putea fi
dezinserate de pe camp fara sa se rupa
*SA AIBE STABILITATE DIMENSIONALA PANA LA TURNAREA MODELELOR
*SA NU FIE IRITANT/ALERGIC

10

*PRET REZONABIL

46. Clasificarea materialelor pt amprentare:


a) Rigide si semi-rigide ireversibile : gips, rasini acrilice simple,
paste ZOE
b)Rigide reversibile:

15

*compound stents
*buco-plastice
*gutaperca
*ceruri
20

c) elastic-reversibile:
*hidrocoloizii reversibili ex agar agar

d)elastice-ireversibile:
*hidrocoloizii ireversibili(alginatele)
25

*elastomerii de sinteza : polisulfuri, siliconi de condensare si aditie, polieteri.


e) fotopolimerizabile
f)amprenta opto-electronica

47. Materiale rigide si semi-rigide ireversibile:


I. Gipsul
5

Forma de prezentare:
pulbere 90% alabastru
+ 10% accelerator de prize(sulfat de potasiu),inhibitor de prize (carbonat de
sodium,citrat de sodium), coloranti, subst aromatizante
+borax 1% care reduce dilatarea de priza

10

Dozare si preparare:
*Extemporanee- bol cauciuc 2:1 pulbere : apa =>>se amesteca pe masuta
vibratorie pt o consistent smantanoasa
*Industriala

Indicatiile folosirii gipsului:

15

1)metode de amprentare necomprensive ale gipsului


2) supraamprentare cu inel de cupru si masa teroplastica
3)tehnologia clasica de obt a puntilor cu elemente separate( ex punti din
wipla)
20

4) la turnarea modelelor

Avantajele si dezavantajele folosirii gipsului


Avant :
-plasticitate si fidelitate excelente
25

-preparare usoara
-pozitionare exacta a elem de agregare
-pret redus
Dezavant :

-manipulare dificila
-Vol mare in cavitatea orala
-se indeparteaza prin fractura de pe campurile protetice recooptarea
fragmentelor fiind dificila dar ft exacta
5

-poate scoate dintii mobile


-prezinta reactie puternic exoterma
II. Rasini acrilice simple
Efecte deficitare
-efect iritativ asupra tesuturilor din cauza monomerului

10

-au un coefficient de contractie ft mare -> extre de inexact


-manevrare dificila
-pret relative mare
III. Paste zinc eugenol (zoe)

15

-in sistem pasta-pasta , una alba care contine oxid de zinc si una colorata
(maro) care contine eugenolul
-In locul eugenolului poate fi- ulei de garoafe, clor timolul , acidul lauric

Pot fi: HARD pt amprentare


SOFT pt inregistrarea rel intermaxilare de ocluzie
20

Proprietati:
-timp de priza convenabil
-permit amprentarea fara deformare tegumentara
-se aplica uniform in port amprenta
-au stabilitate dimensional ft buna

25

-separare de model relative usoara


-gust placut
Indicatii:

-in amprenta functional a campului protetic edentate total si a celui edentate


terminal
-pt stabilizarea bazelor sabloanelor de ocluzie si in amprentari [t revazari
indirect in edentatia totala.
5

Avantaje:
-aderenta la suprafete uscate permite reinsertia amprentei in cav orala pt
corectura fara a se deforma.
-timp de lucru convenabil
-stabilitate dimensional
Tehnica de lucru:

10

-pe o placuta de sticla/hartie cerata se pun cantitati din ambele paste si se


spatuleaza 30-45 secunde apoi se pune in port amprenta
-tegumentele se vaselinizeaza.
48.Materiale rigide reversibile
15

Sunt material care au proprietatea de a se plastifia sub actiunea caldurii


uscate sau umede si de a se solidifica la temp cav bucale fara a se produce
modificarea structurii lor chimice.
In functie de temp de plastifiere se inpart in :
Materiale TERMOPLASTICE- se plastifiaza la 50-60grade

20

Materiale BUCOPLASTICE- se plastifiaza la 30-40 grade


Compozitie:
-o rasina (naturala sau sintetica)
-un plastifiant(un acid)
-materiale inerte

25

-coloranti
Conditii:
-sa devina plastic la o temp sufficient de joasa incat sa nu produca leziuni
-sa devina rigide la o temp usor mai ridicata decat cea a cav orale
-sa aibe fidelitate, sa nu adere la tesuturi, sa fie stabile dupa dezinsertie

Indicatii:
*amprenta in protezarea conjuncta
*port amprente cu tehnica de spalare
*corectia unor zone marginale ale lingurii individuale la edentatul total
5

Materiale bucoplastice
-Contin ceara de albine, ceara alba, parafina,colofoniu,coloranti
Indicatii:
-in amprente pt revazari
-corectia marginala a lingurii individuale

10

-amprenta fonetica la edentatul total si pacienti cu despicaturi


Forma de prezentare:
-tuburi sau recipientemetalice, se incalzesc la flacara sau in sist specialecu
thermostat.
-se transporta in recipient cu apa cu gheata

15

4.METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC):

procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ;

Principiu :

20

Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce


contine polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus ; polul
negativ (CATOD) unde se plaseaza amprenta

Conditii de lucru :

25

Temperatura mediului ambiant 22-37C ;

Electrodepunerea 10-12 ore ;

Stratul electrodepus ;1-1,5 mm ;

Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu


proprietati mecanice foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in
etapa de laborator adaptarea componentei metalice a protezelor pe model.

Instrumentar :

Baie galvanica din material plastic/sticla ;

2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni, Cu, Ag); la catodse aplica amprenta ;

in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi


si anioni la tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ;

sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza ;

cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in


baie regenerand permanent sulfatul de cupru ;

solutia electrolitica
compozitie simpla ;

se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ;

se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte
periculoasa.

10

15

este

pura,

stabila,

buna

conducatoare

electrica,

Formula Derman

20

Sulfat de cupru 156g ;

Acid sulfuric 42g ;

Apa distilata 600ml.

Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore).


Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare
(4ore).

25

Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si


intensitatea curentului electric. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste
tensiune maxima de 6V, intensitate maxima 10mV rezultand structuri
poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de completare
(rasini, gipsuri).
Tehnica de lucru :

1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert


in unul bun conducator de electricitate .Se aplica 2-3 straturi de solutie
coloidala metalica (Ag, Cu) .
2) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ;
5

3) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ;


4) conectare la tensiune si intensitate scazuta;
5) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste
tensiunea rezultand electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea
materiaului de completare (gips, rasini) ;

10

6) control, examinare amprenta electrodepusa;


7) daca e corecta electrodepunerea, se toarna materialul de completare
Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile.
Indicatii :

15

Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalocompozita.


Avantaje :

20

25

Fidelitate crescuta ;

Stabilitate volumetrica,

Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ;

Contractie 0,2-0,3%.