MOLARUL PRIM SUPERIOR

Coordonator științific: Șef de lucrări dr. Berari Adelina

Referat realizat de studentul Anghel Silvia Evelina

Facultatea de Tehnica Dentara
Anul I, grupa I
 Primii molari superiori ocup poziiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu
premolarii secunzi superiori (spre mezial) si cu molarii secunzi superiori (spre distal).
Conform sistemului internaional de notare codurile lor sunt:
1.6-pentru molarul prim superior drept:
2.6-pentru molarul prim superior stang
Primii molari superiori erup pe arcada maxilar la varsta de 6 ani (de aceea ei mai
sunt denumii i molarii de 6 ani), iar radcina lor va fi complet format la varsta de 9-10 ani.
Dimensiunile medii ale primilor molari superiori sunt urmtoarele:
- inaltimea coronara:-7,5 mm inaltimea
- radacinii palatinale: 13 mm lungimea total
medie - 20,5 mm diametrul coronar M-D:
-vestibular 10 mm iar palatina 11 mm diametrul coronar V-P: 10
mm Numarul lobilor de dezvoltare variaz intre 4 i 5 (2 V i 2P),
uneori mai existand ataat un lob M-P care este denumit tuberculul lui Crabelli (acesta
este un mugure dentar redus in cursul filogenezei).
B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE
CORONARE Are o form cuboidal format din patru lobi si
avand patru fete laterale si o fata ocluzal.
FATA VESTIBULAR: 1.Dimensiuni:-inltimea 7,5 mm-limita
maxima 10 mm ( in 1/3 ocluzal)-limiea minima 7,4 mm (cervical)
2.Conturul:-are forma unui trapez
cu baza mare spre ocluzal. Este format din patru margini: M, D, cervical si
ocluzala)marginea ocluzala:-are forma unei linii frante asemntoare literei W. V-ul mezial
este mai mare decat cel distal. Bratele acestor V-uri sunt mult deschise, ele
reprezentand relieful cuspizilor M-V si D-V.b) marginea cervicala:-are forma unei linii
foarte putin curbate (aproape orizontal) cu o uoara denivelare in zona bifurcatiei
radacinilor vestibulare. c).marginile proximale:-sunt usor convexe si putin convergente
spre colet. Marginea distala este mai scurta, mai convexa si mai convergenta decit cea
mezial.
3.Relieful:-este convex in ambele sensuri cu convexitatea maxim a in 1/3
cervical spre mezial.Prezinta un sant vertical care separa cei doi lobi vestibulari si care
este situat mai spre distal (datorita faptului ca lobul mezial este mai mare decat cel
distal). La . fetei vestibulare sanul vertical (denumit si sant de descarcare) se termin intr-
o foseta. II.FATA
PALATINAL:1.Dimensiuni:-inltimea este mai mica decat cea a fetei vestibulare
-marginea ocluzala are inaltimea de 10,2 mm
2.Contur: -are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal si baza
mica cervical.a).marginea ocluzal:-are tot forma unui W corespunztor celor doi lobi
palatinali.V-ul mezial este cu mult mai mare decat cel distal in conformitate si cu
diferena dintre cuspizii M-P si D-P.b).marginea cervical are forma unei linii uor curbe cu
convexitatea spre apex.c).marginile proximale:- sunt convergente spre cervical.
Diferenta dimensional dintre cele doua margini proximale este mult mai mare decat la
fata vestibular.
 3.Relieful:-convex in dublu sens cu convexitatea
maxima in 1/3 mijlocie-exista un sant palatinal cu originea pe fata ocluzala care se
pierde treptat spre marginea cervical. Pe fata palatinala traiectul acestui sant este situat
mai spre distal datorita marimii mai mari a lobului M-P.-in 50-60% din cazuri pe lobul M-
P apare o formatiune mamelonat denumita tuberculul lui Carabelli. Acest tubercul are o
mare variabilitate dimensionala.
III.FATA MEZIAL:1.Dimensiuni:-este cea mai lata dintre toate
fetele proximale ale dintilor laterali.-diametrul V-P la nivel cervical:10 mm-diametrul V-P
in 1/3 cervical 11,7 mm-diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm-inltimea fetei
meziale : 7,5 mm
2.Conturul: are forma unui trapez cu
baza mare spre ocluzal. 3.Relieful: este plan in sens
vertical si convex in sens V-P. Convexitatea maxima este situat in apropierea marginii
ocluzale in zona cervicala exista o usoar depresiune
IV.FATA DISTALA:1.Contur si dimensiuni: -conturul
este asemanator cu cel al fetei meziale dar este mult mai redus .
2.relieful: - este convex in
dublu sens V.FATA OCLUZALA:1.Contur:-are forma unui
paralelogram cu diametrul maxim intre cuspidul MV si cel DP.-conturul are unghiurile M-
P si D-V obtuze iar cele M-V si D-P sunt ascutite) marginea vestibular: -are o forma
bilobata, convex, si corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari.-sanul
interlobar o imparte in doua prisme inegale( mezial mai mare decat distal)-are o lungime
de 10mm-este convergent spre distal fata de marginea palatinal.b). marginea palatinal:
-este tot bilobata cu partea meziala dubla fata de cea distala. corespunde crestelor
sagitale ale cuspizilor palatinali. este mai mare decat marginea vestibular c).marginea
meziala: -este cea mai mare margine (11,7 mm) -cu marginea vestibular formeaz un
unaghi ascuit iar cu cea palatinala un unghi obtuz.-este reprezentata de creasta
marginala de smalt; d).marginea distala :-este mai mica decat cea meziala (10,5 mm).-
este convex. Cu marginea vestibulara formeaza un unghi obtuz iar cu cea palatinal un
unghi ascuit. 2.Relieful: este format din urmtoarele
elemente: 4 cuspizi, 3 fosete, 3 sanuri, mai multe creste de smalt.a).Cuspizii: - 2
vestibulari si 2 palatinali. In ordinea mrimii: MP, MV, DV, DP.-intre cuspizii MP si DV
exist o creasta de smalt care ii uneste is care se numeste creasta oblica de smalt: -Are
o forma rectangulara cu deschiderea unghiului spre mezial-separa intre ei cuspizii MV si
DP.-crestele eseniale de smalt ale cuspizilor sunt usor convexe si mai apropiate de
marginea meziala. Acest fapt duce la existena unor pante meziale mai scurte si mai
abrupte decat cele distale.b).sanurile intercuspidiene: sunt in numr de 3: MC, CV si DP
1. sanul intercuspidian meziocentral: -separa cuspizii MV si MP.Extremitatile sanului
sunt plasate in cate o foseta (foseta mezial si cea centrala).2. sanul intercuspidian
vestibulo-central: -separa cuspizii MV si DV.O extremitate se gasete in foseta centrala
iar traiectul sus spre fata ocluzala si se termin in foseta de la fetei vestibulare. sanul
meziocentral si cel vestibulo-central formeaz impreuna un unghi aproape drept.3. santul
intercuspidian disto-platinal:- separ cuspidula MP de creasta oblica de smalt si se
termina pe fata palatinala.c)fosetele: -2 fosete principale (una meziala si una distala).
Sunt delimtate de crestele marginale de smalt.-1 foseta secundara se gaseste la
intersectia santurilor vestibulo-central si mezio-central.d) crestele de smalt: -crestele
marginale meziala si distala se unesc cu crestele sagitale si esentiale ale cuspizilor.
CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE
Are 3 radacini: 1 palatinala, 2 vestibulare (mezio- vestibular si disto-vestibular)
Radacina palatinala este cea mai mare, este aplatizata vestibulo-palatinal. Pe fata
palatinala prezint un sant longitudinal. Radacinile vestibulare cea M-V este mai
aplatizata in sens M-D decat radacina D-V. Radacina M-V prezinta cate un sant
longitudinal pe ambele fete. Radacina D-V prezinta sant longitudinal numai pe fata
meziala. Varfurile celor doua radacini vestibulare sunt recurbate unul spre altul cu toate
ca, in general , cele doua radacini au o directie divergenta.
CAMERA PULPAR SI CANALELE RADICULARE ALE CAMEREI
PULPARE Are forma coroanei, cu 4 coarne pulpare corespunztoare celor 4 cuspizi.
Este voluminous.
CANALELE RADICULARE Canalul palatinal este cel mai larg, are
o formA cilindro-conicA, respectand forma radacinii. Cele doua canale vestibulare sunt
mai inguste. Frecventa celui de-al doilea canal pe radacina mezio-vestibulara de molar
prim maxilar este destul de mare(94-98%),acest lucru ar trebui sa ne faca sa
costientizam ca molarul prim maxilar are 4 canale.Obiectivul tratamentului enododntic
este ca prin curatire mecanica si chimica a intregului sistem endodontic sa putem sa
obturam etans acest sistem cu un material inert..O cauza majora a esecului enodontic
al molarilor primi superiori il reprezinta imposibilitatea de a localiza,conforma si obtura
canalul MV2 prezent.Weine descrie 4 tipuri diferite de anatomie a radacinii MV:-tipul I
(un singur canal ce porneste de la nivelul camerei pulpare pana la apex)-tipul II(doua
canale ce pornesc din camera pulpara dar care se unesc in treimea apicala intr-un
singur canal)-tipul III(doua canale separate ce parasesc camera pulpara si care se
deschid prin foramenuri separate la nivelul radacinii MV)-tipl IV(un canal ce pleaca de la
nivelul camerei pulpare ,dar care se bifurca in imediata apropiere a apexului in doua
canale distincte cu doua foramene separate). LOCALIZAREOrificiul canalului MV2 este
situate de obicei pe o linie imaginara intre canalul MV1 si canlul P.Negocierea canalului
MV2 poate fi o provocare. Canalul MV1 pleaca de la nivelul camerei pulpare doar cu o
usoara inclinare spre mezial in schimb MV2 pleaca cu o curbura accentuata spre mezial
imediat dupa intrarea la nivelul orificiului lui in prima treime coronara.La incercarea
intrarii cu un ac pe treiectul lui ,varful acului de va bloca in peretele mezial impiedicand
avansarea spre apical.Deoarece acest canal este foarte subtire si de multe ori
calcificat ,problemele sunt exacerbate.Dupa localizarea canalului este indicat sa sa
foloseasca anse diamantate de ultrasunete pentru a indeparta cat mai mult din tavanul
de edentina meziala care deseori ascunde acest canal si pentru a inlatura din curbura
accentuata de la intrarea in canal.Pentru a facilita localizarea si instrumentarea
canalului MV2,accesul in coroana molarului e indicat sa fie romboidala ca forma pentru
a asigura spatial necesar pentru negocierea canalului. Exista cazuri cand canalul MV2
pleaca de la acelasi nivel cu MV1 ,impartind acelasi orificiu.De obicei in aceste cazuri
orificiul de plecare al celor doua canale are forma ovala.De obicei orificiul de deschidere
al MV2 este prezent pe linia imaginara dintre MV1 si canalul P,dar mai aproape de
canalul MV. Cand de afla in imediata vecinatate a canalului MV1 de obicei cele 2 canale
se unesc ,iar cand se afla la distant de MV1 de obicei sunt doua canale separate cu
foramenuri separate.Este important ca cliniacianul sa fie convins de existenta acestui
canal la toti molarii primi superiori si sa il caute atent.Accesul romboidal precum si o
metoda de magnificatie(lupe sau microscop dentar) ajuta la determinarea pozitiei
MV2.Pot ajuta si testul bulelor de sampanie realizat cu hipoclorit de Na 5% incalzit ,sau
colorarea cu albastru de metilen a podelei camerei pulpare.
5. CRITERII DE IDENTIFICARE IPOZIIONARE A PRIMULUI
MOLARSUPERIOR.
1. Cea mai voluminoas coroana de pe arcada maxilar.
2. Pe fata ocluzala prezinta patru cuspizi (cel mezio-palatinal este cel mai
mare). Frecvent prezinta tuberculul lui Carabelli;
3. Pe fata ocluzala este prezenta creasta oblica de smalt care
uneste cuspizii meziopalatinal cu cel disto-vestibular.
4. Prezint trei radacini ( una palatinal si doua vestibulare) bine
dezvoltate si separate intre ele( divergente din 1/3 cervical);
5. Radacina mezio-vestibulara este aplatizata mezio-distal
mult mai accentuat decat radacina disto-vestibulara si prezinta pe ambele fete cate un
sant longitudinal. Caracteristici clinico-tehnice-terapeutice. Aparitia timpurie pe
arcada (primul dinte definitiv - la 6 ani -maxilar), tulburrile de mineralizare fac ca molarul
prim maxilar sa fie timpuri si intens afectat de carie. Impreun cu molarul de 6 ani
mandibular particip la prima ocluzie definitiva si la aprecierea pozitiei mandibulei in plan
sagital: cheia de ocluzie a lui ANGLE. Se extrage dificil datorit celor trei radacini
divergente si datorita intaririi la acest nivel a osului maxilar de suprapunerea crestei
(stalpului) zigomato-alveolar. Este un important stalp protetic in practica stomatologica.
 Bibliografie:

1. Dorin Bratu, Marius Ardelean Leretter, Carmen Colojoara, Mihai Rominu,

„Dintii umani permanenti”, Ed. Signata, Timisoara, anul 1991;

2. https://www.scribd.com/document/176232323/;

3. https://dokumen.tips/documents/referat-morfologie-dentara.html