Notiuni topografice si terminologia

utilizata in studiul aparatului dento-

maxilar
 Sistemul oro-facial (aparatul dento-maxilar,
sistemul stomatognat) cuprinde totalitatea
esuturilor i organelor cu o mare varietate
structural i funcii difereniate, specifice ce
concur n final la realizarea unor procese
fiziologice de importan vital.
 1. ansamblul osos care este suportul pasiv de
susinere i rezisten reprezentat de cele
dou maxilare, articulaiile
temporomandibulare, dinii. Acestea
realizeaz att funciile proprii, individuale, ct
i funciile globale ale sistemului;
2 ansamblul muscular este suportul activ al
generrii forelor n regiunea oro-facial;
3. prile moi oro-faciale (limba, glandele
salivare, parodoniu, vasele sanguine,
limfatice, nervii) ce integreaz ntr-un tot
unitar ansamblul structurilor dento-maxilare.
 Funciile sistemului orofacial
funcia digestiv prin secreia salivar, masticaie,
deglutiie;
funcia respiratorie, asigurnd pasajul bidirecional
al aerului, curirea, nclzirea, umectarea aerului;
funcia de comunicare interuman prin: fonaie,
vorbire, fizionomie, etc;
funcia de aprare prin integritatea structurilor i
prin componenii mediului bucal (IgA secretorie,
lizozim, leucocite, etc);
funcia de autontreinere, adic de meninere
constant a unor parametrimetri structurali,
umorali, chimici, nervoi indispensabili pentru
realizarea funciilor proprii ale sistemului oro-facial.
 Studiul ADM si a componentelor sale necesita
insusirea unei terminologii specifice, care
include o serie de puncte, linii, planuri si
unghiuri -> efectuarea unor masuratori si
calcule ce ajuta la stabilirea unui diagnostic
Masuratori antropometrice pe viu, cranii,
modele de gips, fotografii, Rx
 trichion Superior
(frontal)
Mijlociu
ophryon (Nazal)
Inferior (bucal)

subnasale

gnathion
 Sigaud - 4 tipuri constitutionale in functie de
dimensiunea etajelor fetei

Tipul muscular figura dreptunghiulara, fata

patrata, etajele sunt egale
 Tipul respirator figura ovala; predomina
etajul mijlociu
 Tipul digestiv figura si fata trapezoidala cu
baza mare inf ; predomina etajul inferior
 Tipul cerebral figura si fata trapezoidale cu
baza baza mare sup; predomina etajul
superior
 Linia mediana a
figurii - prin
incisivii centrali
superiori si
inferiori
 De-a lungul filogenezei, se observa o pierdere
a elementelor de simetrie, in scopul obtinerii
unui ADM care sa-si indeplineasca functiile cu
o eficienta maxima si un efort minim
o oarecare asimetrie craniofaciala este
constanta la om

Este in limite normale sau nu?

 Wackenheim 1962
clasifica asimetriile faciale
Planul de simetrie sau
median N sau Sn
1. fata de planul median
deplasarea la dreapta sau
la stg a punctelor Pg sau
Gn->laterodeviere
mandibulara sau
laterognatie
 2. simetria sau asimetria
unei hemifete fata de
cealalta accentuarea
sau estomparea unor
santuri, aparitia unor
bombari, aplatizarea unor
contururi anatomice,
incongruenta unor zone
topografice
 3. decalajul transversal
si vertical al celor doua
hemifete prin
proiectarea pe pacient a
doua puncte Zy si Go, in
dreapta si stanga fata
de linia mediana
 PUNCTE, LINII SI PLANURI DE
ORIENTARE
PUNCTE CRANIOMETRICE
(ANTROPOMETRICE)
Cutanate sau osoase
Median sau lateral
 Trichion punct median
care marcheaza limita
inferioara a insertiei parului
Ophryon punct median
Glabella punct ce
corespunde proeminentei
mediane cuprinse intre cele
doua arcuri supraciliare
Nasion punct median
corespunzator radacinii
nasului
Punct osos intersectia suturii
nazo-frontale cu linia mediana
 Subnasale punct
median corespunzator
intersectiei dintre buza
sup si piramida nazala;
corespunde spinei
nazale anterioare
Stomion intersectia
fantei labiale cu linia
mediana
Cheilion punct lateral;
corespunde comisurii
bucale
 Labiale superior punct
median superior al
rosului buzei superioare
Labiale inferior punct
median inferior al
rosului buzei inferioare
Gnathion punct
inferior pe linia
mediana a mandibulei
 Achantion punctul cel
mai anterior al spinei
nazale anterioare
Punctul A Down punct
median, situat cel mai
post pe profilul procesului
alveolar superior
Punctul B Down - punct
median, situat cel mai
post pe profilul procesului
alveolar inferior
 Bregma punct median
la intersectia dintre
sutura coronala si sagitala
Prosthion punct median
situat cel mai anterior pe
procesul alveolar superior
Pogonion punctul
median cel mai anterior al
mentonului
Auriculare punct situat
in centrul conductului
auditiv extern
Gonion punct lateral,
localizat cel mai posterior,
lateral si inferior pe fata
externa a unghiului
mandibular
 Suborbitale punct
lateral, situat inferior pe
marginea inferioara a
orbitei
Zygion punctul cel mai
extern al arcadei
zigomatice
Infradentale punct
median ce apartine
procesului alveolar
mandibular, intre IC
 Porion punctul cel mai
extern al marginii
superioare a meatului
auditiv extern, pe o
verticala care trece prin
centrul acestuia
Tragion punct lateral,
situat pe extremitatea
superioara a tragusului
 Orbitale- punct lateral,
corespunzator marginii
inferioare a orbitei, pe o
verticala ce trece prin
pupila
 Sellae centrul seii turcesti
Punctul Bolton punct situat pe convexitatea fosei
retrocondilare, post de condilul mandibular, intre acesta si
fata bazala a osului occipital
Punctul R punct situat in mijlocul perpendicularei din
Sellae pe linia Bolton Nasion
Opisthocranion punctul cel mai post.al craniului
 Liniile de reper orizontale
Linia glabelara trece prin
Glabella; pe tegument
corespunde liniei
bisprancenoase
Linia bipupilara uneste
centrele pupilelor cand
subiectul priveste inainte
Linia suborbitala uneste cele 2
puncte Orbitale
Linia nazospinala trece prin
Ns (punct situat la baza spinei
nazale anterioare, in locul in
care o linie orizontala tangenta
la apertura nazala intersecteaza
planul medio-sagital)
Linia subnazala trece prin
Subnasale
 Linia bicomisurala uneste
punctele Cheilion
Linia bigoniaca uneste
cele doua puncte Gonion
Linia submentoniera
trece prin Gnathion
 Linia bizigomatica uneste
punctele Zygion (punctul cel
mai extern al arcadei
zigomatice)
Linia infradentala trece
prin Infradentale(punct
median ce apartine
procesului alveolar
mandibular, intre incisivii
centrali inferiori)
 Linii de reper verticale
Linia mediana(linia
mediana anterioara)
linie imaginara verticala
care trece prin centrul
figurii si printre incisivii
centrali maxilari si
mandibulari, impartind
arcadele in doua
hemiarcade
Liniile orbitale trec prin
punctele Orbitale
 Orizontala de la Frankfurt prin unirea
punctelor Po cu Or
 Linia Camper este o
linie oblica ce uneste
Acanthion cu centrele
meatelor auditive
externe
Planul de ocluzie al
dintilor laterali de pe
doua hemiarcade
antagoniste trebuie sa
fie paralel cu linia
Camper pe acea parte
 Linia de ocluzie proiectia pe un plan sagital lateral a
planului de ocluzie, fiind o linie curba

Linia de orientare ocluzala linie dreapta derivata din linia

de ocluzie, ce uneste cele 2 puncte extreme (mezial si
distal) ale liniei de ocluzie de pe o hemiarcada
 Linia tragio-
palpebrala uneste
tragusul cu fanta
palpebrala
 Unghiul profilului total
maxilar intre
orizontala de la
Frankfurt si linia care
uneste Nasion cu
Prosthion
 Unghiul lui Camper
intre linia care uneste
Glabella cu Prosthion si
cea care trece prin
Infradentale si Gnathion
 Planurile verticale
Planul sagital plan vertical median antero-
posterior care la maxilar trece prin mijlocul
palatului dur
Se intersecteaza in unghi drept cu planul
orizontal Frankfurt
Imparte arcadele dentare in doua
hemiarcade(dr si stg)
Fata de acest plan, un element anatomic
poate fi dispus medial sau lateral
 Planurile frontale permit aprecierea
deplasarilor in sens antero-posterior
Au mai multe variante:
Planul nazo-frontal se traseaza ducand o
perpendiculara din Nasion pe orizontala de la
Frankfurt
Planul orbito-frontal perpendiculara din
Orbitale pe orizontala de la Frankfurt
Planul auriculo-frontal perpendiculara din
Auriculare pe orizontala de la Frankfurt
 Planurile orizontale
Planul orizontal (transversal)
este perpendicular pe
planul medio-sagital cat si pe
cel frontal
Fata de acest plan, un
element anatomic este situat
superior sau inferior
Planul Frankfurt (planul
orizontal Frankfurt)- se
obtine prin unirea punctelor
Orbitale si Porion
Se utilizeaza pt stabilirea
gradului de inclinare ale
axelor dintilor
 Planul Camper trece prin
Acanthion si centrele
meatelor auditive esterne
Utilizat pt stabilirea planului
de orientare ocluzala in
terapia edentatiei totale si
partiale, cele doua planuri
trebuind sa fie paralele
Planul de ocluzie plan
imaginar ce trece prin
zonele de contact ocluzal ale
dintilor antagonisti, cand
cele doua arcade se afla in
pozitie de intercuspidare
maxima
Este un plan curb in sens
sagital si transversal
 Planul de orientare
ocluzala plan drept
determinat de cele doua
linii de orientare ocluzala
Planul bazal mandibular
contine punctele Gnathion
si Gonion
MASURATORI SI INDICI FACIALI
Inltimea totala a
fetei ( Ophrion-
Gnathion)
Inaltimea totala
a figurii
(Trichion-
Gnathion)
 Latimea maxima a fetei
(Zy-Zy) 125-130mm
diametru bizigomatic
Reprezinta dublul latimii
arcadei alveolare sup
(62-65 mm) masurata
intre cele 2 puncte
Ectomolare sup, situate
cel mai extern pe fata
vestibulara a procesului
alveolar maxilar, in
dreptul radacinii mezio-
vestibulare a primilor
molari permanenti
 Indicele Korkhaus

IK = distanta Zy-Zy / 2
 In sens sagital

Profunzimea maxima a
fetei se masoara intre
Prosthion si Basion
(punctul median al
marginii anterioare a
gaurii mari a osului
occipital)
D=100-110 mm
Profunzimea maxima a
arcadei sup.este de 52-55
mm
 Indicele facial total (IFT) = (distanta Ophrion-
Gnathion x 100)/2
97-104
3 tipuri faciale
Leptoprosop - >104
Mezoprosop 97-104
Euriprosop < 97
 Alti autori propun clasificarea tipurilor faciale
dupa formula
(Distanta Ophryon-Gnathion x 100)/(Zy-Zy)
 Indicele morfologic facial

(Basion Nasion) x
100/Zy-Zy
Basion=punctul situat la
mijlocul marginii
anterioare a gaurii mari a
osului occipital
 Indicele fiziognomic al
fetei superioare

(Nasion Stomion) x
100/Zy-Zy
 Repere, dimensiuni si indici dento-
alveolari
Incizale superior - la nivelul intersectiei liniei
mediane cu marginile incizale ale IC superiori
Incizale inferior la nivelul intersectiei liniei
mediane cu marginile incizale ale IC inferiori
Prosthion punctul cel mai anterior de pe profilul
procesului alveolar maxilar, situat in apropierea
coletului IC sup
Infradentale este situat in varful septului osos
interalveolar dintre IC inf, fiind punctul cel mai
anterior de pe profilul procesului alveolar
mandibular
 Ectomolare sup punctul cel mai extern de pe
versantul vestibular al procesului alveolar
maxilar in dreptul radacinii mezio-vestibulare
a M1 sup permanent sau in dreptul M2
Distanta dintre cele 2 puncte Ekm stabileste
latimea maxima a arcadei alveolare superioare
 Ectomolare inferior - punctul cel mai extern
de pe versantul vestibular al procesului
alveolar mandibular, in dreptul M1
permanenti
Distante dintre cele 2 puncte ekm precizeaza
latimea maxima a arcadei dentare inferioare
 Endomolare sup - situat pe versantul palatinal
al procesului alveolar maxilar, in dreptul M1
sup
Endomolare inf pe versantul lingual al
procesului alveolar mandibular in dreptul M1
inf
 Premolare sup este situat in centrul santului
principal central intercuspidian al PM 1 sup
Distanta interpremolara masoara latimea
arcadei dentare la nivelul PM sup in calcularea
indicelui Pont
Premolare inf la nivelul punctului vestibular
al ariei de contact dintre PM inf
serveste la calcularea distantei interpremolare
inf
 Molare sup in fosa centrala a M1 sup
Distanta intermolara masoara latimea arcadei
dentare la nivelul M in calcularea indicelui
Pont
Molare inf in varful cuspizilor mezio-
vestibulari ai M1 inf
Utilizat in masurarea distantei intermolare
inferioare
 Distomolare sup - intersectia liniei medio-
sagitale cu planul tangent la fata distala a M3
sup
Distomolare inf omologul lui Distomolare
sup
 Alveolon sup la intersectia liniei medio-sagitale
cu planul care contine fata post a procesului
alveolar maxilar
Alveolon inf omolog celui sup
Orale punct situat pe procesul alveolar maxilar,
imediat posterior de IC
Staphylion la baza spinei nazale post, la
intersectia liniei medio-sagitale cu linia care
uneste punctele cele mai anterioare ale marg
post a palatului dur
 Hipomochlion la jonctiunea 1/3 apicale cu
cea medie a radacinii dentare
In jurul acestui punct de produce bascularea
dintilor in timpul tratamentelor ortodontice
Apicale punctul de patrundere a pachetului
vasculo-nervos in radacina dentara
 Distanta intre Ekm - stabileste latimea
maxima a arcadei alveolare sup 52-55mm
Distanta dintre ecm stabileste latimea maxima
a arcadei alveolare inf
Latimea arcadelor dentare se poate masura la
diferite nivele C, PM ,M cu ajutorul unui
compas
 Indicele dentar (indicele Flowers) se calculeaza
dupa formula
Lungimea dentara x 100/ distanta Basion-
Nasion
Lungimea dentara = distanta dintre fata
meziala a PM 1 sup si fata distala a M3 sup
 Lungimea arcadelor alveolare

Maxilar: distanta dintre Prosthion-Alveolon

sup
Mandibula: distanta Infradentale- Alveolon inf
46-63 mm (53 mm)
 Indicele de arcada
Latimea maxima a arcadei x 100/ lungimea
maxima a arcadei
115-130
Clasifica arcadele in :
Dolicove 115
Mezove 115-130
Brahiove > 130
 Indicele de inaltime a palatului dur

Inaltimea palatului dur x 100/latimea palatului

dur
Inaltimea palatului dur = distanta de la linia care
uneste rebordurile alveolare palatinale ale
alveolelor M2 sup la punctul de concavitate
maxima
Latimea palatului dur = distanta dintre 2 puncte
situate pe rebordurile alveolare palatinale ale
alveolelor M2 sup
Chamestafilin
Ortostafilin
Hypsistafilin
 Indicele palatin (palato-maxilar)

Latimea palatului dur x 100/lungimea

palatului dur

Lungimea palatului dur = distanta Orale-

Staphylion
Leptostafilin
Brahistafilin