Disfunctii Ocluzale

CONCEPTEPRIVITOARELAOCLUZIADENTARA
(Chapters)
1. Diagnosticul diferential al durerii la nivelul
aparatului dento-maxilar
2. Examenul clinic
3.Tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene
1.Diagnosticul diferential al durerii la nivelul aparatului dento-maxilar
A.SINDROAME ALGO-DISFUNCTIONALE CU
PUNCT DE PLECARE LA NIVELUL ATM:
Osteoartroza (OA) – Definita ca: afectiune primara neinflamatorie a articulatiilor sinoviale,
caracterizata prin abraziunea cartilajului articular si remodelarea concomitenta a osului
subjacent(Sokoloff) ; Singura afectiune ATM cu determinare ocluzala (in cadrul DMC)

OA Poate fi determinata prin ( suprasolicitare mecanica ) de: Edentatia molara(terminala) ; Dieta

solocitanta dpdv mecanic ; Bruxism ; Masticatie unilaterala cronica ; ->

OA La nivelul ATM se manifesta clinic prin : Atralgie ; Redoare ; Hipokinezie ; Zgomote

articulare; Cateodata prin fenomene inflamatorii.

Histopatogenie:
• Debut – transformarea mata a cartilajului articular (poate ajunge pana la denudarea supr. Osoase)
• Discul articular – afectat precoce(necroza celulara si degradarea matricei conjuctive pana la
perforare)
• In spatiul articular- se elibereaza t.necrotic care intretine fenomenele inflamatorii(sinovita)
• Suprafete osoase articulare – fenomene de remodelare.

Tratament : se face in functie de originea suprasolicitarii ocluzale prin: gutiere acrilice , protezare
corecta , kinetoterapie , fizioterapie , medicatie analgego-inflamatorie sau trat. chirurgical
B) Artrita reumatoida

Definita ca : boala cronica sistemica caracterizata prin modificari inflamatorii si

deformatorii invalidante la nivelul articulatilor si structurilor adiacente.

• Cea mai frecventa afectiune a ATM.

→ AR Etiologie :necunoscuta , foarte probabil autoimuna, posibila implicarea
factorilor de mediu si ereditari;
→ Simptomatologie clinica : debutul bolii de face de obicei la nivelul articulatiei
degetelor, la nivelul ATM simptomele sunt nespecifice(durere , redoare
matinala, hipokinezie , zgomote articulare)
! in forme severe apare(inocluzie verticala frontala progresiva)
→ Semne RX : reducerea spatiului articular , eroziuni la nivelul corticalei osoase
articulare

Tratament :
• general : salicilati , antiinflamatoare nesteroidiene ,corticosteroizi(in cure
scurte)
• Local: fizio-kineto-terapie
• Chirurgical : in forme foarte grave
• !Tratamentul extensiv al inocluziei progresive se face numai la forme de
boala stabilizate.
C) Alte artropatii temporomandibulare(rare)
guta,spondilita anchilozanta, psoriazisul, anomalii
congenitale, tulburari de dezvltare a mandibulei,
hiperplazia condiliana unilaterala.
D) Artrite postraumatice(alte traumatisme decat
cele ocluzale)
diagnosticul diferential se face anamnestic, cu dificultati
contextuale:
Accidente sport; traumatisme in timpul somnului sau in
prima copilarie.
B.SINDROAME ALGICE ODONTOGENE (detaliate in tratatele de:
odontologie, parodontologie, chirurgie, protetica)
• Complicatiile si dificultatile de diagnostic sunt cauzate cel mai frecvent
de:
→ odontalgiile cronice(prin iradiere)
→ pozitiile mandibulare cronice antalgice
C. OTITE, SINUZITE
Dd anamnestic pe seama caracteristicilor durerii.

D.BOLI ALE GLANDELOR PAROTIDE

In stadiul de debut pot crea confuzii diagnostice.

E.ARTERIA TEMPORALA(arterita cu celule gigant sau craniana)

Afectiune sistemica, componenta a unei poliarterite

Caracteristici: oboseala, pierdere in greutate,stari subfebrile

,durere/modif functionale Dd crestere VSH / modif a.teporala
superficiala(marita in volum).Biopsia confirma diagnosticul.
F.SINDROMUL STILOIDSTILOHIOIDIAN (Eagle)
• Instalat datorita existentei unui proces stiloid elongat
sau al osificarii ligamentului stilohioidian Sindrom
Eagle(atribuit unor cicatrici posttonsilectomie)
G.HIPERPLAZIA CORONOIDIANA
Dd se face radiologic
H.INJECTITA POSTANESTEZICA
• IP aseptice care creeaza un sindrom algic(organizarea
fibroasa a unui hematom postanestezic care produce
compresiune la nivelul m.pterigoidieni medial)
I.NEVRALGIA TRIGEMINALA
L.CEFALEEA
 2.Examenul Clinic
Pentru a efectua un examen ocluzal functional optim , se impune stabilirea unui climat calm , de
colaborare cu pacientul.

!Examenul clinic se realizeaza prin inspectie , palpare , percutie si auscultatie

1.Anamneza

→ Se poate face cu ajutorul chestionarelor completate de pacient , prin interviu direct sau, sau cel mai
bine, prin asocierea celor doua metode.

Anamneza trebuie sa includa obligatoriu cateva elemente:

→ nume si date de identitate , varsta , status familial , ocupatia , copii(la femei sarcini/nasteri/gravida in
mom examinarii) , motivele prezentarii , afectiuni generale, alergii , istoricul afectiunii curente,
tratamente anterioare, doleante actuale, raiografii/rezultate ale altor examene paraclinice anterioare;

→ distinct de urmareste deasemenea elemente caracteristice tulburarile atm si ale muschilor mobilizatori
ai mandibulei.
*``Index anamnestic algo-disfunctional`` Helkimo – 3 valori :
0-absenta simptomatologiei;
1-simptome de gravitate medie (senzatie de oboseala musculara, rigiditate ATM,agomote aticulare)
2-simtome severe (limitarea deschiderii maxime a gurii , luxatii/subluxatii ATM , durere ATM+muschi
mobilizatori ai mandibulei)

! Scorul de 1-2 atrage atentia examenului asupra patologiei musculo-articulara a

ADM
 2.Examenul (Inspectia) General(a)
-medicul trebuie sa urmareasca si elementele clinice de interes
general,nerelevate prin anamneza
-observarea aspectului si motilitatii mainilor a mersului , posturii (eventuala
suferinta reumatica cu repercusiuni ATM)

3.Examenul exobucal (Facial)

Trebuie sa urmareasca intotdeauna cateva elemente(tegumente, simetrie ,
proportionalitatea fetei, profil , respiratie , reliefuri osoase, puncte de
emergenta trigeminala, puncte sinusale, volumul si tonusul muscular,
caracterul mimicii, ganglioni limfatici)
 4.Examenul Miscarilor Mandibulare
(fara contacte dentodentare)

Miscarea de deschidere a gurii

→ Amplitudinea(durerea care poate insotii miscarea), Traseul mandibulei in

timpul deschiderii/inchiderii gurii(pt observare se poate pune o scobitoare
interincisiv mandibular) ;

→ Se noteaza in fisa :
• Distanta pana la care se realizeaza deschiderea maxima a gurii(masurata
intre punctele interincisive)

• Miscarea de propulsie:
- daca miscarea e posibila
- daca se realizeaza strict in plan sagital, cu deviatie laterala, ori dupa un
traseu accidentat,
-daca exista pozitii dureroase;

• Miscarile de lateralitate:
-daca sunt posibile si se realizeaza simetric -daca traiectoria e una lina
uniforma; -daca esista pozitii intermediare dureroase;
 5.Examenul Endobucal

A)Instrumentar si materiale:
-Fisa pacientului
-Instrumentar clinic
-Modele preliminare sau modele de studiu

B)Examenul endobucal general:

→ Mucoasa labio-jugala/boltii/planseului,Bride si
frenuri; Amigdale palatine; Volumul limbii; Saliva;
Forma arcadelor si caractere generale ale dintilor;
Leziuni coronare; Restaurari odontale; Examenul
parodontiului marginal; Retractii/Hipertrofie; Igiena;
Examenul zonelor cheie pt endematii partiale sau
totale; Examenul intraoral al protezelor partiale
mobilizabile.
C)Examenul Ocluziei:
Trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente, consemnandu-se in fisa clinica datele cu semnificatie
patologica:
→ Curbura PO in plan sagital si transversal
→ Raporturile interarcadice in IM
• Raporturi generale(se urmaresc relatiiile ocluzale in cele trei planuri anatomice
front/sagital/trasnversal)
• Contacte ocluzale In IM (se noteaza : absenta contactelor/prezenta unor contacte f.puternice,
absenta unei pozitii ferme de IM)
• Ocluzia dubla(IM multipla) La 1-3%pacienti (exista mai multe puncte de intercuspidare maxima
aflate la o distanta mai mare de 2mm si pacientul le poate atinge cu aceiasi usurinta)
• Sindromul de inocluzie verticala(ocluzia deschisa).Abordat in tratatele de ortodontie →
interpozittia limbii/buzelor intretine ocluzia dar este un mecanism adaptativ si nu cauza!
→ ! IV evolutiva aparuta in adolescenta/adult are drept cauza probabila afectiuni ATM Dd.-
examene paraclinice;
→ Examenul pozitiei RC si raportul RC-IM
Pentru a aduce mandibula in pozitie de RC se foloseste una din cele doua metode:unimanuala sau
bimanuala

Concluzii:
Operatorul urmareste si retine (notanad infisa) pentru fiecare din aceste miscari :
-care sunt dintii care realizeaza ghidajul
-daca exista dinti la care, in cursul acestor miscari se inregistreaza mobilitate directa ori fremitus
-daca miscarea de propulsie ori lateralitate se face dupa o directie continua fara deviatii ale
mandibulei , ori dimpotriva sacadata si/sau laterodeviata
 Indexul ocluzial (Helkimo)
-a fost propus in 1974 si se calculeaza atribuind o valoare cuprinsa intre 1 si 3 urmatoarelor
elemente clinice :
• Numarul dintilor restanti:
1 – 28/32
2 – 20/27
3 – 20
• Numarul dintilor aflati in contact ocluzal cu antagonisti in IM:
1 – 24/32
2 – 16/23
3 – 2-15
• Raportul RC-IM: se noteaza in :
1 - nu exista interferente pe traseul RCIM;mand fisa. Se deplaseaza anterior cel mult 2mm, stabilind
contacte ocluzale bilaterale;
2 – interferente moderate (contact unilateral in RC cu alumecare anterioara , mai mica de 2mm, a
mandibulei spre IM sau laterodeviatie mandibulara mai mica de 0,5 mm din RC in IM)
3 – interferente severe (laterodeviatie mandibulara intre RC-IM mai mare de 0,5mm sau long
centric mai mare de 2mm)
• Examenul miscarilor excentrice ale mandibulei:
 In fisa trebuie sa se retina deasemenea daca:
1.Nu exista obstacole(contacte premature si interferente)
2.Exista obstacole ocluzale moderate → interferente(sau cp) lucratoare in lateralitatte
sau interferente (sau CP)lucratoare sau nelucratoare in propulsie;
 6.Examenul ATM
Examenul Clinic al ATM.
Inspectia:
• Asimetrii(de relief; de mobilitate)
• Cicatrice (post traumatice; post chirurgicale)
Ascultatia
→ +palparea precizeaza tipul zgomotului articular (cracment,crepitatie)si momentul kinetic in
care acesta intervine.
→ etiologia zgomotelor articulare la nivelul ATM este reprezentata de : Fenomene de
osteoartroza ; Nesincronizari intre disc si menisc ; Obstacole anatomice ; Modificari de
structura a meniscului articular Palparea
→ cea mai semnificativa modalitate de examen clinic la nivelul ATM
→ se palpeaza bilateral polul preauricular si cel posterolateral(conduct auditiv extern) obtinandu-
se astefl informatii referitoare la: Sensibilitatea regiuni articulare si la modalitatea prin care se
realizeaza miscarile la acest nivel;

Examenul indirect ATM

→ evaluarea miscarilor mandibulare de deschidere inchidere, lateralitate, propulsie si retruzie a
mandibulei.

Examene paraclinice la nivelul ATM

Radiografiile:
Semne→ spatiul articular ingustat(pensat); spatiu articular cu radiotransparenta
neuniforma;neregularitati ale contururilor osoase;feformari ale condililor mandibulari;atrofia
tuberculilor articulari; micsorarea concavitatii peretelui posterosuperior al cavitatilor
glenoide;subluxatii ale condilului mandibular.
 7.Examenul Muschilor mobilizatori ai mandibulei
Examenul clinic
→ incepe din mom anamnezei unde pacientul acuza durere;
→ inspectie: observam : limitarea sau traseul modificat al unei miscari ; hipertrofie
maseterina: unilaterala(masticatie unilaterala)/bilaterala(bruxism) ; contractia
masteterilor de catre pacient in timpul conversatiei
→ cea mai utila metoda de examinare o reprezinta insa palparea se evaluea comparativ
stg-dr volumul , consistenta, si sensibilitatea musculara locala si distanta;
Evaluari paraclinice (Miomonitorul Jankelson ;Electromiografia )

Indexul clinic algo-disfunctional (Helkimo)

Reprezinta o masura a gravitatii unei forme de D.M.C

3 valori posibile → 0-nula(simptom absent)
1(gravitate moderata) ,2(gravitate mare);
5 simtome(parametri)curente →
1-limitarea miscarilor mandibulare
2-modificari disfunctionale ATM
3-durere provocata de miscarile mandibulare
4-durere provocata la palparea muschilor mobilizatori ai mandibulei
5-durere provocata la palparea ATM
 3.Tratamentul disfunctiei mandibulo-craniene

Simptome ce necesita tratament

1.Acuze estetice, fonetice sau masticatorii, legate de relatiile intermaxilare de ocluzie.
2.Ocluzie instabila(migrari dentare rapide)
3.Risc major de aparitie a ocluziei instabile(de ex:edentatia)
4.Suferinta parodontala legata de relatiile intermaxilare de ocluzie (de ex:mobilitate dentara sau fremitus)
5.Semne dentare legate de relatiile intermaxilare de ocluzie (abraziune patologica, fisuri/fracturi, rizaliza etc.)
6.Semne articulare(ATM)(osteoartroza)
7.Semne neuromusculare legate de relatiile intermaxilare de ocluzie(sinfromul-algo-disfunctional miofascial).

Mijloace terapeutice

Principiile generale aplicate atunci cand se ia decizia terapeutica sunt :

→ Raportul – risc terapeutic / beneficiu postterapeutic;
→ Raportul – cost general / beneficiu post-terapeutic

Clasificare :
I.Gutiera ocluzala
II.Echilibrarea ocluzala(slefuirea selectiva)
III.Tratamentul odontal
IV.Tratamentul protetic
V. Tratamentul ortodontic
VI. Tratamentul de reeducare functionala
VII.Frizioterapia
VIII.Tratamentul medicamentos
 I.Gutierele ocluzale
→ dispozitiv protetic realizat in general din acrilat dur si interpus intre dintii celor
doua arcade avand rolul de a stabiliza ATM, de a amenda activitatea muschilor
mobilizatori ai mandibulei si de a proteja dintii impotriva abraziunii si sau
suprasolicitarii ocluzale
Mecanisme de actiune :
Teoria dezangajarii ocluzale
→ Gutiera suspenda obstacolele ocluzale si le inclocuiste prin contacte multiple si
simultane in prozitii ``centrice`` ale mandibulei = se elimina activitatea
neuromusculara patologica .
Teoria DVO (Chritensen)
→ Gutiera reface acolo unde ea a fost micsorata, DVO = nomalizare activitate
neuromusculara.
Teoria repozitionarii mandibulo-craniene

A)Repozitionare dentara: se realizeaza prin slefuirea repetata la niv gutierei

ocluzale, urmata de slefuire selectiva la niv. Dintilor pentru a plasa mandibula in
noul raport de IM.
B)Repozitionare articulara:
-Winberg- urmareste repozitionare centrica a condililor pe care o verifica radiologic ;
-Farrar- urmareste repozitionarea discurilor in raport cu condilii articulari
Tipuri constructive : Gutiere ocluzale de stabilizare , Gutiere de repozitionare ,
Gutiere ocluzale reziliente
 II.Slefuirea Selectiva (Coronoplastia)
→ reprezinta o modalitate terapeutica ireversibila prin care se indeparteaza
diferentiat unele zone de smalt dentar (obstacole ocluzale) cu scopul : de a
obtine relatii ocluzale functionale , stabilitate ATM.

Mecanisme de actiune:

Teoria ocluziei traumatice(Picton)

→ Ss are rolul de a anula suprasolicitarea la nivelul dintilor aflati in trauma
ocluzala;
Teoria traiectoriilor(miscarilor)de evitare(Scharer)
→ infirma teoria ant. sustine ca efectul patogen al obstacolelor dento-dentare
este neuro-muscular nu odontal. Ss se face cand apare
incapacitate/dificultate de a efectua misc.lateralitate/ridicare a mandibulei
spre IM
Teoria pozitiei de evitare(Mongini)
→ sustine ca pozitia de IM la arcadele cu obstacole ocluzale este una
patologica de evitare a acestor obstacole Ss se face cand : exista diferenta
mare de plan transversal si sagital intre RC si IM ; asimetrie/pozitie
excentrica condil in cav. Glenoida.
 III.Tratamentul protetic
A.Realizeaza ocluzia terapeutica (respecta
functionalitatea ocluzala / nu respecta toate
particularitatile structurale normale)
B.Evaluarea functionalitatii ocluziei terapeutice:
→ spatiul de inocluzie fiziologica acceptabil dpdv
functional (DVO corect evaluata)
→ raporturi ocluzale stabile, cu conatce bilaterale in RC
→ Raporturi ocluzale care sa permita distributia
solicitarilor ocluzale cat mai aproape de axul dintilor
→ absenta interferentelor pe traseul RC-IM
→ absenta interferentelor in miscarile excentrice ale
mandibulei
 IV.Tratamentul ortodontic
-situatii clinice legate de patologia ocluzala:
→ malpozitiile dentare primare(anomaliile dentomaxilare) cu posibile consecinte severe asupra
functionalitatii ocluzale
→ malpozitiile secundare migrarilor(instabilitatii ocluzale)
→ mapozitiile dentare secundare micsorarii DVO prin pierderea stopurilor ocluzale(de
ex:edentatia molara)
V.(Re)educarea functionala
Relatia – medic pacient :
Reprezinta o componenta extrem de importanta a actului medical. In cadrul
afectiunilor ADM, patologia ocluzogena este legata adesea de acuze
funtionale care prezinta o mare sensibilitate la factori psihoemotionali.

Raportul medic pacient tebuie sa asigure:

-Intelegerea din partea pacientului a simptomelor

-Acceptarea de catre pacient
-Motivarea pacientului in ceea ce priveste rolul sau in reuzita tratamentului

!medicul are datoria de a recunoaste situatiile in care statusul psihoemotional al

pacientului necesita asistenta terapeutica mai specializata.

Deconditionarea parafunctiilor :
→ uneori e suficient constientizarea (extinctie comportamentala) sau advertismentul medicului ;
→ metode de substitutie : ex:guma de mestecat in bruxism / sau automonitorizarea.
 VI.Fizioterapia Kinetoterapia
-Exercitii de : coordonare, izotonice(cresc amplitudinea
de miscare), izometrice(cresc forta de contractie),
pentru musculatura gatului

Anestezia si analgezia locala :

→ Refrigeratia , infiltratii anestezice, stimularea
electrica transcutana, ultrasunete , ionoforeza,
caldura locala(infrarosii), acupunctura.
VII.Tratamentul medicamentos

VIII.Tratamentul Chirurgical
(chirurgia ortognatica)