Monoblocul Andersen

este un aparat funcional -bimaxilar

-miodinamic produce o deplasare moderat a
mandibulei, stimuland activitatea muscular;
produce o deschidere limitat.

are sediul n spaiul delimitat de arcade.

Alctuire
1. plac palatin acoper faa oral a arcadei i bolta palatin;
se rscroiete pana la faa mezial a M1;
pe linia median prezint un arc Coffin.
prezint i un arc vestibular care ncalec arcada prin
nia dintre PM1 i C.
Caracteristicile arcului Coffin
-

sarm groas de 1,2 mm;

asezat la 1 mm de mucoas;

alctuit dintr-o bucl semicircular , liber, continuat cu retenie n plac;

dimensiunea mezio-distal a buclei este de 1/3 D Molar;

centrul anselor de retenie trece prin mijlocul PM1;

captul buclei este n dreptul feei distale a M1;

prin deschiderea buclei => lrgire predominant anterioar. Deschiderea se

face cu 2 mm/2 sptmani;

asigur o expansiune fiziologic;

2. plac lingual acoper faa oral a incisivilor i dinilor laterali;

se continu cu aripioare paralinguale;
n zona frontal are aspect de plan nclinat de jos n sus i
dinapoi nainte.

3. mas acrilic interocluzal unete cele 2 plci;

realizat n ocluzie corectat.
4. alte modificri - arcuri secundare orale pentru aciune izolat pe anumii
dini;
- prelungirea bazei acrilice n spaiul de edentaie cu rol de
menintor de spaiu.

Stabilirea ocluziei corectate

Ocluzia corectat = relaia intermaxilar static, determinat, n plan
sagital, transversal i vertical cu ajutorul aparatului, ocluzie n care dorim s
ajungem i pe care s o permanentizm.
a) faza pe model
- se traseaz linii verticale care pornesc de la planul de ocluzie i se prelungesc
n zona alveolar i chiar pe soclu;
1. linii mediane superioar i inferioar;
2. reperele cheii de ocluzie a lui Angle la nivel molar.
- se ramolete o plac de cear i se ruleaz pan obtinem un sul cu diametrul
de 1 cm. I se d form de potcoav i se asez pe unul din modele, modelele
fiind udate nainte.
- se aseaz cellalt model peste rulou astfel ncat liniile trasate s fie una n
prelungirea celeilalte. Cele 2 modele se nfund, dar reperele trebuie s rman
corespondente. Infundarea se oprete cand:
cele 2 repere ncep s nu mai corespund;
grosimea cerii la nivel molar este de 2-3 mm (maximul de
distanare este de 5 mm ; dac spaiul e mai mare aparatul nu mai poate fi
inut n gur.)
Dac exist laterodeviaie, n funcie de posibilitile pacientului se
repoziionez mandibula i n acest caz nlarea va fi mai redus.
Cnd inocluzia sagital este foarte mare se face corectarea n etape.

Cand exist retrodenie superioar, iar corectarea rapoartelor molare ar

duce la ocluzie invers frontal, se va face corectare parial.
b) faza n cavitatea bucal
-

se aseaz ruloul de cear pe arcada superioar astfel ncat dinii s intre

n impresiunile obinute pe model.

se conduce mandibula n micarea de nchidere lent a gurii astfel ncat

m I inferior s intre n impresiunile inferioare. Bolnavul continu uor
micarea de nchidere.

CONFECTIONAREA MONOBLOCULUI
1. ocluzie corectata deschidere 2-4 mm
- avansarea mandibulei 3-5 mm
2. realizarea machetei placii superioare
3. realizarea machetei placii inferioare
4. montarea modelelor in ocluzor in functie de ocluzia corectata cu regiunea
incisive spre articulatia ocluzorului.
5. asezarea unui sul de ceara pe fata ocluzala a arcadei
6. ambalarea
7. introducerea acrilatului in tipar
INDICATIILE MONOBOCULUI
1. anomalii clasa I sau a-II-a (II/1) cu over-bite crescut cu incisivi inferiori
verticali sau lingualizati
2. pentru modoficarea activitatii grupelor musculare intra- si extraorale =>
optimizeaza conditia de crestere
3. ghidarea eruptiei dintilor in pozitii favorabile
4. ocluzia adanca prevazut cu platou sau gutiera frontala pentru incisivii
inferiori. Masa acrilica se desfiinteaza pentru a permite egresia molarilor.

5. ocluzia deschisa partea anterioara nu trebuie sa impiedice egresia

incisivilor, iar la nivelul masei interocluzale se poate aseza gutaperca
pentru impresie.
MECANISM DE ACTIUNE
1. Este un aparat pasiv (nu are elemente de ancoraj), este mentinut prin
actiunea muschilor ridicatori => miogimnastica (creste afluxul de sange in
muschi => dezvoltarea unor oase mari)
2. Asigura nchiderea cavitatii orale => anuleaza respiratia orala, sugerea
buzei si interpozitia
3. In timpul deglutitiei, limba urca pe bolta palatina si apasa pe arcul Coffin
=> deplasare spre lateral a celor 2 jumatati => expansiunea in evantai a
arcadei, preponderent anterior.
4. Planul inclinat anterior deplaseaza mandibula in propulsie => stimuleaza
cresterea mandibulei prin modificari la nivelul ramului ascendent si a
condilului.
5. Masa acrilica intreocluzala desfiinteaza angrenajul interarcadic, si prin
slefuiri selective pot fi induse miscari verticale ale dintilor laterali.
6. Stimuleaza cresterea verticala => reduce over-bite-ul (se indica in rotatii
anterioare).
DEZAVANTAJELE MONOBLOCULUI
1. Aparat voluminos => nu se poarta suficient timp
2. Nu se foloseste in momentul masticatiei, nu se poarta in timpul fonatiei
sau la joaca.
3. Limba este obligata sa ia o pozitie posterioara, in timp ce mandibula este
avansata => nu se respecta homotropismul linguo-mandibular
4. Arcul Coffin, in momentul presiunii pe el, antreneaza si componentele
verticale => destabilizare.

CONDUCEREA TRATAMENTULUI
1. Aparatul se poate purta numai 14 h/zi (somn, lectii)
2. In prima saptamana nu se sectioneaza. Apoi se sectioneaza, iar arcul
Coffin se activeaza la 3 saptamani prin desfacerea buclei cu 2 mm.
3. Arcul vestibular se activeaza numai daca a aparut spatiu la dintii frontali.
Se slefuieste retroincizal din placa.
4. Renuntarea nu se face brusc; se poarta aparatul cateva luni numai
noaptea, apoi 2-3 nopti pe saptamana.

ACTIVATORUL CU SURUB
Are o alcatuire asemanatoare cu monoblocul
Arcul Coffin e inlocuit de un surub
Surubul nu are rolul de a declansa forte transversale, ci de a urmari
modificarile produse la nivelul arcadelor => se activeaza la 2
saptamani.
Surubul se monteaza anterior la trecerea de la placa superioara la cea
inferioara.
Prin inlocuirea arcului Coffin cu surubul, aparatul pierde din elasticitate =>
aparat rigid.
Pentru o mai buna pozitionare se pot adauga anse de pozitionare la
nivelul molarului 1.
Inaltarea in zona laterala este de 3 mm
Pentru tratamentul ocluziei adanci, in zona frontala trebuie sa existe un
platou, iar masa acrilica interocluzala se desfiinteaza => permite egresia
molara.
In ocluziile mezializate si ocluziile inverse frontale, se aplica si arc
vestibular inferior, iar arcul vestibular superior este la distanta.

ACTIUNEA ACTVATORULUI
1. Expansiunea
2. Repozitionarea corecta a mandibulei folosind ocluzia corectata =>
modificari in sens sagital
3. Creste activitatea muschiului pterigoidian extern.
4. Produce retrudarea maxilarului si bascularea orala a incisivilor superiori.
5. Stimuleaza cresterea condiliana
6. Vestibularizeaza incisivii inferiori (daca sunt deja pro-inclinati, nu se
recomanda activatorul)
7. Mezializarea dintilor inferiori si distalizarea celor superiori
8. Vestibularizarea dintilor laterali (actiune de plan inclinat)
9. Daca dintii superiori, sunt initial retroinclinati, se foloseste mai intai o placa
pentru vestibularizarea lor, si apoi se pune activatorul (pentru a permite
avansarea mandibulei).

Aparate care folosesc ca sediu principal vestibulul bucal

I. Placile vestibulare anterioare(scuturi labiale)

Se intind vertical atat in vestibulul superior cat si in cel inferior si lateral

pana la fata meziala a M1 temporar(PM1)

Dintii superior si procesul alveolar superior vin in contact cu placuta, in

timp ce arcada inferioara se gaseste la distanta;

Placuta se confectioneaza pe modelele montate in ocluzor in pozitie

corectata, dar o deplasare meziala prea accentuata a mandibulei duce
la caderea placutei din gura in timpul somnului;

Pe fata interna a placutei se poate completa cu o masa acrilica

interocluzala;

Pe fata externa, pe linia mediana, intre cele 2 buze se pune un inel de

sarma pentru exercitii: de 3-4 ori pe zi cate 10-15 minute.

Rol: - reeducarea respiratiei orale;

propulsia mandibulei;

stimularea pterigoidianului extern si orbicularului;

retrudarea incisivilor superiori;

deconditionarea obiceiurilor vicioase.

Se aplica in dentatia temporara si in prima perioada a dentitiei mixte.

II. Aparate functionale scheletale Frankel

Multe anomalii sunt rezultatul impiedicarii actelor modelatoare ale limbii de

catre partile moi circumorale;

Se confectioneaza aparate care indeparteaza obrajii de arcadele dentare

si ofera limbii posibilitatea de a-si exercita actiunea favorabila asupra
dezvoltarii arcadelor si maxilarelor.

A. Frankel I

Corecteaza compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata;

se compune din 2 pelote din acrilat care se intind in partile laterale ale
vestibulului din fundul de sac superior pana in fundul de sac inferior;
prezinta

scuturi

laterale

care

intind

musculatura

osteoformarea; in acelasi timp realizeaza

si

activeaza

compresiune la nivelul

obrajilor deplasandu-i usor in afara, mentinand pelotele la distanta de

arcadele dentare in sens transversal;

din aceste pelote pornesc restul elementelor componente:

un arc vestibular: (0.8 mm) porneste din pelotele acrilice, face
bucle in dreptul caninilor, apasa pe fata vestibulara a Incisivilor
superiori;
in vestibulul inferior, anterior, se gaseste un alt element care
prezinta 2 bucle de inaltime redusa la nivelul caninilor si o a
treia mai inalta, ingusta in dreptul frenului labial; nu are rolul de
a exercita preiuni asupra dintilor; scoate arcada inferioara de
sub actiunea coercitiva a buzei si de a determina o deplasare

inainte a mandibulei; pe acest arc sunt asezate doua pelote

acrilice la distanta de arcada;
2 anse: pornesc din partea superioara si meziala a pelotelorsi
inconjoara coroana caninilor superiori: ajuta la asezarea in
pozitie a aparatului; pentru retruzia caninilor.
Arc lingual: porneste din partea inferioara a pelotei si trece
peste arcada dentara intre C si PM1, fac ebucle inguste la
nivelul PM1 se continua pe fata linguala a incisivilor inferiori;
serveste pentru pozitionarea inainte a mandibulei; partea
centrala a arcului nu trebuie sa vina in contact cu cu fata
linguala a incisivilor inferiori pentru a nu ii vestibulariza; partea
inferioara a abuclelor sunt in contact cu mucoasa gingivala
realizand propulsia mandibulei;
Stopuri de sarma: in cotact cu fata ocluzala a M1 superiori;
Arc transpalatinal: uneste cele doua pelote laterale; poate avea
o bucla mediana care serveste ca zona de elasticitate si pentru
ajustari; in plan antero-posterior e la nivelul tangentei la fata
meziala a molarilor de 6 ani;
Actiunea aparatului reiese din elementele componente.

B. Frankel II
-

se utilizeaza in terapia ocluziei adanci;

pentru corectarea retrodentiei superioare aparatul are un arc de

protruzie incisiva din sarma de 0.8 mm

care porneste di pelotele laterale,

incaleca arcada dentara prin nisa C- PM1 si prezinta bucle in forma de lira,
astfle incat extremitatile laterale ale curburii sa poata stabili contact si cu fata
palatinala a caninului.

C. Frankel III
-

corectarea prognatismului mandibular;

reprezinta imaginea rasturnata a aparatului Frankel I;

8

arcul vestibular preseaza pentru a lingualiza incisivii inferiori;

arcul retroincizal superior actioneaza pentru protruzia incisivilor

superiori;

pelotele frontale sunt situate in fornixul superior;

arcul retroincizal inferior este detasat de dinti si are rolul de a

inhiba actiunea limbii asupra procesului deto-alveolar inferior;

masa acrilica interocluzala are un dublu rol: decuspidarea

arcadelor (salt articular), expansiunea maxilarului- plana la
maxilar- si inhibitia dezvoltarii mandibulei suprafata cuspidiana
blocheaza orice tendinta de dezvoltare;

scuturile labiale repozitioneaza buza, indepartand-o de

procesul

alveolar,

efectueaza

tractiunea

musculara

si

stimuleaza dezvoltarea maxilarului superior.

Terapia functionala extinsa (kineziterapia)

Bionatorul Balters
-

aparate simple, nu contin elemente elastice si prin conformatia

lor ar putea fii considerate aparate complet pasive;

concomitent tratament psihoterapic, de gimnastica si masaje in

regiunea cervicala si scapulo-humerala;

relatiile intremaxilare sunt determinate de actiunea grupelor

musculare antagoniste

forma arcadei denatre corespunde zonei de neutralizare a

fortelor dintre grupa muschilor externi si grupa muschilor interni;

rolul activ il are limba; ea imprima forma arcadei prin actiunea

sa excentrica;

buzele si obrajii au un rol pasiv, nu fac decat sa contona arcada

si sa contribuie la modelarea ei pe linia pe care au dus-o fortele
linguale;

rolul buzelor si al obrajilor devine activ numai cand limba ocupa

pozitii anormale in repaos si in timpul functiilor

Aparatul urmareste:
-

sa protejeze de actiunile limbii regiunile asupra carora a avut o

actiune exagerata si sa o dirijeze- daca este cazul- in late
regiuni care trebuie dezvoltate sau deplasate vestibular. Deci se
produc static di dinamic modificarii de pozitie a limbii (este
modalitatea principala de actiune a aparatului);

sa indeparteze fortele concentrice daca sunt prea active sau sa

duca la recuperarea lor daca sunt deficitare sau prost utilizate;

Exista trei grupe de perturbari ale echilibrului morfo-functional; exista trei

tipuri de baza ale aparatului Balters:
1.

Cand exista o presiune anormala a limbii asupra incisivilor superiori

si produc vestibularizarea acestora. Ea coexista cu o pozitie posterioara a

mandibulei si cu ingustarea arcadelor. Bionatorul urmareste recuperarea
competentei labiale iar pentru limba o pozitie mai joasa care sa evite
presiunea asupra incisivilor superiori si sa stimuleze dezvolatrea si
avansarea arcadei infeioare si a mandibulei.
2.

Cand limba ocupa o pozitie inalta si posterioara, nu mai exercita

nici o actiune excentrica asupra grupelor dentare anterioare si aceasta postura

determina linguoversia accentuata a incisivilor si o presiune anormala a buzelor.
Partea acrilica va impiedica interpozitiile limbii intre arcade in regiunile laterale
facand posibila egresiunea dentara;
3.

Cand limba ocupa o pozitie foarte joasa in interiorul potcoavei

mandibulare (progenii) bionatorul va urmarii ridicarea limbii si aplicarea ei la

nivelul arcadei superioare si boltii palatine in scopul largirii si alungirii arcadei
superioare si deplasarii posterioare a mandibulei.

10

Alcatuirea aparatului:
1. Baza acrilica:
-

este adaptata a fata lingula a arcului inferior si se intinde si in

santul paralingual;

se prelungeste cu o masa acrilica interocluzala la nivelul dintilor

laterali;

din masa acrilica ocluzala se slefuieste progresiv cate un strat

subtire pentru fiecare dinte in parte care trebuie sa egreseze
pana ajunge la planul de ocluzie;

baza se poate intinde lateral in sus la nivelul arcadei superioare

si boltii palatine prin aripioare a caror intindere si grosime poate
sa fie diferita in dreapta fata de stanga in raport cu mecanismele
terapeutice.

2. Arcul palatinal:
-

este foarte asemanator arcului Cofin; are o bucla mult largita si

fiind complet rigid rolul sau este de a modifica volumul cavitatii
bucale si de a determina anumite pozitii pentru limba

tipul unu si doi au convexitatea spre posterior si determina limba

sa se aseze mai jos si anterior in cavitatea bucala; tipul trei este
convex anterior, partile sale laterale aplatizeaza baza limbii si o
imping cu varful in sus si inainte;

3. Arcul vestibular:
-

se confectioneaza din sarma de 0.9 mm, nu preseaza asupra

arcadei, are bucle simetrice in vestibul departand obrajii si
scotand arcada dentara de sub influenta musculaturii externe;

Bionatorul tip I (aparat de baza)

-utilizat in anomaliile de calsa 2-a, orienteaza pozitia mandibulei fata de
maxilar;

11

Bionatorul tip II
- cu ecran - schimba comportamentul lingual ;
- corpul aparatului devine un veritabil ecran de protectie a regiunii incisive
unde limba patrunde pentru a suplini cresterea;
- in ocluzia deschisa pozitia arcului vestibular asigura ocluzia labiala iar
pozitia aparatului ecranat protejeaza regiunea de limba, determinand-o sa ocupe
o pozitie normala.
Bionatorul tip III (tip I inversat)
- reorienteaza pozitia limbii care urmeaza sa stimuleze dezvoltarea
preodominanta a amxilarului superior;
- utilizat in anomaliile de clasa a treia.

12