Modelul functional

Reprezinta un model de mare fidelitate (reda cu acuratete detaliile campului

protetic) care se obtine prin turnarea ghipsului in amprenta functionala.
Pentru a reproduce cat mai exact zona de succiune, in vederea turnarii ghipsului,
daca laboratorul nu are in dotare conformatoare, amprenta functionala (finala) trebuie
pregatita prin 2 etape diferite:
- indiguirea;
- cofrarea.
Indiguirea:
Presupune adaptarea pe marginea amprentei a unui rulou de ceara, care prezinta 2
roluri: - dirijeaza turnarea ghipsului dur;
- un indicator al nivelului pana la care va fi redus soclul modelului.
Indiguirea amprentei functionale maxilare:
- se usuca amprenta;
- se ramoleste prin incalzire la flacara o folie de ceara si se ruleaza sub forma unui
rulou cu grosimea de 3-4 mm sau un baton de ceara de aceasi grosime;
- se incalzeste la flacara ruloul de ceara pentru a putea fi fixat cu un capat pe
exteriorul amprentei, incepand de la limita distala, in dreptul tuberozitatii;
- ruloul se aplica la o distanta de 3-4 mm de marginea amprentei, pe toata
circumferinta acesteia;
- ruloul se fixeaza pe amprenta cu ajutorul spatului incalzite la flacara care atinge
partea inferioara a cerii, de partea opusa marginii amprentei;
- in zona distala, ruloul de ceara se lipeste de lingura individuala si depaseste limita
distala cu 3-4 mm.
Indiguirea amprentei functionale madibulare:
- se face tot cu un rulou de ceara roz care se aplica pe toata circumferinta
amprentei, atat vestibular, cat si lingual;
- spre deosebire de amprenta maxilara, in zona linguala, in spatiul ocupat de
planseul bucal se aplica o placa de ceara roz.

Cofrarea:
Presupune adaptarea si aplicarea in pozitie verticala, la exteriorul ruloului de
ceara roz a unei benzi de ceara roz cu inaltimea mai mare cu aproximativ 15 mm
decat cel mai inalt punct al amprentei.
Prin banda de ceara fixata pe toata circumferinta amprentei, se realizeaza un
conformator de forma unei cutii, a carei baza este reprezentata de amprenta.
Rolurile cofrarii sunt:
- asigurarea unei vibrari puternice a ghipsului, evitand curgerea gipsului la
exteriorul amprentei;
- obtinerea unui model si a unui soclu gata finisat si corect dimensionat.
Indicatiile privind realizarea cofrarii sunt influentate de tipul de material din care
este realizata amprenta.
Urmeaza etapa de izolare a amprentei inaintea turnarii ghipsului, care se practica
diferentiat in functie de tipul materialului folosit la amprentare.

Turnarea modelului functional:

Se foloseste ghips dur de tip Moldano, iar prepararea se face manual sau cu
ajutorul unui vaccum malaxor.
In amprenta, ghipsul de consistenta cremoasa se aplica in cantitati mici, initial la
nivelul boltii palatine la maxilar, respectiv la nivelul tuberculilor piriformi la
mandibula. Se continua aplicarea ghipsului pana la umplerea completa a amprentei.
Aplicarea ghipsului in amprenta se face pe masuta vibratorie pentru a evita
formarea golurilor de aer si pentru a patrunde cat mai usor in cele mai mici detalii ale
campului protetic.
Se asteapta priza initiala a ghipsului, dupa care pe suprafata maei de ghips din
amprenta se traseaza striatii (santuri) longitudinale si transversale pentru a marii
retentia modelului la soclu.
La un interval de 30-45 minute de la introducerea ghipsului in amprenta se
prepara ghipsul pentru soclul (de acelasi tip de material sau din ghips obisnuit) si se
toarna peste model.

Demularea modelului functional:

Presupune desprinderea lingurii individuale si a amprentei functionale de pe
model.
Demularea se poate face incepand la o ora de la turnarea soclului, insa se
recomanda a se practica la un interval mai mare de timp pentru a permite desavarsirea
prizei ghipsului. In caz contrar, modelul poate fi compromis printr-o demulare
precoce, inantea finalizarii prizei. Astfel, devine necesara turnarea altui model.
Tehnica demularii variaza in functie de materialul folosit la amprentare.

Folierea modelului functional:

Consta in despovararea unor zone a campului protetic in care se percep presiuni
excesive de catre pacient sau rezilienta mucoasei este nefavorabila. Practic, in zonele
respective se realizeaza distantarea viitoarei proteze de campul protetic.
Prin foliere se evita aparitia leziunilor sau presiunilor excesive asupra anumitor
zone ale campului protetic si se contribuie la stabilitatea protezei si la evitarea
bascularilor.

Gravarea zonei Ah:

Practicata cu scopul imbunatatirii inchiderii palatinale posterioare a campului
protetic, necesita aprecierea exacta a gradului de rezilienta a mucoasei in zona distala
si poate fi realizata prin mai multe metode:
- gravarea modelului;
- tehnici functionale;
- tehnici mixte (pag. 546).

In link-ul de mai jos, sunt prezentate tehnicile e indiguire si cofrare a modelelor

maxilar si mandibular:

https://www.youtube.com/watch?v=yANJXx3roUU