ELABORAREA METODIC 1 TEMA: Edentaia parial redus. Amprentarea i reali!area m"delului. 1. De#iniie $edentaie parial%. &arieti dup dimensiuni.

Edentatia partiala - dereglarea integritatii arcadei dentare lipsa de la 1 la 13-15 dinti. Edentaia parial sau totala reprezint o afeciune complex a sistemului stomatognat, care altereaz att integritatea arcadelor dento-alverolare, ct i ntreaga morfo-funcionalitate a acestui sistem. !e aceea, edentaia constituie o "oal cu simptomatologie su"iectiv i o"iectiv. A. Simptomele subiective #anifestrile clinice su"iective ale edentaiei pariale sunt reprezentate de totalitatea acuzelor pe care le descrie pacientul n momentul prezentrii n ca"inetul de medicin dentar. !intre acestea, prezentm cele mai importante simptome su"iective i anume$ durerea i,insuficiena masticatorie. B. . Semnele clinice intraorale %pariia edentaiei pariale este nsoit de apariia a dou elemente$ n locul coroanelor dinilor a"seni apar "reele, iar n locul rdcinilor dinilor a"seni apare creasta edentat. &rea edentat reprezint spaiul cuprins ntre feele proximale ale dinilor restani. !atorit migrrilor dentare orizontale i verticale, consecutive edentaiei, dimensiunile acestui spaiu se modific. n acest spaiu, cu dimensiuni modificate, tre"uie s se insere proteza dentar. !e aceea se numete spaiu potenial protetic. !up cum se o"serv, spaiul "reei edentate este diferit de spaiul potenial protetic Numrul unitilor dentare absentedefinete una din urmtoarele forme clinice: - hipodonie - atunci cndagenezia a interesat unul pn la ' muguridentari( - oligodonie - definete a"senaunui numr mai mare de ) uniti dentare( - anodonie - reprezint a"senatuturor unitilor dentare de pe arcad,form clinic foarte rar, coa"itnd cu alteafeciuni sistemice.

Caz clinic de lipsa a lateralilor superiori

'. Eti"l"(ia edentaiei pariale.

*rice edentatie partiala necesita tratament protetic si prin aceasta o reec+ili"rare orala complexa. Edentatia partiala care necesita tratament protetic cu a,utorul protezelor mo"iliza"ile se intalneste mai frecvent dupa varsta de '- ani. Etiologia edentatiei partiale tratata ad,unct este legata de acele afectiuni ale aparatului dentomaxilar care fac necesara extractia mai multor dinti care nu mai pot fi salvati. .n ordinea frecventei cauzelor se pot aminti$ - parodontopatiile marginale cronice profunde cu afectarea grav a suportului parodontal. Edentaia determinat de parodontopatie realizeaz o valoare protetic redus a suportului de spri,in muco-osos si dentoparodontal( - complicaia cariei dentare ca proces patologic inflamator, care netratat corespunzator, necesit rezolvarea terapeutic prin extracie dentar i determin apariia strii de edentaie( - etiologia mixta - carie si parodontopatie( - distructiile coronare masive, insotite de leziuni radiculare - migrarile dentare multiple, atat verticale cat si orizontale( - tratamentele stomatologice si protetice incorecte care nu respecta principiile "iomecanice, "iofunctionale si creeaza conditii pentru aparitia dizarmoniilor ocluzale si instalarea sindromului de disfunctie a aparatului dento-maxilar /iatrogeniile0( - traumatismele care intereseaza mai ales regiunea frontala( - interventiile chirurgicale dupa diferite tumori( - negli enta sau indiferenta pacientului fata de tratamentele stomatologice. - malpo!itii dentare exagerate determinate de lipsa tratamentului n edentaii n care apar migrrile dentare orizontale i verticale ce nu pot fi rezolvate terapeutic odontal sau ortodontic

). *impt"mele e+", i end"-u.ale a pa.ientului edentat parial.

Simptomele endobucale: - ineficiena masticatorie - fonaia afectata - sta"ilitatea ocluzal sla"a Simptomele exobucale: - aspectul inestetic - profilaxia generala sla"ita

/. Clasi#i.area edentaiei pariale 0enned1.

1lasificarea lui E.2enned3 realizata in 1453 este pana in prezent cea mai utilizata, fiind didactica, usor de retinut si utilizata de cele mai multe scoli de stomatologie din lume. 6a "aza clasificarii lui 2enned3 sta topografia spatiilor edentate raportate la dintii restanti si posi"ilitatile de tratament adecvate.

Clasificarea lui E. Kennedy

1ele patru clase sunt urmatoarele$ - clasa "-a - cuprinde edentatiile din am"ele regiuni laterale ale arcadei,"resele fiind delimitate numai anterior de dintii restanti. - clasa a ""-a - cuprinde edentatiile dintr-o singura regiune laterala a arcadei, cu "resa delimitata de dinti numai anterior, cealalta +emiarcada fiind integra( - clasa a """-a - cuprinde edentatiile delimitate de dintii restanti atat anterior cat si posterior( - clasa a "#-a - cuprinde edentatiile din zona frontala. #odificarile la clasificarea lui 2enned3 sunt denumiri generice pentru toate tipurile de "rese aditionale ale claselor .-...$ - modificarea " va cuprinde o singura "resa aditionala intercalata( - modificarea a-""-a va cuprinde doua "rese aditionale, are nu au conexiuni( - modificarea a-"""-a va cuprinde trei "rese aditionale distri"uite independent una de cealalta in cadrul clasei principale. %cest principiu se aplica edentatiilor de clasa ., a-..-a, a-...-a 2enned3. 1lasa a-.7-a nu admite modificari, orice spatiu edentat aditional necesita incadrarea in clasa inferioara, determinanta fiind edentatia cu topografia cea mai posterioara.

Clasele de baz Kennedy si cteva modificri ale acestora

2. C"nse.uti3itatea e+amenului .lini. a pa.ienil"r .u edentaii pariale.

Examinarea atent i complet a edentatului parial are o importan deose"it pentru sta"ilirea planului de tratament pre- i proprotetic precum i pentru conceperea unei proteze pariale ct mai corecte n cazul respectiv. Examinarea cuprinde 5 etape$ $. %tapa preliminar, de contact, informaie i examinare general a %!#. 8e realizeaz n prima edin de tratament. &. %tapa secundar 'final(: - de sta"ilire a diagnosticului( - de ela"orare a planului de tratament pre- i proprotetic( - de concepere a proiectului viitoarei proteze. 8e realizeaz n a 5-a edin de prezentare a pacientului, fiind necesare modele i radiografii.

4. C"mp"nentele .5mpului pr"teti. edentat parial.

1ampul protetic in edentatia partiala este alcatuit din totalitatea elementelor anatomice care intra in contact mi,locit sau nemi,locit cu protezele partiale mo"iliza"ile. Elementele componente ale acestuia la maxilar si mandi"ula sunt$ dintii restanti, crestele alveolare, mucoasa orala, zonele "iostatice /"olta palatina, tu"erozitatile maxilare si tu"erculii piriformi0. %ceste elemente anatomice sunt grupate mai succint in$ suportul dento-parodontal si suportul muco-osos. 1ampurile protetice, morfologic si fiziopatologic, prezinta variatii individuale. 6a examenul clinic se pot decela campuri protetice favora"ile sau nefavora"ile protezarii. 1onceperea modului de tratament prin proteza partiala mo"iliza"ila este de maxima importanta. 1ampul protetic poate fi divizat, atat la maxilar cat si la mandi"ula in doua zone distincte$ zone protetice pozitive si zone protetice negative.

6. Indi.aii .tre terapia edentaiei pariale .u puni dentare.

- Edentatii partiale cu "rese intercalate, reduse, intise, multiple, - 9esta"ilirea integritatii arcadelor dentare - Edentatii multiple, terminale, foarte rar ptr edentatii terminale. - :tr inlocuirea ;< ' dinti intro "resa.

7. Clasi#i.area punil"r dentare.

!up 2or"er, 14=5 /cit. dup >. :relipceanu, *. !oroga0, punile dentare sunt clasificate dup urmtoarele criterii$ - )up relaia cu dinii stilpi: a0 puntea intercalat, la care - elementele de agregare sunt situatepe dinii-stilpi limitrofi "reei( "0 puntea cu extensie - elementele de agregare sunt situate de o singur parte a spaiului "reei, iar corpul punii se afl ?in consol@ in acest spaiu(

c0 puntea continu, care se intinde peste mai multe "ree situate- in am"ele +emiarcade, aanumita ?punte total@. - )up locali!are* +n raport cu !ona din arcad: a0 puntea frontala "0 puntea c0 puntea maxilar sau - )up relaia cu dinii-stilpi i !onele topografice: a0 punte intercalat unilateral( "0 puni intercalate "ilateral( c0 punte intercalat frontal( d0 punte intercalat latero-frontal( e0 punte continu latero-fronto-lateral( f0 puni intercalate latero-fronto- laterale( g0 punte mo"iliza"il latero-fronto-lateral com"inat cu o a li"er extins spre distal( +0 punte continu total, cu includerea tuturor dinilor-stilpi. - )up modelul de fixare: a0 puni cementate( "0 puni mo"ili- za"ile( c0 puni demonta"ile. - )up aspectul fi!ionomie: a0 puni total fizionomice( "0 puni parial fizionomice( c0 puni nefizionomice. - )up elementele de agregare utili!ate: a0 cu coroane de inveli total metalice( "0 cu coroane de inveli mixte( c0 cu coroane pariale 3A', 'A5 /onla3-uri0( d0 cu coroane BacCet( e0 cu unele incrustaii intratisulare de tip inla3 sau pinla3( f0 cu coroane telescopice( g0 cu coroane de su"stituie. - )up raportul corpului de punte cu creasta edentat: a0 puni cu atingerea crestei( "0 puni suspendate. - )up modalitatea construciei scheletului: a0 punte masiv( "0 punte sc+eletat i armat.

8. Cerinele .tre dinii st5lpi preparai la ."n#e.i"narea punil"r dentare.

Incipient prepararea dintilor stilpi nu se deosebeste de prepararea care se efectueaza in leziunile odontale coronare pentru utilizarea diferitelor coroane de invelis(proteze unidentare). Ulterior specificul prepararii consta in: Obtinerea unei forme corecte, specifice pentru tipul de microproteza ales ca elemente de agregare

Obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor-stilpi astfel incit toate elementele de agregare sa se aseze unniform pe dintii stilpi. Paralelismul intre dintii-stilpi se poate efectua vizual cind sint folositi sau ! dinti. In cazul includerii unui numar mai mare de dinti-stilpi este necesara pregatirea unor modele de studiu pina la preparare si examinarea lor in paralelograf. "ceasta procedura ne ofera posibilitatea de apreciere a cantitatii de tesuturi dure care vor fi slefuite pentru obtinerea paralelismului si daca este necesara aplicarea unui tratament proprotetic pentru asa tip de proteza dentara. Paralelismul mai poate fi obtinut si prin prepararea dintilor-stilpi in forma de con cu o inclinatie a suprafetelor coronare spre axul lomgitudinal nu cu mai mult de #$ grade. %e asemenea, pentru verificarea paralelismului pot fi folosite paralelografele orale.

19. Elementele ."mp"nente ale punil"r dentare.

&lementele componente ale puntii dentare dint reprezentate de: Elementele de agregare ' elemente de care este solidarizat corpul de punte la extremitati si care contribuie la fixarea de dintii-stilpi a intregii proteze( Corpul de punte - reprezinta un dinte sau un bloc de dinti artificiali si inlocuieste dintii pierduti de pe arcada dentara. Elementele de agregare )int reprezentate de microproteze *icroprotexele sint supuse unor forte suplimentare, preluate de la nivelul corpului de punte +a element de agregare pot fi folosite toate tipurile de coroane: de invelis, de substitutie, incrustatiile, inelele, diferite crosete "legerea tipul de agregare depinde de: ,opografia edentatiei Intinderea bresei *orfologia functionala a dintilor-stilpi -umarul dintilor stilpi +aracteristicile mecanice ale microprotezelor ,ipul puntii (fixe, mobile) Pentru zona frontala se folosesc elemente de agregare fizionamice sau partial fizionamice, iar pentru zona laterala por fi utilizate si cele nefizionamice. Corpul de punte reprezinta un bloc de dinti artificiali ce inlocuiesc dintii absenti din spatiul edentat care restaureaza integritatea morfologica a arcadei dentare si functile dereglate ale sistemului stomatognat. Preia fortele masticatorii de la dintii antagonisti la nivelul suprafetie ocluzale si le transmite elementelor de agregare )e clasifica dupa: materialul din care este realizat *etalic '(din alia.ele metalelor nobile si inobile) sint considerate nefizionamice -emetalic ' (din acrilate, compozite sau portelan) considerate fizionomice *ixt ' (metaloacrilice, metaloceramice) fiind partial fizionamic sau total fizionamic dupa raportul cu apofiza alveolara In sa indicata in cazul utilizarii puntilor dentare mobilizabile( uneori individual poate fi modelata si pt puntile fixe pt regiunea frontala, cind apofiza alveolara este lata. /.

0alam1arov si ,. 2aradian le recomanda in metaloceremica cind este afectat paradontul dintilor stilti. In semisa ' in comparatie cu puntea de sa reprezinta dimensiuni mai mici si modificari de forma. &l acopera partial versantul vestibular spre centrul apofizei, pe cind suprafata orala este redusa la .umatate, formind un ung3i larg desc3is, rotund si asigurind conditii igienice satisfacatoare.este indicata pt regiunea frontala cind apofiza alveolara este de marime medie in sens vestibulooral, ce favorizeaza restaurarea functiilor fizionamice si de fonatie. Corp de punte tangent linear indicat pentru partile laterale cind apofiza alveolara este medie ca volum sau ingusta. +ontactul cu mucoase se realizeaza pe versantul vestibular al apofizei alveolare, la nivelul coletului. )uprafetei orale ise ofera o forma sub ung3i de 45 grade fata de planul orizontal al apofizei, iar la mandibula se modeleaza usor convexa, ce permite alunecare particulelor alimentare in afara zonelor de retentie. +orpt de punte cu raport punctiform ' poate fi aplicat in zona laterala a mandibulei, cu apofiza alveolara ingusta. )uprafetele vestibulara si orala ale fiecarui dinte artificial trebuie reduse la un punct ce vine in contact cu mi.locul apofizei edentate. -u asigura o igiena satisfacatoare. 6eprezinta zone de retentie greu accesibile pt autocuratare. +orp de punde suspendat- indicat pt zonele laterale la mandibula si maxila cind dintii stilpi sint inalti sau apofiza alveolara este pronuntat atrofiata. "re suprafetele vestibulara si orala rotun.ite spre suprafata mucozala, care este usor convexa, neteda cu un spatiu de !-4 mm de la apofiza alveolara. Usor pot fi curatate. 7orma corpului de punte si contactul cu tesuturile incon.uratoare trebuie sa asigure indepartarea deplina a resturilor alimentare dupa curatare

11. De#iniie de amprent. &arieti.

Amprenta reprezint8 copia 9n negativ a unor structuri anatomice ale cavitatii orale(cimpului protetic). "ceast8 copie va servi ulterior pentru turnarea materialelor din care vor fi confec:ionate modelele, copiile pozitive ale c;mpului protetic. Clasi#i.area Din pun.t de 3edere al 5ntinderii: amprenta unitar8 ' un singur dinte

amprenta sectorial8 ' un sector al arcadei amprenta de 3emiarcada ' .um8tate de arcada amprenta global8 ' o arcad8 9ntreaga

:n #un.ie de datele pe .are le trans#er i de etapa de tratament 5n .are se utili!ea! amprentele se .lasi#i. 5n : amprente preliminare-folosite 9n etapele intermediare <i amprente finale-utilizate pentru realizarea lucr8rii protetice finale.,ransfer8 informatii morfologice ( supraamprente sau amprente de pozi:ie-dau informa:ii de pozi:ie relativ8 a elementelor cuprinse de amprent8 ( amprente func:ionale-comunic8 informa:ii dinamice-func:ionale (

 Dupa te;ni.a reali!atii:

amprente de orientare sau g3ida.-orienteaz= alte etape ale tratamentului protetic. intr-un timp (amprenta obtinuta cu un singur material amprentar) in doi timpi ( amprenta obtinuta cu materiale amprentare) amprenta obtina in ocluzie obtinute de la maxila si mandibula concomitent, in ocluzie centrica.

1'. Etapele amprentrii anat"mi.e. Materiale amprentare.

"mprentare intr-un timp amprenta obtina cu un singur material amprentar se reduce la alegerea lingurii standarte, depunerea materialului amprentar, introducerea in acvitatea bucala si presarea pe arcada dentara. In cazul amprentei obtinute din doua materiale, dintii preparati se acopera cu pasta fluida, ulterior se introduce in cavitatea bucala lingura de amprentare de material silicon viscos. "mprenta in doi timpi ( include ! variante) Pina la prepararea dintilor de pe arcada dentara se obtine amprenta cu a.utorul unui material termoplasticsa u elastic. %upa prepararea dintilor pe lingura se mai aplica un material si lingura se reintroduce in cavitatea bucala. %upa prepararea dintilor pe materialul pregatit pe lingura se aplica un tifon si se introduce in cavitatea bucala. %upa intarire tifonul se inlatura iar lingura se reintroduce in cavitatea bucala. %upa prepararea dintilor se obtine prima amprenta. In cavitatea bucala lingura este miscata inainte-inapoi. "poi se procedeaza ca si in cazurile anterioare. Materiale amprentare dupa Munteanu si Bratu A. Materiale rigide si semirigide reversibile:

>ips Polimeri acrilici Paste zinc-oxid-eugenol B. Materiale rigide reversibile

"mestecurile )tents si 0err >utaperca +eara *ateriale bucoplastice C. Materiale elastice reversibile

/idrocoloizii "gar-"gar D. Materiale elastice ireversibile /idrocoloizii ireversibili (alginatele) &lastomerii de sinteza Polisulfuri

)iliconi Polieteri poliuretano-dimetacrilati

Materiale rigide si semirigide ireversibile )unt acele materiale care in faza finala prezinta rigiditate, iar cand sunt rupte, fragmentele au linii de fractura mai mult sau mai putin nete, care permit o reconstituire aproape perfecta a amprentei.>ipsul de amprenta este un ?-semi3idrat de calciu care in prezenta apei se re3idrateaza si formeaza sulfatul de calciu 3idratat.Proprietati: &ste un tip de gips moale, care se fractureaza in fragmente cu margini bine exprimate. Prezinta fidelitate mare. &xpansiunea de priza este $,# ' $,!@. ,impul de priza este de ! ' 5 minute. 7luiditatea este buna. "re capacitatea de a absorbi pelicula de saliva care se interpune intre formatiunile campului protetic si material. &ste lipsit de toxicitate si nu irita tesuturile orale. Pretul de cost este redus. *anipularea este dificila: dezinsertia amprentei este deseori insotita de fracturarea amprentei( fragmentele pot fi repozitionate defectuos( amprenta trebuie izolata inainte de turnarea modelelor.

1). Lin(uri amprentare. &arieti.

Aingurile pentru amprentarea edentatului partial Ainguri standard( Ainguri individuale( Ainguri standard individualizate. Aingurile standard (universale) %upa material sunt: Ainguri metalice cu retentii( Ainguri metalice fara retentii( Ainguri din mase plastice Aingurile individuale din termopolimerizabile

mase

termoplastice

sau

rasini

auto-

1/. M"delul. Materiale de ."n#e.i"nare.

*odelul poate documentar sau de studiu si diagnostic.

M"delul d".umentar reprezinta c;mpul protetic pe care pacientul 9l are la prezentarea 9n cabinet. &ste utilizat pentru: )tabilirea diagnosticului si planului de tratament( +onvingerea pacientilor care nu vor sa accepte tratamentul( Proba .uridica. -u este necesar 9n cazul 9n care nu se realizeaza interventii asupra dintilor. *odelul de studiu si diagnostic se foloseste pentru: Precizarea diagnosticului( +onfectionarea lingurii individuale( "legerea elementelor de stabilizare si mentinere.

Un material de amprent8 trebuie s8 prezinte o serie de .ar.teristi.i:

plasti.itatea ' capacitatea de a fi deformat sub ac:iunea unei presiuni minime, iar aceasta trebuie s8 fie c;t mai sc8zut8 #idelitatea ' exactitatea cu care materialul reproduce cele mai fine detalii ale c;mpului protetic elasti.itatea ' trebuie s8 prezinte un grad relativ care s8 permit8 9ndep8rtarea materialului de pe c;mp, dup8 ce acesta a f8cut priz8 re!istena me.ani. ' trebuie s8 fie suficient de rezistent pentru a nu se rupe 9n momentul 9ndep8rt8rii de pe c;mp sta-ilitatea dimensi"nal ' s8 nu sufere modific8ri din momentul dezinser:iei de pe c;mp p;n8 9n momentul turn8rii modelului timpul de pri! ' trebuie s8 satisfac8 cerin:ele <i s8 poat8 fi modificat de medic 9n func:ie de cazul clinic durata de dep"!itare ' materialul s8 nu expire rapid dup8 desigilare preul de ."st ' pot exist8 situa:ii 9n care un material mai ieftin nu satisface condi:iile necesare, astfel amprenta va trebui ref8cut8( de aceea un material ieftin nu este intoteauna indicat pl.ut pentru pa.ient ' miros, culoare, gust pl8cut foarte important pentru pacien:ii sensibili <i mai ales pentru copii

12. Te;ni.a reali!rii m"delului din (ips medi.al.

+onfectionarea modelului dupa amprenta din alginat Pasta de g3ips se aplica 9n cantitati mici pe bolta palatina sau pe marginile amprentei mandibulare. )e vibreaza pentru a diri.a patrunderea g3ipsului 9n toate detaliile, evit;ndu-se formarea bulelor la nivelul dintilor. +;nd suprafata interna este umpluta, din restul de g3ips se realizeaza o grama.oara pe care se aplica amprenta cu baza lingurii 9n sus, realiz;ndu-se soclul modelului.

%emularea amprentei se face prin tractiune, elasticitatea alginatului permit;nd separarea. )e face la !$-B$ minute de la turnare. Cn caz contrar, alginatul pierde apa din compozitie, o absoarbe pe cea din model, iar modelul rezultat are o rezistenta scazuta, cu suprafata rugoasa, caracteristica. )oclul se fasoneaza cu spatula sau la soclator, rezult;n forma caracteristica de pentagon la maxilar si de trapez la mandibula.