Coroana de acoperire totală metalică

Definitie

Coroana de acoperire totală metalica este restaurarea protetica care reface morfologia
coronara din aliaje metalice, implicand acoperirea tuturor fetelor axiale si a fetei
ocluzale dentare.

Avantaje

Coroana metalica este cea mai comună proteză unidentară aplicata pe dinţii laterali si
cel mai frecvent element de agregare utilizat în zona laterală, mai ales pe molari, in
cadrul puntilor dentare. Comparand tipurile de protezari fixe, coroana de metal are cea
mai mare longevitate. Intre calitatile sale se mentioneaza:
1. Retenţie superioară coroanelor parţiale deoarece este o coroana de acoperire
care se mentine prin frictiune pe toate suprafetele axiale ale dintelui
2. Retentie superioara coroanelor mixte deoarece cantitatea de substanta dura
redusa prin preparare este mai mica
3. Prepararea dintelui este conservatoare în raport cu cea pentru coroana mixtă şi
permite menţinerea vitalităţii pulpare.
4. Rezistenţă mecanică superioară in directa legatura cu aliajul metalic din care
este realizata
5. Permite corectarea planului de ocluzie în zona de sprijin
6. Permite modificarea conturului axial , aspect important in cazul :
 dintilormalpozitionati
 dintilor cu afectareparodontala
 dintilor pe care se aplica elemente de mentinere si stabilizare a protezelor
partiale

Dezavantaje

1. Deoarece toate suprafeţele coronare sunt implicate în preparaţia pentru coroana

de acoperire total metalica, îndepărtarea ţesutului dur este mai importanta decat
pentru o coroana partiala.
2. Este inestetica -in cazul celor cu o linie a surasului normala se pot insa utilize
maxilar la molari si mandibular la molari si premolari
3. După cimentare nu se mai pot realiza teste de vitalitate electrice dintelui protezat,
conductivitatea metalului interferand cu acest test.
 Indicatii

Este metoda restauratorie de elective folosită atunci când avem nevoie de retenţie şi
rezistenţă maximă.
1. Dinţi laterali, molari şi premolari cu leziuni coronare de tipul:
 Carii care au produs distrucţii coronare importante
 Abraziune dentară
 Fracturi dentare
 Malpoziţii dentare uşoare.
2. Refacerea contactului proximal la dinţii laterali cu treme
3. Solidarizarea dinţilor laterali parodontotici
4. Element de agregare distal în proteze partiale fixe
5. Dinţi laterali pe care se aplică elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare pentru
proteze partiale mobilizabile (pinteni ocluzali, convexităţi pentru croşete dentare,
elemente antibasculante)
6. Dinţi laterali pe care se aplică elemente speciale de mentinere ale protezelor
partiale mobilizabile
7. Dinti cu coroane clinice scurte

Contraindicatii

1. Dintii frontali
2. In orice situatie clinica in care este posibila utilizarea unei metode de restaurare
mai conservatoare: restaurări directe (obturaţii coronare), incrustaţii, acoperiri
parţiale (coroana ecuatorială)
3. Dinţi laterali care au indicaţie de extracţie:
 Mobilitatea patologică de gr. III
 Patologie pulpară sau parodontală apicală ce nu beneficiază de tratament
conservator
 Fracturi corono-radiculare
 Migrare dentară orizontală/verticală exagerată
4. Alte contraindicaţii de ordin general: boala de focar, afecţiuni ce nu permit
colaborarea eficientă cu pacientul

Etape clinico-tehnice:

 Amprenta dintelui integru sau cu o morfologie restaurata provizoriu, in vederea

protezarii provizorii ulterioare
 Preparareadintelui
 Amprenta arcadei cu preparaţia, amprenta arcadei antagonisteşi înregistrarea
RMM de ocluzie
 Protezarea provizorie
  Realizarea în laborator a coroanei metalice: model, machetă, ambalare, turnare
 Proba şi adaptarea introrala a coroanei, lustruirea coroanei
 Fixarea coroanei metalice, adaptare ocluzala si lustruire
 Indicaţii post fixare

Criterii de preparare

-Reducerea ocluzală trebuie să fie de asigure sufficient spatiu pentru a asigura

rezistenta viitoarei coronae - cantitatea de substanta dura indepartata este de:
 1,5 mm pentru cuspizii lucrători
 1mm pentru cuspizii nelucrători
Reducerea ocluzala ar trebui sa respecte elementele de morfologie existente.
Bizotarea cuspidului de sprijin este necesară pentru a asigura grosimea suficientă a
metalului la acest nivel din considerente de rezistenţă a viitoarei coroane. Bizoul va fi
angulat cu 45 grade faţă de axul dintelui în majoritatea cazurilor, iar reducerea va
asigura şi la acest nivel un spatiu de minim 1,5 mm.

-Reducerea axială trebuie să se realizeze paralel cu axul dintelui, rezultand suprafete

neretentive cervico-ocluzal cu inclinare ideal de 6º .Cantitatea de substanta dura redusa
este de 1mm la convexitatea maxima.
-Periferia preparatiei se realizeaza sub forma de prag chamfer situat supragingival, de
0,3-0,8 mm latime (in functie de aliajul din care se realizeaza viitoarea coroana)
Reper :jumătate din diametrul instrumentul rotativ care a fost folosit pentru preparare.

In cazurile cu indicatie specifica, periferia preparatiei poate fi realizata si in bizou lung,

subgingival.

Preparatia bontului pentru coroana metalica turnata

Procedeul folosit pentru a prepara un dinte în vederea aplicării unei coroane totale
metalice constă în următorii paşi:
1. Realizarea santurilor de ghidaj ocluzal
2. Reducere ocluzală si bizotarea cuspizilor de sprijin
3. Santuri de ghidaj axial
4. Separatie la punctul de contact
5. Reducere axială
6. Finisare
7. Evaluare şi verificare

Instrumentar:
• piatra diamantata de turbină, cilindrică cu vârf rotunjit, granulaţie standard, 1 mm
• piatra diamantata de turbină cilindrică cu vârf rotunjit, granulaţie standard, 1,5 mm
• piatra diamantata de turbină efilată, granulaţie standard
• pietre granulaţie fină, freze cu tugsten-carbid pentru contraunghi, gume, filturi

Etape:
Pasul 1. REALIZAREA SANTURILOR DE GHIDAJ PENTRU REDUCEREA
OCLUZALĂ
Instrumentar:
• piatra diamantata de turbină cilindrică cu vârf rotunjit, granulaţie standard, 1mm
• piatra diamantata de turbină cilindrică cu vârf rotunjit ,granulaţie standard, 1,5
mm
Tehnica :
Varianta 1 : se practică orificii de 1mm în fosele ocluzale mezial, distal si central, unite
apoi sub forma unui şanţ pe toată lungimea şanţului meziodistal, care intrerupe crestele
marginale
Varianta 2: Se realizeaza şanţuri de orientare în zona şanţurilor vestibulare şi linguale
de descărcare si a fosetelor proximale.
Santurile sunt mai adanci pe cuspizii functionali 1,5 mm si mai superficiale pe cuspizii
inactive 1 mm.
Se verifica adancimea santurilor cu o sonda parodontala

Pasul 2. PREPARAREA SUPRAFETEIOCLUZALE

Instrumentar:
• piatra diamantata de turbină, cilindrică cu vârf rotunjit, granulaţie standard, 1mm
• piatra diamantata de turbină cilindrică cu vârf rotunjit ,granulaţie standard, 1,5
mm
Tehnica :
Structura dentara rămasa între santurile de ghidaj va fi îndepărtata respectandu-se :
 numarul si dimensiunea cuspizilor
 inclinarea pantelor
 pozitionarea santurilor intercuspidiene si a celui mezio-distal

Se reduce initial doar jumătate din fata ocluzala, cealaltă fiind lăsată ca referinţă. Se
poate începe vestibular sau palatinal.
Se bizoteaza cuspizii functionali, reducand 1,5 mm de pe versantii externi, respectand
inclinatia si pantele acestora.

Controlul preparării ocluzale:

 Inspecţie cu ajutorul cheii de silicon obţinută înainte de preparare
  Ceară de ocluzie: pacientul va inchide in intercuspidare maxima avand ceara la
nivelul dintelui preparat. Grosimea cerii devenita rigida la priza se verifica cu
compasul de ceară (Iwanson) in diferite puncte.
 Hârtie de articulaţie cu grosimea cunoscuta (uzual 50 µ) se pliaza pana se
ajunge la dimensiunea de 1mm sau 1,5mm, apoi se controleaza daca trece intre
suprafata preparata si antagonisti
 Realizarea coroanei provizorii si masurarea grosimii ocluzale cu ajutorul
grosimetrului
 Trecerea unor instrumente calibrate de 1mm respectiv 1,5mm, intre suprafata
ocluzala a bontului si dintele antagonist
 Trecerea unor lere de grosime cunoscuta intre suprafata ocluzala a bontului si
dintele antagonist

Pasul 3. REALIZAREA SANTURILOR DE GHIDAJ PENTRUREDUCEREA

AXIALA
Instrumentar:

 Piatra diamantata cilindrica cu varful rotunjit de 1 mm

Tehnica:
La plasarea santurilor de ghidaj se controleaza pozitia pietrei care trebuiesa fie paralela
cu axul dintelui. Se controleaza ca la nivel cervical adancimea santului sa nu
depaseasca jumatate din diametrul instrumentului abraziv.
Se verifică cu o sondă parodontală dacă există parallelism între şanţurile create sau cu
axul de inserţie propus .

Pasul 4. SEPARATIA LA PUNCTUL DE CONTACT

Instrumentar:

 Piatra diamantata cilindrica, efilată, lungă/scurtă

Tehnica : slice-cut
‐ Se actioneaza adancind santurile axiale meziale si distal realizate pe fetele
vestibulara si linguala
‐ Se controleaza pe masura avansarii spre fata opusa directia pietrei care trebuie
sa ramana paralela cu axul dintelui..
‐ Prin desprinderea suprafetei sectionate se realizeaza in acelasi timp separatia la
punctul de contact si deretentivizarea fetelor proximale. Pentru a facilita
îndepărtarea acestei bucăţi de smalţ se poate folosi o matrice de protecţie
‐ Se verifica un spatiu suficient: 0,6 mm faţă de dintele vecin
‐ În cazul în care a fost lezat dintele vecin, acesta trebuie finisat cu freze
STAINBUSTER şi pasta profilactica, urmata de fluorizare înainte de a face
amprenta,
Pasul 5. PREPARAREA SUPRAFETELOR AXIALE

Criterii de preparare:
‐ Deretentivizare în sens cervico-axial (axul de inserţie)
‐ Respectarea curburii mezio-distale
‐ Obţinerea spaţiului suficient pentru grosimea metalului (0,5 mm cervical - 1mm la
convexitatea maxima)
Instrument: piatră diamantată cilindrică cu varf rotunjit, de 1mm
Tehnica :
‐ Se reduce substanta dentara dintre santurile axiale create, varful pietrei
desenand progresiv pragul rotunjit.
‐ Direcţia de reducere este paralela cu axul dintelui
‐ Se lucrează numai pe o jumătate a dintelui, menţinând-o pe a doua drept
referinţă.
In conformarea periferiei cervicale se urmareste ca pragul sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-dimensiune : 0,2-0,3mm (aliaje nenobile), 0.6-0,8mm (aliaje nobile)
- suprafata neteda, fara neregularitati
-continuu pe toatefetele axiale
-fara zone de smalt nesusţinut, deoarece se poate fractura cand restaurarea este
probate sau cimentata.
- un spatiu adecvat intre marginea externa a pragului si dintele vecin, de cel putin 0,6
mm, in vedera simplificarii
Pasilor tehnici ulteriori de sectionare a bontului mobil la nivelul modelului/
- bizotat pentru o inchidere marginala adecvata
- supragingival ori de cate ori sunt conditii favorabile

Controlul preparării:

 Cheie de silicon- evaluarea formei plane cevico-incizale si a spatiului rezultat in

urma reducerii, fata de situatia initiala inregistrata in silicon
 Inspecţie- privind perpendicular pe suprafata ocluzala cu un singur ochi trebuie
sa fie vizibila intreaga periferie cervicala
 Palpare cu sonda - cu latul sondei se trece dinspre cervical spre ocluzal,
verificand daca exista retentivitati restante pe fetele axiale
 Protezarea provizorie - realizarea unei coroane provizorii prin tehnica Scutan
pune in evidenta deficiente ale prepararii axiale prin imposibilitatea indepatarii
coroanei de pe bont dupa priza acrilatului. Cantitatea de substanta redusa se
poate aprecia masurand cu compasul Iwanson grosimea peretelui coroanei
provizorii.
Pasul 6. FINISARE, EVALUARE SI VERIFICARE
Finisarea preparaţiei- obiective:

 Rotunjirea muchiilor ascuţite de întâlnire între suprafeţele dintelui. O tranziţie lină

între suprafaţa ocluzalaşi fetele axiale facilitează amprentarea, machetarea,
ambalarea si turnarea.
 Netezirea suprafeţelor preparate
 Netezirea pragului
Instrumentar:

 Piatra diamantata cu o granulatie fina (inel alb, galben, rosu) sau o freză de
carbid cu un diamentru mai mare pentru a finisa pragul.
Tehnica:
Se realizeaza cu viteză redusă, anumiti practicieni prefer utilizarea contraunghiului la
turatie scazuta. Verificarea se face cu sonda.
La finisarea pragului se recomandă folosirea aerului comprimat, fără apă, pentru o mai
bună vizibilitate. Trebuie folosit, din când în când, spray-ul cu apă pentru a nu se
deshidrata ţesutul dentar, pentru a nu leza pulpa dentara şi pentru a se îndepărta
resturile obţinute după şlefuire. Se netezesc toate suprafeţele preparate şi se rotunjesc
unghiurile.

O greşeală frecventă la prepararea unei coroane metalice totale este conicizarea

excesiva. Aceasta manevra diminuează mult retenţia coroanei. Conicizarea excesivă a
bontului poate fi corectată prin crearea de casete sau şanţuri suplimentare, puţuri
parapulpare.

Verificare finala:
Prepararea este verificată şi evaluată urmarind criteriile stabilite initial:

 bont cilindro-conic cu un grad scazut de conicitate

 suprafeţe axiale netede, neretentive în sens cervico-ocluzal
 spatiu suficient ocluzal si pe feţele axiale
 limita cervicala clar definita si neteda

Proba intraorala

Proba introrala acoroanei metalice urmareste mai multe aspecte, succesiunea de etape
recomandate fiind urmatoarea:
 1. Contactele proximale
2. Adaptarea interna si marginala
3. Stabilitatea
4. Ocluzia

1. Contactele proximale sunt evaluate primele deoarece contactele stranse impiedica

insertia corecta a restaurarii, ducand la discrepanta marginala. Daca o restaurare nu se
insera complet, evaluarea stabilitatii sau ajustarea ocluziei sunt manevre nejustificate.
Amplasarea, dimensiunea si forma contactelor proximale la nivelul unei restaurari ar
trebui sa coincide cu cele ale dintilor naturali. Contactele dentare optime permit atei
dentare neceruite sa patrunda printer spatiile interproximale cu o usoara rezistenta. O
alta metoda eficienta de testare a contactelor proximale este utilizarea unei
benzimetalice (bandaMylar ).
Daca ata dentara nu poate trece sau trece greu, contactul este foarte strans
determinand ulterior retentive alimentara; daca ata trece mult prea usor, fara o usoara
rezistenta, contactul este larg permitand impactul alimentar
Daca un contact prea strans nu permite insertia unei restaurari integral metalice, pot fi
facute ajustari prin reducerea zonei marcate cu instrumentar abraziv, urmata de
finisare. Un contact proximal deficitar poate fi corectat prin adaugare de aliaj de lipire
corespunzator aliajului din care este realizata coroana.

2.Restaurarea finala ar trebui sa se insere fara zone de presiune intre suprafata

bontului si intradosul restaurarii, spatiul marginal minim fiind identic pe model si
intraoral.
Pentru a detecta eventualele zone de presiune se recomanda aplicarea pe intradosul
restaurării a unei suspensii de terebentina rosie sau acid acetic, spray-uri cu pulberi,
agenti de marcaj hidrosolubili sau paste elastomerice special concepute in acest sens
(Fitchecker). De asemenea abraziunea cu microparticule formeaza o suprafata mata pe
intradosul coroanei, astfel ca in cazul existentei unui punct de presiune acesta se
obiectiveaza prin aparitia unei zone lucioase.
Pasta elastomerica are cateva avantaje. Vascozitatea sa este similara a cimenturilor de
fixare definitive si de aceea poate fi folosita nu doar pentru a identifica contacte interne
nedorite, dar si pentru a evalua adaptarea marginala adecvata.
Evaluarea adaptarii marginale se realizeaza prin trecerea varfului sondei dentare
dinspre restaurare catre dinte si invers. Daca se intalneste rezistenta in ambele directii,
exista o discrepanta a carei cauza trebuie identificata.

3.Restaurarea ar trebui evaluata in ceea ce priveste stabilitatea la nivelul dintelui

preparat. Aceasta nu trebuie sa se balanseze sau sa se roteasca atunci cand este
aplicata o forta ocluzala. Daca instabilitatea este cauzata de un nodul la nivelul
intradosului restaurarii, acesta poate fi corectat, daca insa este cauzata de o contractie
a aliajului la turnare este necesara refacerea lucrarii.
4.Dupa ce restaurarea a fost inserata iar integritatea marginala si stabilitatea evaluate,
se verifica cu atentie contactele ocluzale cu dintii antagonisti, atat static cat si dinamic.
Dupa echilibrarea ocluzala suprafetele metalice adaptate se lustruiesc .

Particularităţi de preparare în diferite condiţii clinice:

 In cazul dintilor cu afectare parodontala:

‐ expunerea intraorala a şanţului interradicular la molari pe vestibular (lingual)
impune reproducerea acestuiape toata fata axiala a bontului, pentru a se evita
supraconturarea prin intermediul restaurarii protetice.
‐ vizibilitatea spaţiului interradicular impune limita preparatiei sub forma de prag
supragingival, astfel încât acest spatiu sa fie accesibil igienizarii.
 In cazul unui bont scurt cervico-incizal ( sub 3 mm) se recomanda preparaţii
suplimentare de imbunatatire a retentiei:
- cep în camera pulpară
- casete ocluzale
- santuri axiale realizate in axul de insertie
 In cazul in care coroana metalica face parte dintr-o solutie de restaurare
complexa, pe fata ocluzala se prepara lacasuri destinate pintenilor - elemente de
sprijin ale protezei scheletate.

 
 Coroana de acoperire mixta metalo-ceramica

Definitie

Restaurare protetica fizionomica si rezistenta mecanic, formata dintr-o substructure

metalica (coping) si o structura de placare ceramica, imbinate prin legaturi chimice si
mecanice.

Clasificare
• Dupatipulde restaurareprotetica
• coroaneunitare
• elemente de agregare, cadrul puntilor metalo-ceramice
• elemente de agregare in cadrul protezarilor combinate
• Dupagradul de fizionomie
• total fizionomice
• partial fizionomice (Weiser)

Indicatii

 indicaţii majore la dinţii frontali şi premolari, putand fi utilizate şi in zonele

laterale distale ale arcadelor (cu precădere la maxilar) la pacienţi cu exigent
fizionomice ridicate
 ca elemente unitare (singulare), restaurând morphologic şi funcţional un singur
dinte cu diferite leziuni coronare, cât şi ca elemente de agregare, in special
mezial, in component puntilor care restaureaza brese edentate.
 pot intra în componenţa diferitelor şine de imobilizare şi participă frecvent la
elaborarea protezărilor compozite (hibride)
 sunt preferate coroanele Weiser coroanelor de înveliş integral ceramic atunci
când, prin preparaţia orală a bontului, nu se poate obţine un spaţiu protetic
vertical sufficient între acesta şi dinţii antagonişti (ex. Ocluzia adanca acoperita)
 frecvent indicate la dinţii oralizaţi. In aceste cazuri, sacrificiul de substanţă dură
de la nivelul feţei vestibulare este minim.
 Reconstituirea dinţilor frontali inferiori la care volumul mic de substanta dura
dentara limiteaza utilizarea coroanelor jacket

Contraindicatii
 
  Pacienţi tineri (sub 20 de ani) datorită volumului mare al camerei pulpare
 la unii adulţi la care depulparea prealabilă a dintelui implică o serie de riscuri (de
moment sau de perspectivă) pentru pacient
 in cazul in care se poate utiliza o restaurare mai conservatoire - coroana partial
sau integral ceramic - COROANA MIXTA TOTAL FIZIONOMICA ESTE DE
MULTE ORI ABUZIV INDICATA!

Avantaje
 

• estetica buna si stabila in timp

• retentive buna
• mai rezistenta decat restaurarea integral ceramica
• poate servi la restaurarea unor brese edentate lungi
• adaptare cervical foarte buna (metalenobile)

Dezavantaje
 

 sacrificiu mare de ţesuturi dure dentare, cu precădere la nivelul feţei vestibulare

pentru coroana Weiser sau la nivelul tuturor fetelor axiale pentru coroana mixta
total fizionomica, care implică depulpări prealabile
 agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice tumate, daţorită
retentivităţii mai precare conferite de prepararea importanta a substratului dentar
 placarea în totalitate a scheletului metalic cu masă ceramic poate împiedica
uneori perfectarea raporturilor ocluzale, după cimentare;
 uneori apare fenomenul de separare la interfaţa intre cele două materiale, care
se manifestă prin apariţia fisurilor, fracturilor şi, în final duc la desprinderea
componentei fizionomice

Elemente de design caracteristice restaurarilor metalo-

ceramice

Spatiul necesar unei restaurari cu calitati de rezistenta si fizionomie optime este dat de
urmatoarele valori ale celor doua componente:
-SUBSTRUCTURA METALICA:
La nivelulpragului :
• Min 0,3 mm pentru aliaje nobile
• Min 0,2 mm pentru aliaje nenobile
La nivelocluzal/incisal- min 0,5 mm
-STRUCTURA CERAMICA (0,8-1,5 mm)
• 1,2 mm pe fata vestibulara
• 1,5 mm pe marginea incizala/ocluzală
Respectand aceste repere, reducerea totala de substanta dentara in preparatia pentru
coroanametalo-ceramica se va realize dupa cum urmeaza:
• Muchia incizala/fata ocluzala - 2 mm
• Fata vestibulara- 1,5 mm la convexitatea maxima
• Fata palatinala
 1 mm cand este acoperita de metal
 1,5mm metalo-ceramica
• Limitacervicala
 1,2 mm metalo-ceramica
 0,5 mm metalica

Planificarea preparatiei se va realize luaind in considerare urmatoarele aspecte, care

impreuna reprezinta punerea in practica a celor trei obiective principale in prepararea
substratului dentar- biologic, mechanic si fizionomic:

 Extinderea suprafetei de placare fizionomica

In functie de gradul de fizionomie dorit se stabilesc suprafetele care necesita acoperire
cu ceramica, tinand cont de nevoia de conservare a tesutului dentar in vederea
mentinerii vitalitatii si a conditiilor de retentie optima a restaurarii. A se evita indicatia
abuziva de extindere a placajului ceramic pe toatefetele preparatiei!!!!
La interfata metal-portelan, grosimea ceramicii trebuie sa fie de cel putin 0,5 mm. De
asemenea interfata trebuie sa fie neta, astfel incat sa se preintampine posibilitatea
supraextinderii portelanului.

 Punctele de contact ocluzal/pantele de ghidaj

Jonctiunea metalo-ceramica se stabileste la 1,5 mm de contactul ocluzal si se
pozitioneaza in afara pantelor de ghidaj ori de cate ori este posibil. Se prefer contactul
ocluzal pe metal celui ceramic, deoarece este mai usor de adaptat.

 Punctele de contact proximale

Jonctiunea metalo-ceramica trebuie sa se afle la 1,5 mm de contactul proximal, acesta
stabilindu-se fie pe metal, fie pe ceramica, in caz contrar placa bacteriana acumulata la
acest nivel va afecta sanatatea dintilor stalpi. In mod uzual, pentru o fizionomie mai
buna si pentru facilitarea igienizarii, contactele proximale se realizeaza pe ceramica. Pe
dintii posteriori insa, unde aria inteproximala nu estefoarte vizibila, preparatia poate fi
mai conservatoire iar punctele de contact se vor stabili pe metal.

 Limita cervicala a preparatiei

Limita cervicala a preparatiei se va realize diferentiat in functie de gradul de fizionomie
al viitoarei restaurari, dupa cum urmeaza:
- Prag in unghi drept (unghi drept modificat) sau obtuz , de 1,2 mm, pe suprafetele
metalo-ceramice, subgingival
- Prag chanfrein de 0,5 mm, pe suprafetele metalice, sub/supragingival
In vederea cresterii gradului de fizionomie, se poate apela si la o limita cervicala integral
ceramica, limita preparatiei constituindu-se in acest caz intr-un prag in unghi drept
nebizotat, supragingival.Dezavantajele unei astfel de solutii sunt :
 • Tehnica dificilă de obținere
• Adaptare marginală ușor inferioară marginilor metalice
• Se poate produce fractura marginilor integral ceramice în timpul manipulării sau
cimentării coroanei
• Timpul de obținere este mai mare
• Costul este mai mare
- este contraindicată atunci când nu se poate obține un prag drept de 1,2 mm,
bine definit, în aria pe care va exista margine integral ceramică

 Axul de preparare
Se analizeaza si se stabileste axul viitoarei restaurari, care devine o problema
stringenta in urmatoarele situatii:
• Dinti malpozitionati
• Punti metalo-ceramice intinse pe doua cadrane
• Punti mobilizabile
• Elemente de agregare in protezarea combinata

Prepararea substratului dentar

PREPARATIA PENTRU DINTII FRONTALI:

Obiective:
 Prag drept cu unghi intern rotunjit (rounded shoulder) 1,2 mm
 conicitate de 6-10º
 lungime de min.3 mm
 reducere incizala de 2 mm
 concavitate linguala bine definita
 inclinare adecvata a planului incizal vestibular

Pasul 1:
 crearea unor chei de silicon care inregistreaza situatia finala a restaurarii
(amprenta dintelui indemn nepreparat sau amprenta wax-upului care
prefigureaza viitoarea lucrare)
 o amprenta in dublu amestec in vederea protezarii provizorii ulterioare prin
tehnica Scutan
Pasul2 :realizarea santurilor de ghidaj
 Piatra diamantata cilindrica cu varful drept cu diametru de 1,2 mm si 2mm
 Se realizeaza santuri de ghidaj pe fata vestibulara cu adancimea de 1.2
mm la colet, prin introducerea intregii grosimi a pietrei in substanta
dentara
 Se urmaresc cele doua planuri din morfologia dintelui
 Santuri incizale de 2mm adancime
Pasul 3: reducerea marginii incizale
 Piatra diamantata cu varful drept de 2 mm
 Reducere incizala desfiinteaza substanta dentara dintre santuri
 Se urmareste orientarea marginii incizale, inclinata catre palatinal la
frontalii superiori - respectiv vestibular la frontalii mandibulari
Pasul 4: reducerea planului incizal vestibular
 Reducerea portiunii incizale a feteivestibulare desfiintand substanta
dentara dintre santuri printr o miscare de pensulare
 Se urmareste inclinareafetei vestibulare a dintelui adiacent nepreparat
Pasul 5: reducereaplanului cervical vestibular
 Piatra cilindrica cuvarfuldrept de 1,2 mm
 Reducerea portiunii cervicale a fetei vestibulare
 Limita cervicala urmareste conturul gingival
Pasul 6: prepararea fetei proximale
 Piatra efilata pentru separare la punctul de contact
 piatra cilindrica cu varful drept de 1.2 mm in jumatatea fetei proximale
unde coroana va avea metal si ceramica, piatra cilindrica cu varful rotunjit
de 1 mm in zona proximala doarcu metal.
 Realizarea zonei nete de tranzitie dintre cele doua portiuni, care va stabili zona
exacta de intindere a placajului ceramic (Wings) in cazul coroanei Weiser.
Pasul 7 reducerea planului cervical lingual - in functie de tipul de coroana
metalo-ceramica indicat:
 Piatra cilindrica cu varf rotunjit de 1mm – pentru coroana metalo-ceramica
partial fizionomica
 Piatra cilindrica cu varful drept de 1,2 mm – pentru coroana metalo-
ceramica total fizionomica
 Reducerea planului cervical lingual cu obtinerea periferiei cervicale
corespunzatoare
 Reducerea se face paralel cu planul cervical vestibular
Pasul 8 reducerea planului biconcav lingual
 Piatra ovalara sau “minge de rugby”
 Reducerea planului biconcav intre 0,5-2mm in functie de nivelul pana la
care se prelungeste ceramica
 Jonctiunea dintre cingulum si peretele axial lingual nu se reduce excesiv -
rol in retentie
Pasul 9 finisare
 Piatra de finisare sau freza de tungsten-carbid cu multiple lamele
 Finisare marginala si axiala
Pasul 10
 Protezare provizorie

PREPARATIA PENTRU DINTII LATERALI

Obiective:
 Prag drept cu unghi intern rotunjit (rounded shoulder) 1,2 mm
 conicitate de 6-10º
  lungime de min.4 mm
 reducere ocluzala de 2 mm
 respectarea morfologiei ocluzale
 unghiuri rotunjite intre feteleaxiale

Pasul 1:
 crearea unor chei de silicon care inregistreaza situatia finala a restaurarii
(amprenta dintelui indemn nepreparat sau amprenta wax-upului care
prefigureaza viitoarea lucrare)
 o amprenta in dublu amestec in vederea protezarii provizorii ulterioare prin
tehnica Scutan
Pasul 2: prepararea fetei ocluzale
 piatră diamantată cilindrică cu vârf drept, de 1mm respectiv 1,5 mm candva fi
acoperita doar de metal, 2 mm cand va fi metalo-ceramica
 se aplica tehnica santurilor de ghidaj, tehnica in treapta sau control cu indexul
siliconic sectionat.
 Se reduc cuspizii activi cu 0,5 mm mai mult fata de cei inactivi
 Se respecta morfologia ocluzala
 Se bizoteaza cuspidul de sprijin
Pasul 3: prepararea fetei vestibulare
 Piatra diamantată cilindrică cu vârful drept de 1,2 mm
 şanţuri de ghidaj realizate paralel cu axul dintelui
 prag drept cu lăţimea de 1,2 mm, plasat de câte ori este posibil supragingival
Pasul 4: preparareafetelorproximale
 Piatra efilata, piatra cilindrica cu varf drept de 1,2 mm, piatra cilindrica cu varf
rotunjit de 1 mm
 În primă fază se realizează separarea la punctul de contact prin tehnica slice-cut
 Se prepara zona ceva fi acoperita cu metalo-ceramica, rezultand un prag cervical
drept de 1,2 mm
 Daca coroana este semifizionomica se prepara zona ceva fi acoperita de metal
rezultand un prag chanfrein de 0,5 mm.
 Locul de întâlnire între cele doua tipuri de preparatii pe feţele proximale se
materializează prin delimitare neta (wing). Aceste „aripioare” proximale au rol
retentiv, antirotaţional şi de augmentare a rezistenţei bontului.Trecerea aliaj-
ceramică în zona proximală nu trebuie să coincidă cu zona contactului proximal.
Pasul 5: prepararea fetei linguale
 Piatra diamantată cilindrică cu vârful rotunjit, diametru 1mm cand coroana este
semifizionomica sau cu varful drept de 1,2 mm cand coroana e total fizionomica
 Se reduce între 0,5 mm (candva fi acoperită doar de metal) si 1,2 mm (candva fi
acoperita de metal si ceramica)
 Limita cervicală se va constitui într-un prag: rotunjit de 0,5 mm pentru coroana
semifizionomica sau drept de 1,2mm pentru coroana total fizionomica,
supragingival
Pasul 6: finisarea si bizotarea pragului
 Piatra de finisaresau freza de tungsten-carbid cu multiple lamele
 Finisare marginala si axiala
  Bizotarea pragului – se realizeaza pentru imbunatatirea inchiderii marginale prin
brunisarea metalului. Daca s-a proiectat o restaurare mixta cu margine integral
ceramica pragul nu se mai bizoteaza.
Pasul 7: protezare provizorie

VARIAȚIILE DE GEOMETRIE
• Modificari date de o asimetrie a convergentei fetelor axiale
In aceste cazuri apare si o asimetrie a peretilor viitoarei coroane- intotdeauna diferenta
de grosimeva fi compensate de metal, ceramic functionand optim la o grosime de
maxim 1,2 mm. O ceramic mai groasa este susceptibila fracturarii.

• Modificari date de necesitatea gazduirii unor elemente de sprijin si

stabilizare a protezei scheletate
Designul restaurarii va cuprinde lacasurile ocluzale sau supracingulare pentru pintenii
care servesc drept sprijin protezei scheletate.
• Modificari date de necesitatea augmentarii formei de retentive
-santuri axiale
-casete, cep ocluzal
• Modificari date de afectarea parodontala a dintilor restaurati
(precizate la coroana metalica)

Proba intraorala

Cand toate etapele de laborator au fost terminate, restaurarea este gata pentru a fi
evaluata in gura pacientului inainte de finisare si cimentare. Lucrarea protetica finala
este curatata fie ultrasonic, fie sub jet de aburi pentru a indeparta orice compus rezidual
de lustruire si apoi va fi dezinfectata..
Restaurarile metalo-ceramice deseori necesita 2 evaluari:
• o etapa de evaluare a metalului,
• o reevaluare dupa ce component estetica a fost aplicata.
In etapa de evaluare a componentei metalice, integritatea marginala, stabilitatea,
ocluzia si forma structurii metalice de baza vor fi evaluate. Deosebit de important este la
aceasta sedinta aprecierea zonei marginale.
Al doilea control - ceramica neglazurata (faza de biscuite) - sunt verificate integritatea
marginala si stabilitatea pentru a determina daca a aparut vreo modificare in timpul
arderii portelanului. Eventualele retusuri marginale se recomanda a fi realizate cu gume
speciale, actionand paralel cu jonctiunea metalo-ceramica. Se evita astfel
contaminarea ceramicii cu particule metalice inainte de glazurare. Contactele proximale
sunt si ele ajustate in aceasta etapa daca sunt stabilite pe ceramica. Se analizeaza in
continuare, profilul de emergenta, culoarea si textura. La final se echilibreaza static si
dynamic restaurarea protetica.
Ultima adaptare ocluzala se realizeaza dupa glazurare si cimentarea finala intraorala,
fiind obligatoriu urmata de lustruirea zonelor adaptate cu gume speciale (SHOFU).
Bibliografie:

 RosenstielS.F, Land M.F, Fujimoto, J. (2015). Contemporary fixed

prosthodontics. St. Louis, Mo: Mosby Elsevier.- Cap.8 ( p.209-221), Cap.9
(p.222-236)
 Shillingburg, H. T. (1997). Fundamentals of fixed prosthodontics. Chicago:
Quintessence Pub. Co.- Cap.10 ( p.259-283)