Protetica-Rezolvate-Seria 1

1.
Obiectivele biologice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

Protectie pulpara,
mentinerea sanatatii parodontiului ( adaptare marginala, conturare corecte si suprafete netede),
sa nu produca modificari din punct de vedere ocluzal,
mentinerea pozitiei dintelui ( stabilirea sau mentinerea contactelor corespunzatoare cu dintii vecini
si antagonisti)
protectia impotriva fracturilor.
Rosenstiel cap 15, pag 401
2.Obiectivele estetice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

Conturul dintelui,
compatibilitate coloristica( cu dintii vecini),
transluciditate,
stabilitate coloristica.
3.Indicaiile restaurrilor provizorii armate cu fibre sunt

- PPF lunga posterioara
- Timp de tratament prelungit
- Incapacitatea pacientului de a evita expunerea protezei la presiuni excesive
- Rupere(fracturare) frecventa in antecedente
- Paciente cu musculatura masticatorie puternica
-confectionarea RPP de lunga durata, cu posibilitatea mentinerii in cavitatea bucala o perioada de doi
pana la 5 ani.(asta a zis seria 2)
4.Obiectivele mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

- Pastrarea functionalitatii bontului si a pozitiei acestuia
-Nu trebuie sa se decimenteze pentru a nu aparea iritatia pulpei si mobilitatea bontului
-Usor de indepartat pentru a putea fi refolosita
-rezistenta la presiunile functionale
-Rezistenta la fortele de desrindere a protezei
5. Caracteristicile coroanelor provizorii din policarbonat sunt: (cap 15, pag 409, Rosenstiel)
- au cel mai natural aspect dintre toate materialele preformate ( pot concura cu estetica data de o coroana
ceramica)
- se folosesc pentru incisivi, canini si premolari
- valabile doar ca piese unitare (asta nu am gasit in Rosenstiel, dar Alexandra a zis ca e corect)
- desi sunt disponibile intr-o singura nuanta, aceasta poate fi modificata de rasina
6. Caracteristicile capelor provizorii din acetat de celuloza sunt: (cap 15, pag 409, Rosenstiel)
- subtiri (0,2 0,3 mm) si transparente
- disponibile pentru toate grupurile de dinti in mai multe marimi
- nuanta e in totalitate dependenta de rasina autopolimerizabila
- rasina nu se leaga chimic sau mecanic de fata interna a capei
- dupa polimerizare, capa se indeparteaza pentru a preveni modificarea de culoare a interfetei
- dezavantajul indepartarii capei este necesitatea de a adauga rasina pentru a reda punctele de contact
7. Caracteristicile capelor provizorii din aluminiu sau aliaj de staniu sunt: (cap 15, pag 409,
Rosenstiel)
- se recomanda in zona posterioara
- cele elaborate au suprafata ocluzala si zonele axiale modelate anatoform
- cele de baza, mai ieftine, sunt cilindrice si trebuie modelate anatoform
- se acorda atentie, pentru a nu fractura marginea cavo-suprafata a dintelui preparat in momentul adaptarii
capei ( riscul e mai mare daca pacientul trebuie sa ocluda pe restaurare in momentul adaptarii sau probei:
marginea capei poate interfera cu marginea cavo-suprafata si o poate fractura sub fortele masticatorii)
- un risc si mai mare exista atunci cand capa are un contur cervical strans; capele din aliaj de staniu sunt
proiectate in acest fel; acest aliaj foarte maleabil permite conturului cervical al coroanei sa fie strans
pentru a se potrivi foarte bine cu dintele; constrictia directa pe dinte seaplica doar atunci cand se folosesc
margini in forma pe pana; pentru alte tipuri de margini, largirea cervicala ar trebui realizata indirect pe un
swagging block (???) care vine cu kitul capei
8. Caracteristicile coroanelor provizorii din otel inoxidabil sunt: (cap 15, pag 409, Rosenstiel)
- se folosesc la copiii cu distructii coronare extinse in dentitia temporara
- nu sunt captusite cu rasina, ci sunt netezite, adaptate cu clestele si cimentate cu ciment dur
- se pot folosi si pentru dentitia permanenta, dar sunt mai indicate la dintii temporari, pentru care
longevitatea pe arcada nu e un scop important
- otelul inoxidabil e un metal dur, deci poate fi folosit pentru restaurari protetice provizorii de durata mai
lunga
9. Avantajele lucrrilor provizorii realizate prin tehnologie digital (cad/cam) sunt: (Rosenstiel, Ca
p. 15, Pg.410)
-eficien
-nu este necesar trimiterea n laboratorul de tehnic dentar
-blnd cu esuturile moi
-cantitate de monomer residual minim
-n general cu rezisten mecanic mai crescut
-nu exist strat de material inhibat de prezena aerului (no air inhibited layer)
-nu exist contracie de polimerizare, unele lucrri provizorii pot fi lipite de esuturile dure dentare
-restaurarea definitiv poate fi frezata ca o dublura perfect a celei provizorii
10.Dezavantajele lucrrilor provizorii realizate prin tehnologie digital cad/cam sunt: (R, Cap. 15,
Pg.410)
-amprent optic i frezare n cabinet n necesar
-unele blocuri sunt monocrome
11.Dezavantajele tehnicii directe de protezare provizorie sunt: (R, Cap. 15, Pg.410)
-monomer liber
-producere de cldur / reacie exoterma
-adaptare marginal deficitar
12. Avantajele tehnicii directe de protezare provizorie: (R, Cap. 15, Pg.410)
-rapid
-uoar
-nu este necesar trimiterea n laboratorul de tehnic dentar
13. Dezavantajele tehnicii indirecte de protezare provizorie:
-consuma timp
Sursa : pag 410 tabel, cap15 ,Rossenstiel
Costuri suplimentare
Probleme de acceptare a lucrarii finale o coroana provizorie acrilica poate sa fie mai estetica decat o
coroana mixta metalo-acrilica partial fizionomica
, stratul de acrilat fiind mai gros la coroana provizorie

Probleme determinate de chiar restaurarile provizorii
Pacientul nu respecta programarile, ceea ce poate sa duca la instalarea unor complicatii
Rezistenta mecanica mai redusa
Mentinere si stabilitate relative cu risc de inghitire, aspiratie
In cazul unor procedee monomerul poate sa irite organul pulpar, parodontiul
(documentul de la seria 2,nu stiu de unde sunt luate )
14Avantajele tehnicii indirecte de protezare provizorie sunt (Pag 410,cap 15 Rosenstiel)
- monomerul nu intra in contact cu tesutul gingival sau cu dintele preparat, deci scade riscul de lezare a
tesuturilor sau de declansare a unei reactii alergice..Riscul de sensibilitate al pacientilor care nu sunt
alergici este dependent de frecventa expunerii.Pacientii alergici ,daca se expun chiar la mici cantitati de
monomer ,de obicei acesta le cauzeaza ulceratii dureroase si stomatite
-dintele preparat nu mai sufera impactul termic declansat de reactia de polimerizare a materialului,care
impune in tehnica directa, scoaterea coroanei la 2-3 minute dupa inserare cand rasina se afla in stadiul
plastic al polimerizarii,manopera care determina distorsiuni
-adaptarea marginala mai buna in tehnica indirecta pentru ca se evita distorsiunea produsa in tehnica
directa prin separarea coroanei de dinti
-restaurarea poate fi facuta in absenta pacientului (util atunci cand pecientul suna pentru o inlocuire a
restaurarii provizorii,ea poate fi gata pana vine pacientul )
15.Care sunt proprietatile ideale ale materialelor pt proteza partial fixa? (Pag 412 ,cap 15
Rosenstiel)
> Manipulare convenabila:timp de lucru adecvat,modelare usoara,timp de priza rapid
> Biocompatibilitate nu e toxic,alergic,nu e exoterm.
> Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii
> Usor de conturat si finisat
. > Rezistenta adecvata si rezistenta la abraziune
> Buna aspect:translucent,stabil coloristic,controlarea culorii
> Este bine acceptat de pacient:nu e iritant, este inodor.
> Usor de adaugat la el sau de reparat.
> Compatibilitate chimica cu materialele de cimentare
16. Materialele de protezare provizorie fix direct, curent utilizate sunt urmtoarele: (Rosenstie,
cap. 16, pag. 412)
Pana acum, nu a fost inventat un material ideal. O problema majora ce inca necesita rezolvare este
modificarea dimenionala in timpul prizei . Aceste materiale se contracta si cauzeaza discrepante
marginale, in special, cand este ultilizata tehnica directa. De asemenea, rasinile curent folosite sunt
exoterme si nu sunt in intregime biocompatibile.
Materialele pot fi divizate in 4 grupuri rasinice:
-PMMA (polimetil-metacrilat)
-poli-R metacrilat
-compozit cu microumplutura (microfilled composite)
-fotopolimerizabile (light-polymerized)
In ansamblu, performantele grupurilor sunt similare, nici un material nu este superior in toate categoriile.
Alegerea materialelor trebuie sa fie bazata pe satisfacerea optima a cerintelor si conditiilor cruciale pt
succesul tratamentului. De exempu, materialele cu cea mai mica toxicitate si cea mai mica contractie de
priza trebuie alese pentru tehnicile directe. Alternativ, cand este fabricata o proteza lunga, criteriul
important in alegerea materialului il reprezinta rezistenta mare. Reziduurile de la anumite materiale
provizorii pot interfera cu polimerizarea polivinilxilxanului materialelor de amprenta elastomerice. Cu
toate ca rasina poate fi curatata in peroxid de hidrogen pentru a preveni aceasta interactiune, problema
poate fi evitata daca restaurarea provizorie este realizata indirect sau daca amprenta este luata inainte de
realizarea unei restaurari provizorii directe.
17. Consecinele clinice (importana practic) a iniierii, propagrii i terminrii reaciei de

polimerizare a materialelor de protezare provizorie fix direct este descris cel mai bine de
urmtoarele afirmaii: (Rosenstiel, cap. 16, pag. 413)
Initierea polimerizarea radicalului liber incepe cu formarea radicalului liber, proces numit activare si cu
combinarea radicalului liber cu monomerul. Radicalii liberi sunt formati prin descompunerea unei
substante chimice (initiatorul); metoda de descompunere este dependenta de natura initiatorului. Posibili
initiatori sunt peroxidul de benzoil si camforochinona. Peroxidul de nezoil se descompune in radicali
liberi la aprox 50 de grade sau mai mult intr-un proces numir activare termica. Deoarece incalzirea unor
monomeri la temperaturi aproape de 100 de grade poate cauza evaporarea lor , cu formarea porilor in
polimer, temperaturile excesive ar trebui evitate in stadiile timpurii ale activarii termice. Activarea
termica duce la o contractie de racire mai mare decat se obtine prin alte metode de activare, de aceea ea se
evita de obicei pentru restaurarile provizorii.
Peroxidul de benzoil , de asemenea, se descompune in radicali liberi cand reactia e catalizata de o amina
tertiara; acest proces se numeste activare chimica. Activarea chimica are loc atunci cand sunt amestecate
activatorul, monomerul si initiatorul; prin urmare, aceste materiale vin separat: monomerul si activatorul
intr-un recipient si iniatorul si filler (cel care umple? ) in alt recipient. Ele trebuie amestecare bine, pentru
a nu rezulta goluri. Deoarece activarea chimica necesita contact intim intre activatorul chimic si initiator,
aceasta metoda nu este atat de eficienta precum activarea termica. Activarea ineficienta a initiatorului
duce la o cantitate mare de monomer rezidual si stabilitatea coloristica scazuta a restaurarii , la fel cum
peroxidul de benzoil nereactionat poate duce la schimbari coloristice. Cu toate astea, deoarece peroxidul
de benzoil de descompus si prin activare termica si prin activare chimica, temperatura crescuta poate
accentua descompunerea lui intr-un sistem polimerizat chimic si nu va creste coeficientul de contractie
daca restaurarea initial a facut priza chimica.
Incalzirea unei restaurari ,care a facut priza recent in apa la 100 de grade, va conferi o eficienta crescuta
polimerizarii si va elimina orice urma de monomer nereactiona, care ar fi putut cauza sensibilitate la
pacientii cu susceptibili la iritatia cu monomer.
Camforochinona se descompune in radicali liberi in prezenta unei amine alifatice si a energiei luminii
albastre; acest proces se numeste activare prin lumina vizibila. Materialele care se activeaza in prezenta
luminii au 2 avantaje:
1. Ingredintele pot fi amestecate de cel care lucreaza, rezultand porozitate redusa
2. timpul de lucru nu este limitat deoarece materialul nu face priza daca e pastrat la intuneric
Limitarea acestei metode este adancimea pana la care lumina poate patrunde (mai mica pentru materialele
intunecate la culoare). De cate ori e posibil, activarea prin lumina vizibila ar trebui directionata spre
centrul restaurarii dinspre toate suprafetele. De asemenea, pentru materialele intunecate la culoare, timpul
de expunere ar trebui sa fie mai mare.
Propagarea
Dupa ce este initiat, procesul polimerizarii continua prin includerea mai multor molecule de monomer in
lantul molecular. E important ca materialul sa faca priza fara sa fie deranjat :) deoarece pot aparea
multe defecte daca misti materialul in cursul acestei etape. In timpul propagarii, materialul creste in
densitate, ceea ce cauzeaza contractia; reactia exoterma poate creste marcat temperatura ceea ce duce la
cresterea contractiei si cresterea altor proprietati: rigiditate, rezistenta, rezistenta la solubilizare.
Terminarea
Datorita pozitionarii intamplatoare a lanturilor, este posibil ca unele din ele sa se combine si sa determine
terminarea procesului. Acest tip de terminare nu poate fi evitat, cu toate ca procesul este de dorit sa se
termine doar atunci cand toti monomerii au fost polimerizati. Terminarea poate, de asemenea, rezulta din
reactia cu eugenolul, hidrochinona sau oxigenul; prin urmare, este de evitat contactul cu aceste substante
sau minimizat atunci cand e posibil.
18. Consecinele clinice (importana practic) a proporiei monomer / filler (material de

umplutur) din compoziia materialelor de protezare provizorie fix direct este descris cel mai
bine de urmtoarele afirmaii: (Rosenstiel, cap. 16, pag. 415)
-printr-o cantintate crescuta de filler in compozitie, scade reactia exoterma si contractia si creste rezistenta
materialului. Cu toate acestea, prea mult filler poate duce la manipulare cu dificultate a materialului
inainte de priza; impiedica amestecarea si modelarea materialului si se formeaza pori in restaurare .
-cu cat cantitatea de monomer este mai mare cu atat scade reactia exoterma, dar scade si rezistanta
restaurarii.
19. Etapele clinice de realizare a unei coroane provizorii n cap de policarbonat sunt
urmtoarele : (Rosenstiel, cap. 16, pag. 425)
1.masurarea spatiului mezio-distal si selectarea unei coroane (shell) care are aceeasi dimensiune sau
putin mai mare
2.marcarea inaltimii coroanei (de la margineaincizala) cu compasul, si folosirea acestei masuratori ca ghid
pentru adaptarea capei (shell) pentru ca aceasta sa se potriveasca aproximativ, curburii marginii cavo
suprafata preparate (curvature of the prepared cavo surface margin). Pt adaptare, este recomandat sa se
utilizeze piatra verde (green stone) sau freza din tungsten-carbid de diametru mic
3.proba coroanei , atentie ca marginea incizala si suprafata vestibulara a coroanei sa se alinieze cu dintii
adiacenti. Deseori suprafata interna a coroanei necesita reducere pentru a obtine o adaptare corecta.
Pentru moment ocluzia trebuie ignorata, in masura in care este bine ca aceasta ajustare sa se faca dupa
placare (lining) Cand coroana este corect pozitionata/adaptata, fara a aplica forte care sa lezeze gingia,
este gata sa fie placata cu rasina
4.aplicarea unui strat subtire de vaselina pe preapatie si gingia adiacenta pentru a preveni contactul direct
dintre monomer si aceste tesuturi cu posibilitatea lezarii lor
5.mixarea rasinii autopolimerizabile (este recomandat poli R metacrilatul) si umplerea coroanei. Cand
suprafata isi pierde luciul sau rasina formeaza un varf ce nu scade (without slumping), se plaseaza
coroana pe dinte si se aliniaza marginea incizala si suprafata vestibulara fata de dintii adiacenti.
6. imediat se elimina orice exces marginal. Daca polimerizarea e intr-un stadiu avansat, rasina care are
consistenta de coca (doughy) o sa iasa de pe margini si va fi nevoie de reparatie ulterioara.
7. cand materialul se afla in stare plastica in timpul polimerizarii (rubbery stage of polymerization) (dupa
2 minute), miscam coroana in sens vestibulo-oral si o scoatem. Forcepsul Backhaus ar trebui pastrat la
indemana in caz de apar dificultati in a indeparta coroana de pe dinte. Cu toate astea, pentru ca va crea
mici orificii in suprafata coroanei, forcepsul va fi folosit atunci cand e necesar pentru coroanele de pe
dintii anteriori.
8. punem coroana in apa calda (40 grade)
9. cand rasina a facut priza (dupa aprox 5 minute) , pot fi modelate suprafetele axiale si eliminata
stralucirea, cu freza de tungsten carbid la piesa de mana sau cu discuri abrazive
10. se face proba coroanei si se adapteaza suprafata linguala in ocluzie si conturul acesteia
11. se lustruieste coroana si se cimenteaza
20.Etapele clinice de realizare a unei coroane provizorii n cap de aluminiu sunt urmtoarele
(Rossenstiel,cap 15,pag 427)
-masurarea spatiului meziodistal
-notarea inaltimii coroanei(de la marginea incizala) si taierea coroanei astfel incat sa se extinda cu 1 mm
apical
-coroana se plaseaza pe dintele preparat cu presiune treptata, apoi se ajusteaza marginile unde gingia se
albeste
-se repeta evaluarea si se reajusteaza daca este necesar
-invitam pacientul sa inchida gura pana capa de aluminiu se va modela in pozitia de intercuspidare normal
-se aplica vaselina pe dintele preparat si gingie
-se amesteca materialul si se umple coroana
-cand suprafata materialului devine mata se plaseaza coroana pe dinte si pacientul inchide gura
-se indeparteaza excesul marginal
- cand se atinge stadiul cauciocos de polimerizareaprox 2 min) se indeparteaza de pe bont
-coroana se scufunda in apa calda(40 grade)
-dupa priza complete( 5 min) suprafetele axiale se pot finisa
-se probeaza si adapteaza in ocluzie
- finisarea, curatarea si cimentarea restaurarii
21.Etapele clinice de realizare a unei coroane provizorii de substituie sunt urmtoarele :

(Rossenstiel,cap 15,pag 430)
se plaseaza o bucata de sarma in spatiul pentru pivot
-se marcheaza sarma cu un creion at the mouth of the post space.Apoi,usor ocluzal fata de acest
marcaj,utilizati clestele pentru a indoi sarma la 180 de grade.
-se aplica vaselina pe dinte si tesutul inconjurator.
-se umple forma suprafetei externe(coroana??) cu rasina (se recomanda poli-R metacrilat)
-cand rasina isi pierde luciul,plasati sarma in spatiul radicular si asezati coroana deasupra ei
-se dezinsera coroana cat inca rasina este asemanatoare cauciucului(supa 2 min,2 min jumate)
-se adapteaza restaurarea
-se evalueaza restaurarea in cavitatea bucala si se ajusteaza daca este necesar.
-se lustruieste,se curata si se cimenteaza.
22.Etapele clinice ale cimentrii provizorii sunt urmtoarele : (Rossenstiel,cap 15,pag 432)
-se unge suprafata externa a restaurarii cu vaselina pentru indepartarea mai usoara a excesului de ciment
dupa cimentare
-se amesteca cele 2 paste ale sistemului component rapid si se aplica o mica cantitate ocluzal de marginea
cavo-suprafata.Cantitatea de ciment va forma marginal sigilarea impotriva fluidelor orale. Sa se evite
aplicarea de ciment in interiorul coroanei sau pe dintele stalp pentru ca va prelungi timpul de curatare
-se aplica restaurarea cu o presiune ferma/ pacientul musca pe un rulou si se lasa cementul sa faca priza
-se elimina excesul cu o sonda sau ata dentara
23.Responsabilitile pe care le are medicul fa de tehnicianul dentar includ: (Rossenstiel,cap

16,pag 444)
-instructiuni scrise cu privire la lucrare si la materiale/pastreaza o copie a acestor instructiuni;
-amprente, modele, inregistrari interocluzale (dupa caz) de buna calitate;
-identificare marginilor, limitelor, zonelor de gravare/foliere, proiectul protezei (dupa caz);
-indicatii cromatice sau echivalente: desene, fotografii, mostre;
-aproba modificarile propuse de laborator/clarifica instructiunile initiale;
-in cazul unor lucrari necorespunzatoare treb sa returneze in lab toate modelele, piesele intermediare si
piesele protetice; -respecta protocolul de control antiinfectios cu privire la materialele trimise in lab si
asigura transportul acestora in conditii care sa le asigure integritatea.
24. Responsabilitile pe care le are tehnicianul dentar fa de medic includ
-sa produca proteze dentare/dispozitive care sa urmeze instructiunile medicului si care sa se potriveasca
pe modelele si articulatoarele oferite de medic.
-sa returneze modelele medicului pt verificarea montarii (inregistrarea ocluziei, precizia montarii)
-sa redea culoarea inscrisa de medic in fisa -sa anunte medicul in 2 zile daca exista un motiv pt care nu
poate incepe procedura; orice schimbari sau adaugiri trebuie comunicate medicului
-sa predea la timp lucrarile si in caz ca nu le poate onora conform instructiunilor sa anunte medicul
-sa urmeze protocolul antiinfectios. Toate materialele treb verificate si daca sunt rupte, treb raportate
-sa informeze medicul despre materialele folosite si sa-i sugereze metode de ajustare/adaptare a lor
-sa curete si sa dezinfecteze toate materialele primite de la medic, sa le puna intr-un container special, sa
le impacheteze corespunzator pt a preveni distructia lor si sa le transporte -sa informeze medicul despre
plata si despre angajarea altor tehnicieni care sa realizeze cazul -nu treb sa-i dea factura direct pacientului,
decat daca e permis de lege; nu treb sa discute cu pacientul afacerile pe care le are cu medical (Ros pag.
445)
25. Autorizaia de lucru (prescripia pentru lucrarea protetic) pe care o trimite n laborator
medicul, odat cu amprenta de lucru trebuie s cuprind:
-descrierea generala a restaurarilor
-tipul materialelor ce urmeaza a fi utilizate
-schema ocluzala ce va fi folosita pt modelare
-forma/designul conectorilor
-forma corpului de punte, inclusiv materialul ce urmeaza a stabili contactul cu creasta edentate
-forma componentei metalice a coroanelor MC
-indicatii cromatice pt componenta fizionomica
-proiectul PPM (unde este cazul)
-data sedintei urmatoare de tratament si faza tehnica in care este necesara lucrarea la data respective (Ros
pag. 447)
26. Mecanismele fizico-chimice de cretere a rezistenei i performanelor clinice ale ceramicilor

dentare includ urmtoarele metode:
-ramforsare cu nuclee de cristalizare
- intarire chimica
-transformare stress-indusa (Ros pag. 674)
27. Ceramicile presate pe baza de leucita au urmatoarele caracteristici:

-oxizi pe baza de Al si K
-SISTEMUL EMPRESS-model tipic de ceramica leucita
-rezistenta 400-450Mpase pot face coroane doar in zona frontala
-se obtin prin stratificare si presare (se produce dupa tehnologia lucrarilor metalice)
-este mai opacareteaua cristalina opreste transmiterea luminii
-se preseaza inmuiata in cuptor-integral ceramica
-Avantaj-adaptare marginala la presare ---------------------------- posibil sa fie correct dar este sursa
necunoscuta!!!!!!!
Conform Rosenstiel pag 678:
- adaptare marginala buna la presare. C
- Cristale de 3-10m,
- Ramane stress residual tangential in jurul cristalelor de leucita dupa racire, conform studiilor.
- continut de leucita 35-50%.
- Presata la temp mari aprox 1165 de grade celsius.
- Exista lingouri de diferite nuante
- 2 tehnici de finisare: 1. Pigmentarea de suprafata sau 2. Aplicarea unei fatete de portelan. Lucrarile
au aceeasi rezistenta prin ambele metode insa expansiunea termica prin fatetare e mai mica.
28. Ceramicile presate pe baz de disilicat de litiu au urmtoarele caracteristici (pag 678/682
?)
-reprezinta a doua generatie de cermica dentara presata la caldura
-materialul este presat la 920 C si este stratificat cu sticla ce contine cristale de apatita dispersate.
29. Ceramicile pe baz de oxid de zirconiu utilizate pentru realizarea lucrrilor protetice prin
tehnologie CAD CAM au urmtoarele caracteristici (pag. 685)
-se recomanda in zona anterioara a dintilor pentru esttica buna
-rigiditate foarte mare
-rezistenta la fractura foarte mare
-restaurarile sunt ulerior sinterizate la temperaturi mari (peste 1350 C) pentru cateva ore
30. Ceramicile pe baz de silicat de litiu armat cu oxid de zirconiu utilizate pentru realizarea
lucrrilor protetice prin tehnologie CAD CAM au urmtoarele caracteristici (este corecta.pag
685)
-consta in adaugarea de oxid de zirconiu ,10% din masa compozitiei sticlei de silicat de litiu peste
aceasta
-cezulta o matrice sticloasa datorita oxidului de zirconiu
-transluciditate adecvata
-proprietati mecanice superioare
-sunt mai de incredere decat ceramicile doar pe baza de oxid de zirconiu
ROSENSTIEL, PAG 686, CAP. 25 (sub 31, 32)
31. Materialele compozite cu interpenetrare de faz, pentru realizarea restaurrilor protetice fr

metal, au urmtoarele carcacteristici (IPCs):
- sunt materiale bifazice, cele doua faze isi pastreaza intacta structura tridimensioanala in masa
materialului
- sunt formate prin infiltrarea unor structuri poroase (prima faza) cu un lichid, pentru a forma a doua
faza de infiltrare.
- matricea poroasa este infiltrata cu particule de sticla si monomeri, in faza lichida
- IPC sunt mai rezistente mecanic decat fiecare dintre partile componente individual
- In stomatologie, din cerinte estetice, au fost dezvoltate doar IPC pe baza de sticle ceramice si si
polimeri ceramici.
- primele aparute contine aluminiu 68% *( In-Ceram Alumina- pe baza de oxid de aluminiu)
- In-ceram pe baza de oxid de aluminiu a fost primul tip de ceramica densa finisata, disponibila pt
restaurari dentare, cu rata de success intre 91,5-100%, testata in cel putin 8 clinici de-a lungul a 5-
7 ani.
- ulterior au fost create IPC care contin pudra ceramica
- Intrucat reteaua de ceramica poroasa are o rezistenta de 150 MPa si polimerul sub 30 MPa,
infiltrarea IPCs are o rezistenta de 160 MPa.
- cele 3 avantaje fata de ceramica presata pentru CAD-CAM:
(1)indice de fragilitate rezonabil
(2) rigiditate redusa
(3)raspuns la fisurare asemanator cu cel al smaltului mai putina tensiune acumulata si redistributie
buna a presiunilor
32.Sistemul Captek :
In sistemul Captek, reproducerea este realizata din 2 straturi de ceara impregnata cu metal, care sunt
adaptate la o matria si arse.
Primul strat formeaza o suprafata poroasa din Au-Pd-Pt, care se impregneza cu 97% Au cand al 2-lea strat
este ars.
Avantaje: estetica excelenta si adaptare marginala.
33. Enumerati factorii care afecteaza planul de tratament: ( Rosenstiel cap.1, pag.6 )
- Radioterapia
- Anomalii de coagulare a sangelui
- vrsta naintat
- boli n faza terminal
Acestea pot modifica raspunsul pacientului la tratament i pot afecta prognosticul.

De exemplu, pacienii care au urmat anterior radioterapie n zona cap-gt, necesit masuri special
(oxygen hyperbaric) n vederea prevenirii complicaiilor severe.
34. Ce formatiuni se palpeaza la examinarea extraorala: ( Rosenstiel, cap. 1, pag. 8)

Se acorda atentie sporita asimetriei faciale ( mici deviatii de la normal pot indica serioase problema
ascunse). Se palpeaza :
- ggl limfatici
- ATM
- Muschii masticatori
a. ATM
Clinicianul localizeaza articulatiile temporo-mandibulare prin palpare bilaterala anterior de
tragusul auricular, in timp ce pacientul deschide si inchide gura. Aceasta manevra permite
compararea sincronizarii miscarii condilului mandibular drept cu al celui stang in timpul miscarii
de deschidere a gurii. Miscarile asincrone pot indica o deplasare a discului articular care impiedica
unul dintre condili sa faca o miscare de translatie normala. Palparea auriculara cu o usoara
presiune anterior ajuta la identificarea unor posibile modificari in prinderea (inserarea) posterioara
a discului.Sensibilitatea sau durerea din timpul miscarii se noteaza si pot indica modificari
inflamatorii in tesuturile retrodiscale, tesuturi puternic vascularizate si inervate. Prin palpare
auriculara pot fi descoperite si click-uri ale articulatiilor temporo-mandibulare, dar acestea pot fi
greu de identificat prin palpare directa deasupra polului lateral al procesului condilian din cauza
tesuturilor de deasupra condilului , care pot camufla aceste click-uri. Prin plasarea varfurilor
degetelor la nivelul unghiurilor mandibulare ale pacientului, clinicianul poate identifica si un click
minim datorita stratului foarte subtire de tesut dintre varful degetelor si osul mandibular. O
deschidere mandibulara maxima cu distanta interincisiva mai mica de 35 mm este considerate o
miscare limitata deoarece o deschidere medie a gurii are distanta interincisiva mai mare de 50
mm. Aceste miscari limitate pot indica modificari intracapsulare la nivelul articulatiilor. De
asemenea se inregistreaza si orice deviatie de la linia mediana in miscarile de deschidere-
inchidere. Miscarea de lateralitate maxima poate fi si ea masurata (normal este de aproximativ 12
mm).
b. Muschii masticatori
Maseterul si temporalul, ca si alti muschi de postura sunt palpati pentru a evidentia semne de sensibilitate.
Palparea trebuie facuta bilateral, simultan. Aceasta permite pacientului sa compare sis a raporteze orice
diferenta intre partea stanga si dreapta. O usoara presiune ar trebui folosita, si daca orice diferenta este
raportata intre partea stanga si dreapta, pacientul este intrebat pentru a clasifica discomfortul ca fiind : mic
, moderat, sever. Daca este evidentiat o miscare asincrona semnificativa sau o disfunctie a ATM-ului, o
secventa sistematica pentru o palpare a muschilor ar trebui urmarita. Pe fiecare parte, la palpare, este dat
un numar (scor) bazat pe raspunsul pacientului. Daca tratamentului neuromuscular sau pentru ATM este
initiat, examinatorul poate sa repalpeze acelasi loc periodic pentru evaluarea raspunsului la tratament.
c. Buzele
Pacientului i se evalueaza vizibilitatea dintilor atat in timpul unui zambet normal, cat si a unui zambet
exagerat(fortat). Aceasta etapa este critica in planificarea unui tratament prin protezare fixa, mai ales
cand se anticipeaza necesitatea unui tratament in zona frontala, prin coroane sau PPF. Largimea unui
zambet depinde de latimea si mobilitatea buzei superioare si de inaltimea procesului alveolar, astfel ca, la
mai mult de 25% din pacienti, nu este vizibila 1/3 gingivala a incisivilor centrali maxilari in timpul unui
zambet fortat.
Cand pacientul rade, mandibula coboara si permite vizualizarea unui spatiu intermaxilar, denumit spatiul
negativ, a carui armonie este adesea afectata in edentatii, diasteme, dinti fracturati sau incorect restaurati,
fapt care impune,de cele mai multe ori, corectare.
35. Care sunt caractericticile gingiei afectate de gingivita? ( Rosenstiel, cap.1, pag. 11)
Gingia sanatoasa este de culoare roz, cu o aspect punctat si este atasata ferm de testul subiacent.Marginea
libera gingivala este in musche de cutit , iar papilele ascutite patrund intre spatiile interproximale. Orice
variatie a de la aspectul normal este notat.
Pe parcursul dezvoltarii gingivitei marginale cronice, gingia devine marita, tumefiata, iar marginile si
papilele interdentare au un aspect boselat.Totodata, textura punctata se pierde si apare sangerare si exudat.
(uneori inflamatia se poate extinde la nivelul ginigiei atasate).
36. Enumerati factorii locali care pot dicta prognosticul unui tratament protetic ( Rosenstiel, cap. 1,
pag. 22)
Prognosticul este estimarea evolutiei pe care l-ar putea urma o afectiune. In contextul afectiunilor dentare
este influentat de factori sistemici ( spre exemplu, varsta pacientului)si factori locali (fortele care se
aplica, igiena orala)
Factori locali :
- dintii inclusi langa dintii ce urmeaza a fi protezati
- acoperire in plan vertical
- mobilitatea dentara individuala.
- angulatia si structura radacinilor
- raport coroana-radacina
15. Care este culoarea gingiei sanatoase si cu aspect normal? - Rosenstiel, pg. 11
Gingia sntoas - are culoare roz, rugoas (aspect de coaj de portocal), ferm ataat de .
conjunctiv subiacent. Margina liger gingival - ascuit (n muchie de cuit), iar papilele umplu spaiile
interproximale.
16. Plangerile pacientilor se impart in 4 categorii, care sunt acestea? - Rosenstiel, pg. 3
1) confort - durere, sensibilitate, tumefacie
2) fucionalitate - tulburri de masticaie sau fonaie
3) aspecte sociale - gust sau miros neplcut
4) aspecte estetice - dini fracturai sau discoloraii
17. Care sunt cele 4 criterii diagnostice utilizate in clasificarea ACP a edentatiilor partiale? -
Rosenstiel, pg. 22
1) Localizarea i ntinderea edentaiei
2) Starea dinilor stlpi
3) Schema ocluzal
4) Configuraia crestei edentate
18. In cazul pacientului care se prezinta cu durere dentara , care sunt primele observatii pe care
trebuie sa le avem in vedere? - Rosenstiel, pg. 3
Dac durerea este prezent - se va nota: localizare, caracterul, severitatea, frecvena, data apariiei,
factori ce o precipit (exp. - presiune, cald, rece, dulce), orice schimbare a caracterului durerii i dac
este bine localizat sau difuz. De obicei este de folos ca pacientul s indicie zona dureroas n timp ce
dentistul o inspecteaz atent.
19. Care sunt elementele protezelor partiale fixe?
Curs 1 Generalitati
- Elemente de agregare, corpuri de punte si conectori.
Shillingburg capitolul 1 pagina 1
- Un dinte sau un implant ce serveste ca sprijin pentru proteza partiala este numit dinte stalp.
- Dintele artificial suspendat de dintii stalpi se numeste corp de punte.
- Corpul de punte este conectat de elementele de agregare, care sunt restaurari extracoronare
cimentate sau atasate in alt mod de dintii stalpi sau implanturi
- Conectorii dintre corpul de punte si elementele de agregare pot fi rigizi (prin sudura sau turnare)
sau nonrigizi daca dintii stalpi sunt naturali. Ca regula, doar conectorii rigizi pot fi folositi pentru dintii
stalpi implanturi.
20. Care este valoarea maxim a micrii de lateralitate ? Rosenstiel pagina 9

Miscarea maxima de lateralitate a pacientului poate fi masurata normal este de aproximativ 12 mm
21. Care sunt materialele pentru amprenta elastica? Rosenstiel pagina 377
- In ordine cronologica, acestea sunt:
Hidrocoloizii reversibili
Polimeri polisulfurici
Siliconi de condensare
Polieteri
Siliconi de aditie
22. Care este zona critica pe care trebuie sa o reproduca amprenta? Curs 2 Amprenta
Zonele critice ale amprentelor, n care orice eroare compromite calitatea final a restaurrilor
protetice sunt limita cervical a preparaiilor i suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti.
23. Cum se realizeaza dezinfectarea unei amprente? pg 396 Rosenstiel.
Cu glutaraldehida 2% (timp de imersie 10 minute) la polisulfide si siliconi.
Iodofor(dilutie 1:213) la hidrocoloizii reversibili si ireversibili,la polisulfide si siliconi.
Clor(dilutie 1:10 inalbitor comercial) la toate materialele de amprentare.
Fenoli complecsi la polisulfide si siliconi.
Glutaraldehide fenolice pentru hidrocoloizi reversibili,polisulfide si siliconi.
24. Cum realizam izolarea la maxilar? pg 38,Rosenstiel.
Cand suprafetele pe care se lucreaza sunt supragingivale,cea mai eficienta metoda de control a
umiditatii este diga.
La maxilar,amplasarea unui singur rulou de bumbac in vestibul,pe fata vestibulara a preparatiei si
un aspirator de saliva in vestibulul lingual de partea opusa sunt de obicei suficiente.
Cand se lucreaza la molarul doi sau trei maxilar,cateodata este nevoie de amplasarea a mai
multor rulouri din bumbac in zona vestibulara,acoperind si ductul glandei parotide,care se deschide
anterior fata de molarul unu.
Daca ruloul aluneca din pozitia in care este pus,acesta poate fi tinut in loc cu un deget sau cu
oglinda.
O alternativa la folosirea a mai multor rulouri din bumbac este folosirea unui rulou de tip potcoava
in vestibulul maxilar sau mandibular,insa atunci cand acesta se imbiba este necesara schimbarea
intregului rulou.
25. De cate tipuri sunt articulatoarele semiadaptabile? Rosenstiel pg. 38

Articulatoarele semiadaptabile sunt de doua feluri:Arcon(care imita ATM si condilii) si non-arcon.
26. Caror pacienti le sunt contraindicate pentru controlul fluxului salivar, medicamentele
anticolinergice? pg 368,Rosenstiel.
Anticolinergicele ar trebui prescrise cu precautie la adultii in varsta si nu ar trebui administrate la pacientii
cu boli de inima.Sunt de asemenea contraindicate la indivizii cu glaucom pentru ca acesta pot duce la
orbire permanenta si la pacientii hipotensivi sau care iau medicamente antihipertensiva.
27. Pentru cat timp evictiunea gingivala este eficienta? -Rosenstiel paf 370.
Evictiunea gingivala este eficienta timp de 30 de secunde , de aceea amprenta trebuie luata
foarte repde dupa realizarea evictiunii.
28. Cum se poate realiza controlul hemoragiei cu o seringa infuzoare?-Rosenstiel pag 373-374.
-Incarcarea seringii cu solutie de Sulfat de Fe si atasarea varfului infuzor. Acest varf metallic
prezinta un filament din bumbac ce ajuta la controlul aplicarii solutiei in santul gingival.
-Se realizeaza miscari de tipul inainte-inapoi timp de 30 de secunde de-a lungul zonei
hemoragice umpland usor zona cu solutie prin injectare continua.
- Se spala zona cu seringa de apa-aer de la unit si usor se usuca tesutul cu aer. Se face
inspectia zonei i pt a observa gradul de diminuare al sangerarii. Repetam de cateva ori daca este
necesar si plasam un fir de retractie .
-Inaintea indepartarii firului de retractie, acesta trebuie umezit usor cu apa pentru a minimiza
riscul dislocarii unui cheag de sange si reaparitiei hemoragiei. Uscam usor tesutul urmand ca apoi sa
incepem amprentarea.
29. Care sunt avantajele polieterilor?-Rosenstiel pag 380-381 / Elemente de protetica dentara fixa
pag 16.
-Stabilitatea dimensionala excelenta permitand ca modelul sa fie turnat chiar si dupa cateva zile
,foarte important atunci cand turnarea imediata nu este posibila.
-Contractie de polimerizare foarte scazuta.
-Expansiunea terminca mai buna ca cea a polisulfidelor.
-Timp de priza scurt, de aproximativ 5 minute, ceea ce reprezinta mai putin de jumatate din
timpul de priza al polisulfidelor.
-Hidrofili
-Reproducere excelenta a detaliilor campului protetic.
-Rezistenta la rupere foarte buna.
-Dispozitiv automat de malaxare disponibil.
30. De ce este importanta reproducerea suprafetei linguale a dintilor frontali?-Rosenstiel pag

367.
Se acorda o atentie deosebita reproducerii suprafetelor linguale ale dintilor anteriori , deoarece
aceasta influenteaza ghidajul anterior ., acesta la randul lui influenteaza forma ocluzala a dintilor
posteriori.
31. Care este dezavantajul articulatoarelor mici neajustabile?- Rosenstiel, pag 38

Folosirea lor duce de multe ori la restauratii cu discrepante ocluzale pentru ca aceste instrumente
nu au capacitatea de a reproduce toata gama de miscari mandibulare.
Distanta dintre balama si dintele de restaurat este mult mai mica la majoritatea articulatoarelor
neajustabile decat la pacient, astfel restauratiile ar putea avea contacte premature pentru ca pozitia
cuspizilor este afectata.
32. Care este avantajul oferit de articulatorul de tip arcon?- Rosenstiel, pag 39
Articulatorul arcon este corect anatomic, ceea ce face mai usoara intelegerea miscarilor
mandibulare. Intr-un articulator arcon, sferele condiliene sunt atasate la componenta inferioara a
articulatorului, iar fosele mecanice sunt atasate la membrul superior al instrumentului.
33. Care este echipamentul necesar tehnicii amprentarii diagnostice ?- Rosenstiel, pag 35
- Portamprente
- Compus de modelare
- Bol de amestec
- Spatula de amestec
- Patrate de tifon
- Hidrocoloid ireversibil
- Piatra tip IV sau V (ADA)
- Vacuum malaxor
- Umidificator
- Dezinfectant
34. Ce nu se poate captura cu ajutorul articulatorului virtual ?- Rosenstiel, pag 66
Nu se poate captura un ghidaj anterior care sa interactioneze cu controalele posterioare ajustate.
35. In cat timp trebuie turnata amprenta cu alginat ?(Rosenstiel, pag 36)
Turnarea modelului se face in 15 minute de la indepartarea amprentei din gura pacientului.
36. Ce inregistram cu arcul facial?(Rosenstiel, pag 41)
Arcurile faciale sunt utilizate pentru a inregistra pozitia spatiala antero-posterioara si medio-laterala a
suprafetelor ocluzale maxilare in raport cu axul transvers de deschidere si inchidere al mandibulei
pacientului.
37. Explicati pe scurt cum se poate inregistra RC la un pacient care prezinta spasme musculare
38. Ce este programatorul Lucia?(Rosenstiel, pag 48)
Este un mic dispozitiv realizat din rasina acrilica autopolimerizabila, pozitionat anterior, intre marginile
incizale ale dintilor frontali, pentru a facilita inregistrarea RC-ului.
39. Cum se obtine/defineste planul (sau orizontala de la) Frankfurt?
40. Care sunt avantajele utilizarii rasinilor compozite pentru reconstructia bonturilor?pag 143 ,
Rosenstiel
-nu necesita condensare
-elibereaza fluor
-bonding
-priza rapida
-usor de utilizat
41. Ce materiale pot fi folosite pentru refacerea bonturilor?pag 143, Rosenstiel

-amalgam
-rasina compozita
-ciment ionomer de sticla
-aur
42. Care este cea mai comuna interventie chirurgicala care implica tesuturile dure dentare?, pag
139 Rosenstiel
Extractia
43. Reconstructia unei papile interdentare depinde de mai multi factori. Care sunt acestia?Cap 6,
Pagina 155
1) Cantitatea pierderii zonei atasate
2) Necesarul de sange disponibil pentru papila nou creata
3) Distanta de la zona de contact pana la creasta osului interproximal
44. Care sunt criteriile de alegere a unui matrial de restaurare ?Cap 6, Pagina 143
1) Intinderea distructiei coronare.
2) Planul de tratament.
3) Preferintele medicului.
45. Ce etape cuprinde planul general de tratament, nainte de nceperea tratamentului prin
protezare fix?Cap 3, Pagina 86
1) Tratament simptomatic 2) Stabilirea cauzelor

3) Tratament definitiv 4) Monitorizarea
46. Care sunt indicatiile rasinilor composite, in cazul reconstruiri de bonturi dentare?Cap 6, Pagina
144
1) Distructii mici
2) dd frontali
47. Care sunt procedurile chirurgicale de la nivelul cavitatii bucale care interfera cu tratamentul
protetic: Rosenstiel pg.138,139 ...
- Interventii asupra tesuturilor moi (modificarea insertiilor musculare sau modificarea
crestelor edentate )
- Interventii asupra tesuturilor dure extractia ,cea mai des intalnita a dintilor irecuperabili
sau a celor supranumerari , eliminarea torusilor mandibular,maxilar
- Chirurgia ortognata (cu atentie, poate produce disfunctie ocluzala)
48. Cate seturi de modele de diagnostic sunt necesare pentru diagnosticul remodelarii ocluzale si
care sunt utilizarile acestora? Rosenstiel pg. 158-159
- 2 seturi de modele-> unul pentru control si unul pentru realizarea modelajului
49. Dezavantaje rasini compozite folosita la refacerea bonturilor dentare Rosenstiel pg. 149
- Foarte sensibile la umezeala
- Contractia de priza
- Expansiune termica
50. In ce situatii se realizeaza alungirea coronara chirurgicala?Rosenstiel pg.153
- in situatia in care coroana clinica este prea scurta, pentru a putea favoriza retentia adecvata fara
sa afecteze tesutul moale normal
- Pentru a imbunatatii aspectul unui dinte anterior
- Se face fie chirurgical fie ortodontic
51.Care este grosimea placutelor de ceara pentru inregistrarea relatiilor ocluzale interarcadice
4 mm
52. Care sunt cei 3 determinanti ai miscarilor mandibulare?
Determinant anterior dintii care realizeaza ghidajul anterior 1/3 incizala
Determinant posterior ATM
Determinant muscular Rosenstiel cap 4, pag 99
53. Componentele Arcului Facial (Quick Mount) ?
- arc facial QuickMount (cu bite fork,nasion relator, Quick Lock toggle)
- articulator Whip Mix
- bol de plastic
- spatula
- bisturiu de laborator nr 25
- modelul maxilar
- wafers de ceara in forma de potcoava (horeshoe wax wafers)
- gips Whip Mix Shillingburg, pag 86
54. Enumerati 3 metode prin care se poate determina relatia centrica
- metoda unimanuala
-metoda bimanuala Dawson
-metoda lerelor separatoare
-metoda cu Aluwax ramforsat cap 2, pag 49 Rosenstiel
55.Ce clase de materiale sunt preferate atunci cand modelul nu este turnat imediat dupa amprentare?
-POLIETERII;
-SILICONII DE ADITIE;
-au cea mai mare stabilitate dimensionala;turnarea modelelor poate fi amanita.
(Curs amprentarea drafta , pagina 39-40)
56.De ce este important anestezia local n realizarea eviciunii gingivale?
-In cazul in care fluxul salivar este greu de controlat se poate face anestezie locala, care va servi si
eventualelor neplaceri determinate de destinderea santului gingival in timpul evictiunii. Se vor bloca astfel
impulsurile nervoase descarcate de la nivelul ligamentului parodontal, impulsuri implicate in mecanismul de
secretie salivara.
(Rosenstiel-cap 14, pagina 368)
57.Care sunt caracteristicile lingurilor standard?

Portamprente (linguri) standard
-Amprentele cu elastomeri de sintez se iau de obicei cu linguri standard (universale) .
-Lingurile standard pot fi confecionate din metal (oel inoxidabil, alam cromat sau aluminiu) sau din mase
plastice (rini acrilice, materiale compozite, polistiren, rini policarbonate).
-Principala calitate pe care trebuie sa o ndeplineasc lingurile standard este rigiditatea.
-Lingurile din mase plastice sunt mult mai elastice dect cele din metal.
-Pereii acestor linguri se destind n cursul exercitrii presiunilor din timpul amprentrii i revin la
dimensiunile iniiale dup amprentare.
- O uoar flectare a pereilor lingurii duce la o amprentare distorsionat a cmpului protetic..
-Lingurile standard sunt prevzute cu retenii pentru materialele de amprent sub form de orificii, fante,
nervuri sau anuri.
-Se pot folosi suplimentar i adezivi, care se aplic prin pensulare pe suprafaa intern a lingurii. Unii autori
recomand folosirea adezivilor pentru toate lingurile, indiferent de sistemele lor de retenie, motivnd c
materialul de amprent se contract n zonele n care nu exist sisteme de retenie (ntre orificii) Adezivul
trebuie lsat s se usuce nainte de ncrcarea lingurii cu materialul de amprent.
-Lingurile standard pot avea diferite dimensiuni, existnd de obicei 3-4 mrimi pentru fiecare arcad. Pot fi
utilizate de mai multe ori (cele metalice -se pot steriliza), sau pot fi de unic folosin (unele linguri din
plastic, care nu se pot steriliza). Lingurile standard pot fi totale (pentru amprentarea ntregii arcade) sau
pariale (de hemiarcad sau segmentare).
-Exist i linguri segmentare pentru amprent bimaxilar , n ocluzie denumite triple trays, deoarece cu ele
se poate amprenta dintele preparat i vecinii acestuia(1), antagonitii(2) i relaia de ocluzie(3). Aceast
lingur mai este cunoscut i sub numele de lingur Kettenbach, dup numele firmei care a comercializat-o
prima oar. Este confecionat dintr-un cadru metalic sau din plastic n form de U, care circumscrie
segmentul posterior al arcadei i trece prin spatele ultimilor molari (zona retromolar), permind astfel
intercuspidarea maxim. ntre partea vestibular i cea oral a cadrului poate exista, la unele tipuri, o plas
foarte fin de material textil.
(Curs- "Elemente de protetica dentara fixa,pagina 18)
58.Cu ce se face dezinfectia amprentelor dentare?
Substanele folosite pentru dezinfecia amprentelor sunt urmtoarele: glutaraldehida 2% (imersie 10

minute) , iodoform, hipoclorit de sodiu 1%, fenoli.
(Curs- "Elemente de protetica dentara fixa,pagina 31)
si
-Soluie glutaraldehid 2%
-Spray cu iodoform
-Pot aprea distorsionri ale amprentelor la imersia prelungit (HC rev i irev sau polieteri)
(Curs amprentarea drafta, pagina 102)
59. CARE ESTE TEHNICA DE LUCRU PENTRU AMPLASAREA FIRELOR DE RETRACTILE

GINGIVALA?
1. Se verific statusul esutului moale. esuturile inflamate sngereaz cu uurina la palparea cu sonda
sau la ncercarea de introducere a snurului n antul gingivo-dentar. Dac se produce sngerarea se
ncearc realizarea hemostazei. Dac sngerarea reapare se recomand temporizarea amprentrii, se
verific calitatea lucrrii provizorii si se prescrie apa de gur cu clorhexidin 0,12%.
2. Se msoar cu sonda parodontal adncimea sanului gingivo-dentar pentru a alege grosimea
nurului de eviciune i tehnica de eviciune. Valoarea normal a adncimii sanului gingivo-dentar
este de 0,5-2 mm. Dac adncimea acestuia este mai mare de 2 mm. se impune tehnica de eviciune
cu 2 snururi21. n anurile adnci esutul poate colaba deasupra nurului, iar accesul materialului de
amprent este restricionat. Un snur subire (mrimea 000 - 00 ) se plaseaz adnc n sanul gingival
(n fundul anului) sub marginile preparaiei pentru a controla umiditatea i hemoragia i un snur
mai gros (0-1) se plaseaz deasupra i se lasa in jur de 4 minute22. Snurul de deasupra este indeprtat
inainte de injectarea materialului de amprent. Pentru o amprentare corect trebuie sa existe un
spaiu de 0,5 mm. ntre snurul care rmne n an i marginea preparaiei. Exist i o tehnic cu 2
snururi selectiv care se aplica n cazurile n care santul gingivo-dentar are o adncime neuniform. n
anumite zone ,n special interproximal, santul gingivo-dentar poate avea o adncime mai mare de
2mm. Se introduce o mic bucat de nur subire n zona repectiv, iar apoi se introduce n totalitate
(360) al doilea nur .
3. Se izoleaz dinii preparai cu rulouri de vat si aspirator salivar, astfel nct saliva sa nu dilueze
concentraia substanei astringente ce va fi folosit. Se usuc cmpul operator.
4. Se taie o bucata de nur suficient de lung pentru a ncercui dintele.
5. Se impregneaz nurul n soluie astringent si i cu o compres steril se ndeprteaz excesul.
6. Se nfoar nurul n jurul dintelui i se mpinge uor n anul gingivo-dentar cu un instrument
special. Se recomand plasarea capetelor nurului pe faa lingual a dintelui. Se ncepe introducerea
nurului din zona interproximal deoarece snurul se inser mai uor n aceast zon. Instrumentul de
plasare a nurului trebuie nclinat spre zona n care nurul a fost deja inserat, iar din aproape n
aproape se introduce nurul pe toate feele dintelui.Uneori este necesar folosirea a dou
instrumente de introdus nurul : cu unul se mentine poriunea de snur introdus, iar cu cellalt se
continu introducerea nurului. Capetele nurului n exces se secioneaz cu o foarfec. Trebuie
evitata presiunea i inserarea exagerat a nurului deoarece se pot produce: lezarea inseriei
epiteliale, lezarea esutului gingival si apariia hemoragiei. Snurul trebuie s fie vizibil n an, atunci
cnd dintele este privit dinspre ocluzal sau incizal (dac nu e vizibil nseamn c s-a ales un nur prea
subire)
7. Snurul se menine n anul gingival aproximativ 4 minute, apoi se ndeprteaza , se spal substana
astringent i se usuc. Dup ndeprtarea nurului , anul gingival se nchide rapid n mai puin de 30
de secunde23, astfel nct amprenta trebuie luat imediat
60. Ce tipuri de fire de evictiune nu trebuie sa folosim la pacientii cu boli ale inimii?
-snurul de evictiune imbibat cu epinefrina

Epinefrina trebuie utilizat cu precauie deoarece poate cauza creterea ritmului cardiac, creterea forei
contraciilor cordului, tahipnee, hipertensiune arterial i anxietate, fiind total contraindicat la pacienii cardiaci
61. Clasificarea metodelor de amprentare n raport cu ntinderea si elementele pe care le

nregistreaz:
amprenta unitar, pentru un singur dinte de obicei preparat pentru o microprotez;
amprenta sectorial, pentru un sector de arcad (frontal sau lateral);
amprenta de hemiarcad;
amprenta global (maxilar / mandibular), pentru o arcad ntreag;
amprente bimaxilare (Amprentele sectoriale, de hemiarcad i chiar cele globale pot cuprinde, n
cazuri excepionale, att dinii maxilari ct i cei mandibulari; vorbim, n aceste situaii despre,
amprente bimaxilare)
inregistrarile de ocluzie (un caz particular de amprente bimaxilare )
62. Ce grosime minima trebuie s aib lingura individual pentru asigurarea rigiditii?
Pentru asigurarea rigiditii pereii lingurii trebuie s aib
-4 mm. grosime( curs Drafta)

-2-3 mm (Rossenstiel)
63.Ce se intampla daca se aplica presiune prea mare in timpul inserarii firului de evictiune ?
Daca se aplica presiune prea mare exista riscul de rupere a insertiei epiteliale si de sangerare.
64.Care sunt cele 3 bai de apa termostatice necesare pentru conditionarea HR?
Cele 3 bai de apa termostatice necesare pentru conditionarea HR sunt :
baia nr 1 - de conditionare /lichefiere (aprox 100 de grade)
baia nr 2 de depozitare (65 de grade
baia nr 3 -de aducere la temperatura de lucru(40 de grade )
65.Care este rolul stopurilor portamprentei si unde se aplica acestia?

Este nevoie de 3 stopuri ocluzale pentru a mentine spatiul pentru materialul de amprenta in cavitatea
orala
- pe cuspizii nefunctionali ai dintilor nepreparati ( cuspizii vestibulari maxilari si linguali mandibulari)
- la nivelul crestei edentate
- centrul palatului dur-cand toti dintii sunt preparati
-> prin indepartarea cerii intr-un unghi de 45 de grade fata de suprafele ocluzale a 3 dinti alesi-
aranjament tripodal, ,
un stoper mai gros in centrul boltei palatine daca dintii laterali sunt slefuiti.
Stoperele confera STABILITATE lingurii, iar pantele in unghi de 45 ajuta la centrarea lingurii in timpul
aplicarii.
66.Care sunt materialele necesare pentru confectionarea lingurii individuale?

Acrilat autopolimerizabil, din rasini termoplastice(polistiren sau placa de baza), din poliesteri sau din
compozite fotopolimerizabile.
67.Ce este radiochirurgia si cu ce este ea mai buna ca electrochirurgia?

Rosenstiel pagina 377
- Radiochirurgia este o tehnica ce realizeaza taierea si/sau coagularea tesuturilor cu ajutorul undelor
radio.
- Un avantaj fata de electrochirurgie este generarea de caldura laterala minima.
- Diferite forme de unde sunt folosite pentru indepartarea tesuturilor sau coagulare.
68.Cat dureaza timpul de prize a siliconilor de condensare?

Un avantaj al acestui material este timpul de priza scurt in cavitatea bucala: 6 8 minute.
69.Care sunt materialele de amprentare care necesita turnare imediata?

- Hidrocoloizii ireversibili
- Hidrocoloizii reversibili
- Siliconii de condensare
70. Clasificarea metodelor de evictiune gingivala.

Word Drafta
Metodele de eviciune gingival pot fi clasificate astfel:
Metoda mecanic
Metoda chemo-mecanic
Metoda chiuretajului gingival rotativ
Metoda electrochirurgical
Metoda laserului
1. Enumarati 3 proprietati ale cimentului ideal.
Caracteristicile cimentului ideal sunt urmtoarele: (word Drafta)

1. S aib timp de lucru lung
2. S furnizeze o bun sigilare
3. S nu fie toxic pentru pulp
4. S aib proprieti mecanice bune
5. S fie tixotrop
6. S aib o solubilitate redus
7. S fie uor de manipulat
8. Excesul sa fie ndeprtat cu uurin

- Un agent de cimentare ideal are un timp de lucru lung, adera bine atat la structurile dentare cat si la
materialele de restaurare, ofera o sigilare buna, este netoxic pentru pulpa, are rezistenta adecvata,
este compresibil in straturi subtiri, are vascozitate si solubilitate scazute, si are caracteristici de lucru
si de priza bune. In plus, orice exces poate fi indepartat cu usurinta. Din pacate, un asemenea
produs nu exista.
2. Care sunt avantajele cimentului ionomer de sticla?

- Cimentul glass ionomer adera la smalt si la dentina si are biocompatibilitate buna.
- In plus, deoarece elibereaza fluor, poate avea un efect anticariogen, desi acest lucru nu s-a
demonstrat clinic.
- O data ce a facut priza, este translucid, ceea ce este un avantaj atunci cand este utilizat pentru o
margine vestibulara din portelan.
- Proprietatile mecanice ale glass ionomerilor sunt in general superioare celor ale cimenturilor fosfat
de zinc sau policarboxilate.

- Are proprietati de lucru bune si este mai translucent decat fosfatul de zinc
- Are priza mai rapida decat cimentul fosfat de zinc si este usor de mixat.
Word Drafta:
- CIS ader la structurile dure dentare prin legturi ionice ntre grupele carboxil i ioniii de calciu sau
fosfat din smal i dentin
- au o rezistena mai mare la compresiune (90 230 MPa) dect FOZ

- modului de elasticitate al CIS este mai mic n raport cu FOZ, ceea ce determin un potenial de
deformare elastic la eforturi mecanice mari.
- Studiile clinice raporteaz o grosime a filmului de ciment redus i o vscozitate relativ constant
dup spatulare, ceea ce faciliteaz inseria complet a lucrrilor, mai bine dect FOZ
- Avantajele cimentului glas-ionomer sunt:
Adeziune chimic bun

Rezisten de adeziune ridicat
Sigilare bun
Eliberare de fluor ridicat
Deformare plastic sczut
3. Care sunt primele considerente inainte de cimentare?
Word Drafta
Uneori, nainte de cimentarea definitiv, se recomand fixarea temporar a lucrrilor protetice. Motivele
sunt urmtoarele:
evaluarea masticaiei ( lucrarea protetic s fie eficient masticator, s nu apar dureri la nivelul
dinilor stlpi sau la nivelul mucoasei gingivale de sub corpul de punte sau inflamaii ale parodoniului
marginal al dinilor stlpi, puntea s nu retenioneze alimente la nivelul punctelor de contact cu dinii vecini
sau sub corpul de punte, pacientul s nu-i muste mucoasa jugal)
evaluarea esteticii (form, culoare, poziie)
evaluarea reteniei (puntea nu ar trebui s se descimenteze)
evaluarea adaptrii marginale (s nu existe sensibiliti la rece-cald sau dulce; pierderea cimentului
provizoriu prin splare este un semn ru ce trdeaz o adaptare marginal deficitar)
evaluarea fonaiei

Prepararea restaurarii si a suprafetei dentare pentru cimentare:
- Performantele oricarui ciment dentar sunt scazute daca materialul este contaminat cu apa, sange
sau saliva. Deci, restaurarea si dintele trebuie curatate si uscate cu atentie dupa procedura de
evaluare, desi trebuie evitata uscarea excesiva a dintelui, pentru a preveni afectarea
odontoblastilor.
- Restaurarile turnate sunt cel mai bine pregatite prin sablare cu particule de aluminiu de 50 de
microni. Alte metode de curatare sunt: curatare cu aburi, cu aparate ultrasonice, cu solventi
organici.
- Inainte de amestecul cimentului ales, suprafata de cimentat trebuie izolata, si dintele trebuie
curatat si uscat. Totusi, dintele nu trebuie desicat in exces; uscarea exagerata a dintelui preparat
conduce la sensibilitate postoperatorie.
- Daca se foloseste un ciment non-adeziv (fosfat de zinc, glass ionomer), dintele trebuie curatat, usor
uscat si acoperit cu un strat de varnish sau rasina pentru bonding la dentina.

- Imediat inainte de comentare, se inspecteaza toata suprafetele preparate sa fie curate. Se
indeparteaza orice urma de agent de cimentare provizoriu cu peroxid de hidrogen sau pumice
wash. Un ciment provizoriu fara eugenol trebuie folosit pentru cimenturile rasinice, deoarece
eugenolul impiedica polimerizarea rasinii.
- Deoarece interfata restaurare-ciment este locul in care se produc esecurile cand se plaseaza
coroana, interiorul restaurarii trebuie sa fie curat si pregatit pentru a maximiza legatura dintre
suprafata restaurarii si ciment. Restaurarile metalice turnate trebuie sablate, curatate cu aburi sau
ultrasonic si spalate cu alcool pentru a indeparta orice urma de agent de lustruire care ar putea
interfera cu retentia restaurarii finite.
- Se izoleaza zona cu rulouri de vata si se plaseaza aspiratorul de saliva. Ocazional, se poate folosi
diga, dar rareori pentru restaurari extracoronare. Se evita folosirea agentilor de curatare a
cavitatilor pentru a ajuta la uscarea preparatiei, deoarece pot avea efecte adverse asupra sanatatii
pulpare.
4. Cum procedeaza clinicianul in situatia unei coroane metalice care contact proximal prea
strans?
Word Drafta
Un contact proximal prea strns face imposibil introducerea aei dentare , iar pacientii deseori acuz o
tensiune n dinii vecini .
Corectarea contactelor proximale prea strnse se face usor prin slefuirea lucrrii n dreptul punctului de
contact pn la corectare. Trebuie inut cont de faptul ca lucrrile metalice vor suferi dup adaptare si o
lustruire, manoper in cursul careia se va mai ndeprta o cantitate mic de metal.

- Daca un contact prea strans impiedica asezarea unei restaurari total metalice, ajustarile se fac usor
cu o roata de cauciuc. Aspectul mat astfel rezultat ajuta la identificarea locului unde este prea strans
contactul, deoarece acolo va aparea o zona lucioasa in urma contactului cu dintele vecin, deci acolo
va fi nevoie de ajustari.
- Cand un contact este prea strans, restaurarea este indepartata din cavitatea bucala a pacientului,
ajustata, apoi reevaluata intraoral. Dentistul trebuie sa tina minte sa permita un mic grad de contact
prea strans, pentru lustruire.
- Cand ambele contacte proximale ale unei coroane sunt extrem de stranse, dentistul trebuie sa le
ajusteze pe rand, verificand daca trebuie indepartat material suplimentar, inainte de a continua cu
ajustarea.
75.Care este grosimea recomandata a startului de ciment, in cazul restaurarilor

turnate? Curs cimentare drafta slide 28-29
n momentul cimentrii, particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la
nivelul feei ocluzale i numai partea lichid va reflua. Particulele formeaz o
mas care permite trecerea lichidului subire, cauznd separarea i filtrarea
cimentului. Astfel poate crete grosimea filmului de ciment ajungnd la la 60
435 microni ( Specificarea ADA = 25microni)
76.Ce se urmareste prin finisarea fetei interne a unei coroane?

-sa nu existe contact intre suprafata interna a coroanei si model
-un spatiu uniform cuprins intre 25 si 35 de micrometri e necesar, pentru ca cimentul sa
se distribuie uniform
-orice contact trebuie identificat si indepartat cu atentie de pe fata interna a coroanei.
77.Care este secventa de evaluare a greselilor unei restaurari
dentare?Rosenstiel cap29,pag 751
-contactele proximale
-integritatea marginala
-stabilitatea
-ocluzia
-functionalitatea
78.Enumerati 3 tipuri de cimenturi definitive Rosenstiel cap30,pag774

Cimentarea definitiv se poate face cu:
Cimentul fosfat de zinc
Cimentul policarboxilat
Cimentul glas-ionomer
Cimentul glas-ionomer modificat cu rin
Cimentul compomer
Cimentul compozit
79. Care este avantajul cimentului policarboxilat? -document elemente de protetica dentara fixa
Toxicitate redus
Adeziune la smal i dentin
Film de ciment subire
79. Enumerati 3 caracteristici ale unui agent ideal de cimentare? document elemente de
protetica dentara fixa
S aib timp de lucru lung
S furnizeze o bun sigilare
S nu fie toxic pentru pulp
S aib proprieti mecanice bune
S fie tixotrop
S aib o solubilitate redus
S fie uor de manipulat
Excesul sa fie ndeprtat cu uurin
79. Ce trebuie sa cuprinda evaluarea dintilor stalpi? curs ppt: planul de tratament
Este esenial evaluarea diagnostic riguroas:
Parodontala (clinic si radiologic)
Dup ndeprtarea in totalitate a dentinei cariate:
Gradul de distrucie coronar
Starea pulpei dentare (teste de vitalitate ) sau a tratamentului endodontic
inclusiv evaluare radiologica- obturatiile vechi se inlocuiesc in totalitate
80. Care sunt factorii dupa care evaluam radacina si tesuturile de sustinere? Curs ppt: planul de
tratament
Suprafata parodontala (legea lui Ante)
gradul de solicitare ocluzala (amplitudine, durata, directie): solicitarile parafunctionale trebuie
reduse inaintea tratamentului protetic final
forma si angulatia radiculara
raportul coroana/radacina
Bianca Burca
83. Ce soluii protetice exist n cazul protezrii unei bree edentate de molar 1 n care stlpul
distal (molar 2) este inclinat spre mezial ?
O problem frecvent este reprezentat de bascularea mezial a molarului 2 mandibular (pe care l
folosim ca dinte stlp) ctre spaiul anterior ocupat de molarul 1. Nu este posibil prepararea dinilor
stlpi pentru o punte fix dac axele lor (premolarul 2 si molarul 2) verticale se intersecteaz. (Fig 7-26)
Fig 7-26 Cnd un molar

mandibular se nclin
mezial, exist o discrepan
ntre axul lung al acestuia
i cel al premolarului.
Problema avanseaz n cazul prezenei molarului 3. De obicei acesta migreaz i se nclin o dat cu
molarul 2. Deoarece direcia de inserie este dictata de premolar (dintele stlp mai mic), este probabil ca
axul de inserie al protezei s fie aproape paralel cu axul lung al molarului 2 nainte ca acesta s fi
basculat mezial. Ca rezultat, faa mezial a molarului 3 va interfera cu direcia de inserie a punii fixe,
mpiedicnd aezarea acesteia. (fig 7-27)
Fig 7-27 Aceast punte fix nu

poate fi inserat deoarece,
distal, dintele vecin interfer
cu axul de inserie.
Daca molarul 3 interfer uor cu direcia de inserie a punii, acest lucru poate fi remediat prin restaurarea
sau reconturarea (slefuirea selectiva) feei meziale a acestuia. Totui, gradul de conicizare prea mare care
rezult dup prepararea molarului 2 trebuie compensat prin plasarea att lingual, ct i vestibular a unor
anuri de retenie. Dac bascularea este sever se vor lua msuri de corectie mai extensive. Tratamentul
de elecie este repoziionarea ortodontic. (Fig 7-28)( Timpul mediu de tratament necesar este de 3 luni)
Pe lng aezarea dintelui stlp ntr-o poziie care favorizeaz prepararea lui i distribuirea mai bun a
forelor ocluzale, ndreptarea molarului 2 ajut i la eliminarea defectelor osoase de-a lungul suprafeei
meziale a rdcinii.
Fig 7-28 Corectarea axului
unui molar nclinat prin
aplicaii ortodontice: a)Vedere
dinspre ocluzal; b)vedere
dinspre vestibular.
Al treilea molar, dac este prezent, este adesea extras pentru a facilita micarea spre distal a molarului 2.
Molarul 2 se va roti ocluzal n micarea lui spre distal. Prin urmare, trebuie urmrit cu atenie i scos din
ocluzie prin lefuire selectiva pentru a i se permite s se mite n continuare. Imediat dup ndeprtarea
aplicaiilor ortodontice, dinii sunt preparai i protezai provizoriu pentru a se evita revenirea la poziia
iniial.
Dac tratamentul ortodontic nu este posibil sau realizeaz doar parial ndreptarea molarului, este posibil
totui realizarea unei puni. Axul lung al dinilor stlpi nu trebuie sa convearg mai mult de 25-30 de
grade. Analiza stresului elementului finit a artat c un molar care este nclinat mezial va transmite mai
puin stres ctre osul alveloar de-a lungul suprafeei meziale a rdcinii meziale dac este protezat cu o
punte fix dect dac nu este. Totui, se va produce o cretere a tensiunii la nivelul premolarului.
Fig 7-29 Punte fix ce

folosete o jumtate de
coroan ca dispozitiv de
retenie pe un molar nclinat
O coroan parial proximal poate fi folosit ca dispozitiv de retenie pe dintele stlp distal (Fig 7-29).
Designul acestei preparaii este ca pentru o coroan rotita 90 de grade care las faa distala a dintelui
descoperit. Acest element de retenie poate fi folosit doar dac faa distal nu este afectat de carii,
decalcificare i dac indicele de carie proximal al ntregii caviti este foarte sczut. De asemenea,
pacientul trebuie s menin o igien foarte bun n acea zon. Dac ntre molarul 2 si molarul 3 este o
diferen mare de nlime, cauzat de nclinare, coroana parial proximal este contraindicat.
Fig 7-30 Punte fix ce
folosete o coroan
telescopat ca dispozitiv
de retenie pe un molar
nclinat
O coroana telescopata (Fig 7-30) poate fi de asemenea folosita ca element de agregare pe un dinte stalp
distal. Se va efectua o preparatie pentru o coroana totala pe molarul 2 urmarind axul dintelui - se va face
cu reducere masiva de substanta dura. Va fi facuta o capa care sa se potriveasca perfect dintelui preparat
si o coroana pe jumatatea proximala a molarului care va servi ca element de agregare pentru proteza
partiala fixa. Aceasta restaurare permite acoperirea totala a coroanei clinice compensand caile de insertie
ale dintilor stalpi. Adaptarea marginala a acestei preparatii este asigurata de capa.
Fig 7-31 Un conector non-

rigid situat pe faa distal a
premolarului compenseaz
nclinarea molarului basculat
mezial.
Conectorul non-rigid (Fig. 7 -31) este o alta solutie pentru inclinarea unui dinte stalp al unei proteze
partiale fixe. Este facuta o preparare a molarului inclinat pentru o coroana totala cu axul de insertie
paralel cu axul lung al sau. Este plasata o caseta pe suprafata distala a premolarului pentru a acomoda
matricea ce va fi plasata in portiunea distala a premolarului. Este tentant sa plasam conectorul pe partea
meziala a molarului inclinat, dar aceasta alegere ar putea duce la o inclinare si mai mare a dintelui. Un
conector non-rigid pentru molarul inclinat este cel mai util atunci cand molarul prezinta o inclinare
linguala si meziala marcata. Prepararea de rutina (ca in modul obisnuit) unui dinte cu inclinare combinata
meziala si linguala pentru o proteza partial fixa poate duce la o preparatie lipsita de retentie.
Deoarece atat coroanele telescopate cat si conectorii non-rigizi necesita o preparare mai accentuala a
dintelui decat normal, alegerea unui tip de restaurare va trebui sa fie influentata si de gradul de distrugere
anterioara a dintelui. De exemplu un RCR sau o restaurare disto ocluzala din amalgam pe premolar
favorizeaza plasarea unui conector non-rigid pe acel dinte, pe cand restaurari extensive linguale sau
vestibulare pe molarul inclinat favorizeaza realizarea de coronane telescopate.
Shilingburg cap 7, pag 165 - 169
84. Care este legea lui Ante?
Intinderea in suprafata a radacinii dintelui stalp sa fie egala sau mai mare decat cea dintelui ce urmeaza a
fi inlocuit cu un corp de punte
Shilingburg cap 7, pag 155

85. Cand sunt indicate in cazul dintilor posteriori protezele fixe?
Cand bresa edentata este de 2 dinti sau mai mica, cand avem cate un dinte stalp la fiecare capat al
spatiului edentat pentru a sprijini proteza .In cazul in care dintii stalpi au parodontiul marginal sanatos
(dinti bine implantati, imobilia, raport coroana/radacina favorabil, morfologie coronara favorabila),
spatiul edentat este scurt si drept si elementele de agregare sunt bine proiectate si executate (incarcatura
ocluzala este favorabila, inclinare mica a dintilor sau posibilitatea redresarii ortodontice) se poate astepta
ca proteza partiala fixa sa isi indeplineasca functia o perioada lunga de timp.
Tesuturile moi de pe crestele edentate nu trebuie sa prezinte defecte (nu trebuie sa fie inflamate,
tumefiate etc). Pacientul sa aiba reflex de voma accentuat, limba voluminoasa, leziuni la nivelul palatului
dur, atitudine nefavorabila pentru proteza partiala mobilizabila.
Acest tratament este rezervat pentru pacientii care sunt n acelai timp extrem de motivai i capabili de a-si
permite aceast procedur . In cazul n care pacientul nu ndeplinete aceste criterii, ar trebui s fie luata in
considerare o protez parial mobilizabila. O gur uscat si igiena defectuoasa creeaz un mediu nefavorabil
pentru orice coroana.
Shilingburg cap 7, pag 149-150 + finalul capitolului (tabel) + cursul 1
86. De ce molarul 3 se foloseste rar ca dinte stalp?
Molarii 3 sunt extrasi la cei mai multi pacienti. In cazul in care acestia sunt prezenti, ei sunt partial erupti,
au radacini scurte si fuzionate sau in absenta molarului 2 sunt mezioinclinati
(nu am gasit sursa, ma gandesc ca s-ar putea adauga ca e dificil de preparat corect pentru orice fel de
coroana acces dificil al instrumentarului si vizibilitate limitata, dificil de tratat endodontic atat datorita
pozitionarii cat si datorita multitudinii de morfotipuri radiculare si canalare, dificultati in igienizare risc
de carie marginala)
Care sunt cei mai indicati conectori ?
Conectorii non rigizi
Cand nu este necesar tratamentul protetic?
Avantajele percepute de pacient sunt mici , beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt mici ,iatrogeni ,
dezachilibru biologic (.curs1 )
Sau
SHILINBURG cap7 Cand un pacient are o edentatie veche in care dintii vecini sau antagonisti nu au migrat sau
deviat este decizia pacientului daca doreste tratament . Daca paceintul nu percepe/intelege modificari
functionale , ocluzale sau estetice .Toate astea nu contrazic recomandarea care trebuie facuta in cazul unor dinti
lipsa de catre medicul stomatolog.Dintii adiacenti spatiului se misca deobicei insa nu totdeauna . Cand intalnim
dificultati de comunicare cu pacientii.
Care este consecinta fabricarii protezei partiale fixe fara restabilirea initiala a planului de ocluzie?
R:Migrrile verticale i orizontale (mezializri, distalizri) ale bontului i migrarea vertical a dintelui
antagonist.
MENINEREAFUNCIEIOCLUZALE
Prin restabilirea raporturilor cu dinii antagoniti, RPP permite exercitarea funciei ocluzale, oferind confort
pacientului. Totodat, printr-o modelare corespunztoare, restaurarea provizorie contribuie la meninerea
poziiei dinilor antagoniti. Exist i situaii cnd RP se folosesc la modifcarea terapeutic a raporturilor ocluzale
i la meninerea acestora pn la finalizarea tratamentului protetic. Adeseori, ele servesc chiar la tatonarea unei
noi DVO pentru pacient.
Care sunt factorii de care trebuie sa tina cont specialistul in alegerea tipului de protezare a unei
edentatii?
Dimensiunea edntatiei si configuratia ei ,dinti stalpi (raport coroana radacina ,configuratia radiculara , ligamnetul
periodontal , aliniere , conditia lor , )consideratii biomecanice ,ocluzia, problema parodontale , forma crestei
edentate
1.Care este pierderea osoasa la 6 luni post-extractie dentara ?
Pierederea osoasa la 6 luni post-extractie dentara este de 3-5 mm iar la 12 luni, pierderea este cuprinsa intre 40 si
60%.
2.Care este cel mai indicat raport intre corpul de punte si creasta edentate?
Selectarea raporturilor corpului de punte cu creasta edentata depinde de doua principii : sanitar si estetic. In zona
anterioara unde estetica primeaza, corpul de punte trebuie sa fie bine adaptat la tesutul moale, sa dea impresia
ca emerge din gingie. In zona posterioara (premolar, molar) designul se poate modifica in favoarea igienei.
Cel mai indicat si folosit raport cu creasta edentata este semisa. Acest raport combina cel mai bine estetica cu
usurinta curatirii. Corpul de punte semisa se intinde pe fata vestibulara dand impresia ca emerge din gingie dar
ramane neocupata fata linguala, oferind astfel o zona de igienizare (daca suprafata gingivala este cat mai convexa
si lipsita de neregularitati). Contactul cu creasta edentata va fi in forma de ,,T. (Rosenstiel, cap. 20, pag. 557).
3.De ce stopurile ocluzale ale unei restaurari metalo-ceramice trebuie sa fie la 1,5 mm de jonctiunea metal-
ceramica?
Stopurile ocluzale ale unei restaurari metalo-ceramice trebuie sa fie la 1,5 mm de jonciunea metal-ceramica
pentru a preveni deformarea metalului si fractura ceramicii. (Rosenstiel, cap. 19, pag. 524)
4.care este efectul secundar produs de expunerea la nichel si ce masuri de precautie trebuie luate?
Expunerea cronica la nichel a fost asociata cu cancerul pulmonar si nazal. O reactie acuta este senzibilizarea
cutanata care poate duce la eczema cronica. Ca masuri de precautie se recomanda purtarea unei masti si folosirea
unei aspiratii eficiente atunci cand se prelucreaza si finiseaza aliaje pe baza de nichel. (Rosenstiel, cap. 19, pag.
539-540)
Care sunt aliajele nobile si inalt nobile folosite pentru o restaurare metalo-ceramica?
Nobile: >25% metal nobil
Pd-Ag
Pd
Inalt nobile: >60%, cu cel putin 40% Au
Au-Pt-Pd
Au-Pd-Ag
Au-Pd (Handout curs Metalo-ceramica)
Precizati o indicatie pentru conectorul non-rigid
-mandibular, cand proteza prezinta elemente anterioare si posterioare.
-cand nu este posibila prepararea a 2 dinti stalpi pt o PPF cu o panta comuna (Rosenstiel, cap 27, pag 713)
Prin ce proceduri putem lungi coroana clinica, pentru a facilita tratamentul protetic unui radacini
extruzie ortodontica
gingivo alveolo plastie (Rosenstiel, cap 6, pag 153)
Care este distanta minima intre doua implanturi alaturate? Dar intre un implant si un dinte natural?
Distanta minima intre 2 implanturi = 3 mm
Distanta minima intre 1 implant si 1 dinte natural = cel putin 1 mm (Rosenstiel, cap 13, pag 327)
Unde au valorile cele mai mari tensiunile mecanice care apar pe dinii cu reconstituiri corono-radiculare:
La nivelul apexului si la nivel marginal, in special interproximal.
In aceste zone, dentina ar trebui sa fie conservata.
Enumerai avantajele, dezavantajele, indicaiile i precauiile care trebuie luate n cazul reconstituire coronar
din amalgam :
AVANTAJE:
-conservarea structurii dentare
-tehnica simpla
DEZAVANTAJE:
-rezistenta la tractiune scazuta
-coroziune cu metale de baza

INDICATII:
-molari cu structura dentara coronara adecvata
PRECAUTII:
-dinti care sufera solicitari laterale (dinti anteriori)
Care sunt tipurile de implanturi dentare?
Dupa Rosenstiel:
Exista 3 grupe majore de implanturi: subperiostal, transosos si endoosos.
Implanturile endoosoase se sublasifica in functie -de forma in : -forma de lama
-forma de radacina
Implanturile endoosoase se mai subclasifica in:- implanturi one-stage- o interventie chirurgicala
-implanturi two-stage-doua interventii chirurgicale
Dupa curs Dr Drafta:
Clasificare:
Dup raportul cu osul :endoosoase, juxtaosoase (subperiostale, submucoase)
Dup momentul aplicrii :imediate, imediat-tardive, tardive
Dup modalitatea aplicrii : ntr-un timp chirurgical , n doi timpi chirurgicali
Dup form
Clasificarea implantelor dupa forma:
Implante rdcin (root-form implants)
Implante lam
Implante ac
Implante disc
Implante combinate lam-rdcin
Implante transmandibulare
Implante transfixante
Avantajele implanturilor root-form?
-se pot aplica in multiple zone ale arcadelor ;

-preparare uniforma si precisa a sitului de implantare ;
-au o rata semnificativ mai mica a efectelor adverse (similare cu cele ale pierderii unui dinte) ;
-biofunctionalitatea cea mai mare datorita materialelor din care sunt fabricate: titan sau aliaje din titan cu sau
fara acoperire cu hidroxiapatita;
-plasarea implantului atraumatica;
-sunt implanturi cu incarcare tardiva;
-implanturile cu rata de succes cea mai mare.
Rosenstiel, Chapter 13, Root-Form Implants, pagina 318
Care sunt avantajele implanturilor cu integrare osoasa din punct de vedere protetic?
-permit multiple optiuni de restaurare;
-permit realizarea unor modificari ale componentelor aplicate in al doilea timp chirurgical:
a)corectarea angulatiei;
b)modificari estetice;
c)modificari pentru conturul coronar;
d)optiuni de retentie prin insurubare sau cimentare.
-posibilitatea refacerii lucrarii protetice in caz de esec.
Rosenstiel, Chapter 13, BOX 13-3, pagina 333
Cand se contraindica implantul dentar?
a)In boli acute, boli terminale, boli metabolice incontrolabile ;
b)Sarcina ;
c)Tratament antitumoral cu iradiere la locul implantarii ;
e)Pacientii cu pretentii exagerate, pacienti fara motivatie ;
f)Clinician fara experienta, incapacitatea de a restaura cu o proteza.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 13,BOX 13-2, pagina 321
SAU
Contraindicatii :
a)Generale : diabet zaharat decompensat, lupus, leucemii,hemofilie, TM regionale, boli metastatice, abuz de
alcool sau tutun, tratament prelungit cu imunosupresoare, tulb. psihice severe,graviditate, pacieni nemotivai
b)Locale: factori anatomici, bruxism, raporturi ocluzale nefavorabile
Curs Drafta Implanturi, slide 56
Care sunt cele 3 subgrupe majore de implanturi dentare?
a)Implanturi subperiostale ;
b)Implanturi transmandibulare (transosoase) ;
c)Implanturi endoosoase.
Rosenstiel, Chapter 13, Implant Types, pagina 318
Cat timp este necesar ca parodontiul sa se regenereze dupa inserarea implantului?
2-3 saptamani (Rosenstiel, cap 13, pag 333)
Cat timp este necesar pentru integrarea adecvata a implanurilor in maxilar?
6 luni (Rosenstiel, cap 13, pag 318)
Care sunt indicatiile principale pentru protezarea pe implanturi?
Edentatie unidentara
Edentatie partiala terminala
Edentatie totala
Bresa edentate lunga
Note curs Dr.Drafta
SAU (indicatii pt pacientii edentati partial)
Imposibilitatea de a purta o proteza partiala sau totala mobilizabila.
Necesitatea protezarii unei brese edentate lungi cu un prognostic chestionabil.
Numar si plasare nefavorabile a potentialilor dinti stalpi.
Pierderea unui singur dinte,ceea ce ar necesita prepararea minima a dintilor vecini pentru o PPF.
(Rosenstiel, cap 13, pag 320)
Cand este indicata realizarea coroanelor solo pe implant?
Dentitie intacta
Spatii edentate care sunt dificil de restaurat prin proteze conventionale
Edentatii terminale unde nu sunt indicate extensii sau proteze mobilizabile
Zone care necesita estetica buna. (Rosenstiel, cap 13, pag 347)
La ce temperature sunt presate lingourile de ceramica?
Lingourile de ceramica se preseaza la o temperatura de aproximativ 1165C (2130F) Rosenstiel, chapter 25, pag
678
Ce material determina uzura minima a smaltului antagonistului unui dinte protezat cu ceramica?
Zirconiu monolitic- Rosenstiel, chapter 25, pag 674
Cum trebuie sa fie o restaurare provizorie pentru a facilita indepartarea placii bacteriene?
a) margini bine definite
b) contur optim
c) suprafete netede
Rosenstiel, Chapter 15, pag 401
Care este scopul i principiul glazurrii?
a)Scopul glazurarii este intarirea ceramicii ( confera rezistenta).
b)principiul este formarea unui strat superficial cu expansiune redus facut la o temperatura inalta.
c)Dup rcire, sticla cu expansiune redus plaseaz suprafaa ceramicii la compresiune i reduce adncimea i
limea legilor de suprafa
Rosenstiel, chapter 25, pag 676
Enumerati cerintele pentru implanturile unidentare
-dentitie intacta,cu expceptia unui singur dinte
-dentitie cu spatii,care ar fi mai dificil de tratat cu proteze fixe conventionale -dinti lipsa distali,atunci cand puntile
cu extensii si protezele partial mobilizabile nu sunt indicate
-o proteza care necesita un aspect foarte asemanator cu dintele natural lipsa
Care sunt evaluarile radiografice necesare unui implant?
Prin rx panoramica sau ct-limitari anatomice- gaura mentoniera 5 mm, canal mandibular 2 mm, sinus max 1 mm,
lig parodontal dinte vecin 1 mm.\ (Rosesntiel 321)
Care sunt factorii de care trebuie sa tinem cont la plasarea unui implant in zona lat maxilara ?
-calitate os (densitate mai mica )
-prezenta sinus maxilar
(Rosenstiel 326)
Cum trebuie plasat bontul pt a avea un succes maxim ?
Axul lung sa fie plasat in centru fosei , iar partea superioara rebuie plasata la 2.5-3 mm inferior pozitiei de
emergenta a restauratiei, mai ales cand este vizata zona anterioara, estetica.
Enumerati 3 dintre contra indicatii implat:
bolnavi cu afectiuni acute
metabolice necontrolate
gravidele
Cu ce gel se graveaza o coroana integral ceramica in vederea cimentarii?
Se graveaza intradosul coroanei prin badijonare timp de 5 minute cu acid fluorhidric (9,5%), apoi se spal 20 de
secunde i se usuc
Care sunt elementele care trebuie observate si notate la examenul gingiei:
-culoarea
-textura
-marimea
-conturul
-consistenta
-pozitia
Cum se defineste spatiul negativ:
Spatiul negativ = spatiul vizibil intre maxilar si mandibula atunci cand pacientul rade
134. Care sunt dezavantajele polieterilor:
Rigiditate foarte mare (prudenta la demulare)
Imbibitie
Timp de lucru scurt
Gust amar
Scumpi
(Curs Drafta)
140. Care este efectul golurilor de aer ramase in materialul de amprenta:
Bulele de aer in amprenta se traduc prin aparitia de plusuri pe model.Indepartarea acestora

de catre tehnician se face arbitrar,fiind o importanta sursa de eroare.
141.Care sunt dezavantajele cimenturilor glass-ionomer:

-controlul umiditatii necesar
-solubilitate in fluidele acide
-iritant pulpar
130.Descrieti tehnica evictiunii gingivale cu 2 fire:
8. Se verific statusul esutului moale. esuturile inflamate sngereaz cu uurina la

palparea cu sonda sau la ncercarea de introducere a snurului n antul gingivo-dentar.
Dac se produce sngerarea se ncearc realizarea hemostazei. Dac sngerarea
reapare se recomand temporizarea amprentrii, se verific calitatea lucrrii provizorii si
se prescrie apa de gur cu clorhexidin 0,12%.
9. Se msoar cu sonda parodontal adncimea sanului gingivo-dentar pentru a alege
grosimea nurului de eviciune i tehnica de eviciune. Valoarea normal a adncimii
sanului gingivo-dentar este de 0,5-2 mm. Dac adncimea acestuia este mai mare de 2
mm. se impune tehnica de eviciune cu 2 snururi21. Un snur subire (mrimea 000 -
00 ) se plaseaz adnc n sanul gingival (n fundul anului) sub marginile preparaiei
pentru a controla umiditatea i hemoragia i un snur mai gros (0-1) se plaseaz
deasupra i se lasa in jur de 4 minute22. Snurul de deasupra este indeprtat inainte de
injectarea materialului de amprent. Pentru o amprentare corect trebuie sa existe un
spaiu de 0,5 mm. ntre snurul care rmne n an i marginea preparaiei. Exist i o
tehnic cu 2 snururi selectiv care se aplica n cazurile n care santul gingivo-dentar
are o adncime neuniform. n anumite zone ,n special interproximal, santul gingivo-
dentar poate avea o adncime mai mare de 2mm. Se introduce o mic bucat de nur
subire n zona repectiv, iar apoi se introduce n totalitate (360) al doilea nur .
10. Se izoleaz dinii preparai cu rulouri de vat si aspirator salivar, astfel nct saliva sa nu
dilueze concentraia substanei astringente ce va fi folosit. Se usuc cmpul operator.
12. Se impregneaz nurul n soluie astringent si i cu o compres steril se ndeprteaz
excesul.
13. Se nfoar nurul n jurul dintelui i se mpinge uor n anul gingivo-dentar cu un
instrument special. Se recomand plasarea capetelor nurului pe faa lingual a dintelui.
Se ncepe introducerea nurului din zona interproximal deoarece snurul se inser mai
uor n aceast zon. Instrumentul de plasare a nurului trebuie nclinat spre zona n
care nurul a fost deja inserat, iar din aproape n aproape se introduce nurul pe toate
feele dintelui.Uneori este necesar folosirea a dou instrumente de introdus nurul : cu
unul se mentine poriunea de snur introdus, iar cu cellalt se continu introducerea
nurului. Capetele nurului n exces se secioneaz cu o foarfec. Trebuie evitata
presiunea i inserarea exagerat a nurului deoarece se pot produce: lezarea inseriei
epiteliale, lezarea esutului gingival si apariia hemoragiei. Snurul trebuie s fie vizibil n
an, atunci cnd dintele este privit dinspre ocluzal sau incizal (dac nu e vizibil
nseamn c s-a ales un nur prea subire)
14. Snurul se menine n anul gingival aproximativ 4 minute, apoi se ndeprteaza , se
spal substana astringent i se usuc. Dup ndeprtarea nurului , anul gingival se
nchide rapid n mai puin de 30 de secunde23, astfel nct amprenta trebuie luat
imediat.
133.Care sunt avantajele utilizarii siliconului de aditie:

Avantaje: reproducere excelent a detaliilor cmpului protetic, stabilitate dimensional
excelent, contracie de priz minim, timp de priz scurt, rezisten la rupere bun, gust
neutru
123. Care este dezavantajul radiografiei panoramice
Nu sunt foarte exacte pentru identificarea cariilor sau a nivelului afectarii parodontale
Sursa: examinare parte a 2-a , slide nr 25
Sau:-nu se observ: - afectiuni ale ATM
- Patologie osoasa
- Demineralizare osoasa
- Calcifierea arterei carotid
- Treimea laterala a condilului mandibular si nu se pot identifica modificarile
de pozitie.
Sursa: Rosenstiel pag 20, deasupra de vitality testing. Cele de mai sus se vad doar pe CT
124. Enumerati 4 factori locali care pot influenta prognosticul unei lucrari protetice:
- varsta
-igiena
-acoperirea in plan vertical a dd anteriori
-angulatia si structura radacinii
Rosenstiel pag 22, local factors
125. Care sunt elementele care asigura un diagnostic corect in tratamentul protetic fix
1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic
Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 17
126. Care sunt elementele care modifica armonia spatiului negative
-Dd lipsa(edentatii)
-diasteme
-dd fracturati sau prost restaurati
Sursa History Taking and Clinical Examination pag 7 (lips)

142. Care este cel mai frecvent procedeu chirurgical care implica tesuturile dure?
Extractia
144 Care este secventa de tratament in vederea protezarii fixe?
- Tratarea simptomelor
- Stabilizarea conditiilor deteriorate
- Terapie definitive
- Program de tratament
Rossenstiel
151. Cum se aplica materialul de tip silicon pentru inregistrarea ocluziei ?
- lingura se incarca pe ambele parti
- dupa ce se aplica lingura incarcata cu materialul de amprenta in cavitatea bucala a

pacientului si acesta oclude in IM, trebuie sa verificam corectitudinea intercuspidarii maxime pe
partea contralaterala.
132. Care sunt contraindicatiile medicatiei anticolinergice pentru reducerea fluxului

salivar:
-pacienti cu patologie cardiac
-pacienti cu hipertensiune arterial
-pacienti cu glaucom
131.Care sunt efectele aplicarii unei presiuni prea mari in timpul inserarii firului de
evictiune:
-lezarea insertiei epiteliale
-lezarea tesutului gingival
-creste hemoragia
152. Cum pot fi controlate hemoragiile minore aparute la aplicarea firului de evictiune
gingivala:
Controlul hemoragiei cu seringa de aspiratie

Se umple seringa cu solutie de sulfat seric
Se deplaseaza varful seringii inainte si inapoi pt aprox. 30 sec peste zona hemoragica, in
timp ce se umple incet cu solutie prin injectarea continua
Se uda zona cu seringa de apa-aer si se usuca usor tesutul cu aer. Se inspecteaza pt a
determina gradul de diminuare al sangerarii. Se repeta de mai multe ori daca este necesar
si se plaseaza snurul de retractie.
Inainte de a indeparta snurul, acesta se umezeste putin cu apa pt a minimaliza riscul si

dislocarea cheagurilor si reinceperea hemoragiei. Se usuca tesutul usor si se trece la
realizarea amprentei
127. Ce criteria de diagnostic trebuie sa cuprinda clasificare ACP?
1.intinderea si topografia breselor edentate
2.starea dintilor stalpi
3.raporturile ocluzale
4.crestele edentate
Generalitati handout2 23/93
128. Care sunt conditiile in care nu se indica protezarea breselor edentate?

Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse (Jepson,
Thomason, Steele 1995)
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
(Witter, De Haan, Kayser, Van Rossum 1994, Allen et al
1995, Leake, Hawkins, Locker 1994)
Primum est non nocere
Introducere handout 1` 14/15
129. Care este intervalul de timp in care se inchide santul gingival dupa indepartarea
firului de evictiune ?
nurul impregnat trebuie lsat n
anul gingivo-dentar cel puin 4
minute pentru o lrgire de 0,2mm. (timp de 20 sec.)
Curs amprentare Drafta
1.Pentru dezinfecia cror amprente poate fi folosit glutaraldehida 2%?
-pentru amprentele din polisulfuri si siliconi .
2. Cand se contraindica amprenta bimaxilara?

Amprenta bimaxilara se contraindica atunci cand sunt presente mai mult de 2 coroane solo ;
pentru punti ; pentru coroanele elementelor de agregare pentru proteze ; in situatiile in care
pacientul un poate sa ocluda in IM cu lingura speciala in cavitatea bucala si atunci cand
prezinta o ocluzie instabila
3. Cat trebuie lasat snurul impregnat in santul gingivo-dentar ?

4 minute
4.Carui fapt se datoreaza instabilitatea dimensionala a hidrocoloizilor reversibili?

Lipsa stabilitatii dimensionale a HR provine in principal din usurinta cu care apa poate fi
eliberata din sau absorbita de material ( sinereza si imbibitie )
5.Din ce materiale poate fi confecionat o lingur individual?

Lingura individuala poate fi fabricate din RAS autopolimerizabil, rasini termoplastice sau
rasini fotopolimerizabile
6.Cum evitam sangerarea cand indepartam snurul de retractie din santul gingival?
La indepartarea snurului , acesta se tine in pensa si se trage snurul in directive ocluzala ,
inclinata usor spre dintele preparat. Obiectivul este Acela de a minimiza agatarea
snurului de-a lungul interiorului gingiei libere, care poate creste riscul reinnoirii
hemoragiei. Umezirea snurului cu cateva picaturi de apa tinute in forceps reduc riscul
reinnoirii hemoragiei.
149.Care este valoarea la care trebuie setat unghiul Bennett la montarea modelului
maxilar in articulator:
15-18 Grade
148.Care este valoarea la care trebuie setat nclinarea condililor la montarea

modelului mandibular in articulator:
30-34 de grade
146. Care sunt conditiile recomandate pe care trebuie sa le indeplineasca gingia in

cazul unei restaurari protetice care se extinde in santul gingival:
Gingie roz,aspect de coaja de portocala,marginile gingivale in muchie de cutit,
147.Enumerati cele 4 tipuri de interferente ocluzale:
Centrica,lucratoare,nelucratoare,protruziva
135. Articulatoarele semireglabile
Reproduc directia si punctual final dar nu si miscarile intermediare ale condilului. De exemplu
inclinatia pantei condiliene este reprodusa ca o linie dreapta cand de fapt ea traverseaza un
traseu curbat. Distantele dintre condili nu sunt ajustabile in totalitate, ele pot fi ajustate ca si
confugartie mica, medie sau mare. Articulatorul semi-reglabil este folosit pt a reda o singura
unitate sau o PPF. Articulatorul trebuie sa simuleze miscarea mandibulara. Distanta dintre axa
balama a articulatorului si axa balama a mandibulei va produce discrepante ale ocluziei, exista
discrepante mari intre varful cuspidului nelucrator reprodus de articulator fata de cel din gura.
137Pe parcursul executarii ghidajului anterior, miscarile limita sunt guvrnate de
Miscarile marginale ale mandibulei sunt dictate de contactele ocluzale si de forma articulatiei
temporomandibulare stanga si dreapta
138.La ce se folosesc arcurile faciale:
Inregistrarea cu arcul facial este folosita ptr montarea modelului maxilar in articulator si astfel el
va fi in pozitia corecta atat antero-posterior cat si medio-lateral.Sunt necesare ptr evaluarea
ocluziei pacientului.Cu ajutorul arcului facial,se transfera pe articulator relatia mandibulei cu
maxilarul,axa balama terminala
7.Ce trebuie observat si notat la examenul parodontiului marginal superficial?
- parodontiul marginal superficial este reprezentat de gingie
- gingia se va usca inainte de examinare
- se vor nota: culoarea, textura, marimea, conturul, consistenta si pozitia
- la palparea gingiei se va observa prezenta unor posibile exudate in zona santului gingival
- gingia sanatoasa este: roz, cu aspect de coaja de portocala, si ferm atasata de tesutul subiacent
- marginea gingivala libera este ascutita, si papila umple spatiul interproximal
- orice deviere de la aceste aspecte trebuiesc notate
- aspectul in gingivita cronica marginala: gingia este marita, rotunjita, aspectul de coaja de portocala dipare, marginea si
papila sangereaza si se observa exudate
- pentru a determina latimea benzii de gingie keratinizata atasata, medicul masoara cu o sonda parodontala latimea benzii, din
care scade adancimea santului gingival; alta metoda mai este palparea cu lateralul unei sonde a marginii gingivale, iar la
jonctiunea mucogingivala, se va observa trecerea de la gingia atasata la o mucoasa mobila prin incheierea abrupta a efectului
sondei; a treia tehnica ar fi sa injectam solutie anestezica in mucoasa nekeratinizata aproape de jonctiunea mucogingivala
pentru a face mucoasa sa se umfle usor.
Rosenstiel, cap 1, pag 12
8.Enumerati factorii care afecteaza planul de tratament.
* Rosenstiel-pg 21 Prognosis
Prognosticul bolilor(tulburarilor) dentare este influentat de factori generali (varsta pacientului, rezistenta redusa a mediului
oral) si factori locali ( fortele exercitate la nivelul dintilor, accesul pentru efectuarea igienizarii).Spre exemplu un pacient tanar
care sufera de boala parodontala are un prognostic mai rezervat decat o persoana mai in varsta care sufera de aceiasi afectiune,
deoarece boala actioneaza mai violent asupra pacientului tanar care are o rezistenta sistemica mai putin dezvoltata.Astfel toti
acesti factori trebuie luati in calcul cand realizam planul de tratament.
Factori generali:
-capacitatea pacientului de la intelege planul de tratament
-probleme sistemice
-forte ocluzale si musculare mari
-istoricul tratamentelor dentare anterioare (poate fi anticipat un prognostic mai bun la pacientii care au avut succes la
tratamente mai multi ani)
Factori locali:
Trebuie sa observam acoperirea in plan vertical a dintilor anteriori, deoarece aceasta are efect direct asupra distributiei fortelor
ocluzale la nivelul tuturor dintilor, si astfel poate influenta prognosticul .
Acoperirea verticala minima este in general mai putin favorabila deoarece fortele exercitate la nivelul dintilor posteriori sunt
mai mari.Cand avem forte exercitate (incarcatura) favorabile, prezenta unei mici mobilitati dentare este o problema mai putin
importanta in comparatie cu prezenta unor forte directionate nefavorabil sau foarte mari.
Mobilitatea dentara, angulatia radiculara, structura radiculara, raportul coroana-radacina, si multe alte variabile imfluenteaza
prognosticul protezelor fixe
* Note curs
Prognosticul restaurarilor protetice fixe:
o Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
o Indepartarea in totalitate a obturatiilor de la nivelul dintilor stalpi
o Utilizarea titrurilor mari de aur
o Limite cervicale metalice
o Limite cervicale sub forma de prag
o Margini juxta- sau supragingivale
o Margini cervicale metalice
o Stopuri ocluzale metalice
o Radiografia lucrarii protetice inserate pe preparatii
o Cimentare cu FOZ
o Dispensarizare pentru profilaxie parodontala

seria 2:
* Factori care afecteaza metoda de tratament:
* disfunctii care necesita administrarea antibioticelor, utilizarea de medicamente steroidiene sau anticoagulante sau raspunsuri
alergice in antecedente la medicamente sau materiale dentare
* odata ce se identifica aceste probleme, planul de tratament se modifica, desi unele afectiuni pot limita in mod sever unele
optiuni de tratament
* Factori care afecteaza planul de tratament:
* Terapia prin radiatii, boli hemoragice, varstele extreme sau bolile terminale acestea se asteapta sa afecteze raspunsul
pacientului la tratamentul dentar si poate influenta prognosticul
* De exemplu, pacientii care au primit terapie prin radiatii in zona in care se planuieste o extractie, necesita masuri speciale
(oxigen hiperbaric) pentru a preveni complicatii serioase
* Factori sistemici cu manifestari orale:
* de exemplu, parodontita poate fi exacerbata de diabet, menopauza, sarcina, sau utilizarea de medicamente anticonvulsivante
* in caz de boala de reflux gastroesofagian, bulimie sau anorexie, dintii pot fi afectati de regurgitarile acidului gastric
* anumite medicamente pot determina efecte secundare care mimeaza disfunctii temporomandibulare sau reducerea fluxului
salivar
* Posibile riscuri asupra medicului dentist si ale personalului auxiliar (exemplu: pacientii suspectati sau care sunt confirmati
cu: hepatita B, HIV, sifilis)
9.Ce grosime trebuie s aib lingura individual?
Lingura individuala trebuie sa aibe o grosime constanta de 2-3 mm
Rosenstiel,cap 14, pag 449
10.Cum poate fi confirmat fremitusul in cadrul examenului clinic al pacientului?

- Fremitusul se confirma prin palpare
- Daca suspectam un dinte cu contacte ocluzale excesive in miscarile de protruzie si lateralitate (interferenta), se plaseaza un
deget pe suprafata vestibulara a dintelui in timp ce pacientul este rugat sa apropie usor, lent, arcadele
- aceasta actiune va ajuta sa depistam fremitului in intercuspidare maxima
*In o poza (Rosenstiel, pag 18, fig 1.22) mai este mentionata o tehnica: mobilitatea mai este testata prin exercitarea unor forte
orizontale pe un dinte, intre manerele a doua intrumente
11. Care sunt factorii locali care pot dicta prognosticul unui tratament
* Rosenstiel-pg 21 Prognosis
Prognosticul bolilor(tulburarilor) dentare este influentat de factori generali (varsta pacientului, rezistenta redusa a mediului
oral) si factori locali ( fortele exercitate la nivelul dintilor, accesul pentru efectuarea igienizarii).Spre exemplu un pacient tanar
care sufera de boala parodontala are un prognostic mai rezervat decat o persoana mai in varsta care sufera de aceiasi afectiune,
deoarece boala actioneaza mai violent asupra pacientului tanar care are o rezistenta sistemica mai putin dezvoltata.Astfel toti
acesti factori trebuie luati in calcul cand realizam planul de tratament.
FACTORI LOCALI
Trebuie sa observam acoperirea in plan vertical a dintilor anteriori, deoarece aceasta are efect direct asupra distributiei fortelor
ocluzale la nivelul tuturor dintilor, si astfel poate influenta prognosticul .
Acoperirea verticala minima este in general mai putin favorabila deoarece fortele exercitate la nivelul dintilor posteriori sunt
mai mari.Cand avem forte exercitate (incarcatura) favorabile, prezenta unei mici mobilitati dentare este o problema mai putin
importanta in comparatie cu prezenta unor forte directionate nefavorabil sau foarte mari.
Mobilitatea dentara, angulatia radiculara, structura radiculara, raportul coroana-radacina, si multe alte variabile imfluenteaza
prognosticul protezelor fixe
* Note curs
Prognosticul restaurarilor protetice fixe:
o Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
o Indepartarea in totalitate a obturatiilor de la nivelul dintilor stalpi
o Utilizarea titrurilor mari de aur
o Limite cervicale metalice
o Limite cervicale sub forma de prag
o Margini juxta- sau supragingivale
o Margini cervicale metalice
o Stopuri ocluzale metalice
o Radiografia lucrarii protetice inserate pe preparatii
o Cimentare cu FOZ
o Dispensarizare pentru profilaxie parodontala

12.Care sunt factorii care influenteaza alegerea tehnicii de restaurare a dintelui tratat endodontic ?
Rosenstiel- pag 278 Tratament planing
Inainte ca dintii tratati endodontic sa fie restaurati, trebuie sa ne asguram ca acestia sa aiba: inchidere apical bun ,s nu
prezinte sensibilitate la presiune,s nu prezinte fistule ,s nu prezinte sensibilitate apical ,s nu prezinte inflamaie.
o Dintii anteriori.
Daca structura coronara este putin efectata iar fortele ocluzale sunt favorabile( cum se intampla in cazul dintilor anteriori unde
fortele ocluzale sunt mai mici decat la nivelul molarilor) restaurarea poate fi directa, printr-o obturatie de compozit aplicata la
nivelul cavitatii. Dar daca afectarea coronara este severa atunci se recomanda efectuare unui RCR.
o Dintii posteriori
In general molarii sunt restaurati direct prin obturatii cu compozit, rar fiind necesara plasarea pivotilor pentru retentivitate
In cazul afectarii severe se utilizeaza RCR turnat sau din motive estetice utilizam pivoti prefabricati din fibra de sticla sau din
zirconiu si refacem bontul cu: rasini compozite, cimenturi ionomere de sticla sau amalgam; peste care se fabrica si se aplica o
coroana.
13.Care sunt dezavantajele utilizarii pivoturilor cimentate?
Rosenstiel- pag 280 box12-1
* Plasarea unui pivot implica o procedura suplimentara
* Prepararea dintelui pentru plasarea pivotului implica indepartarea unei cantitati mai mari de substanta dentara
* Poate fi mai complicat sa restauram ulterior dintele printr-o coroana, deoarece este posibil ca pivotul cimentat sa nu poata
asigura retenita necesara materialului cu care vom reface bontul
* Pivotul poate complica sau chiar impiedica retratamentul endodontic, daca acesta va fi necesar
14.De ce este indicata fibra de sticla ca material de restaurare corono-radiculara?
* Rosenstiel pag 293 Table 12-5
Este foarte estetica si prezinta adeziune la dentina
* Rosenstiel pag 300 Post fabrication
Fibra de sticla este un material mai putin rigid decat ceramica sau metalul.Longevitatea acestora e mai mica decat a celor din
metal, dar fiind foarte estetici sunt mai des utilizati. Se indeparteaza foarte usor daca este nevoie de retratament endodontic
prin frezare.Datorita caldurii generate este indicat ca aceasta manopera sa se efectueze cu racire.Duritatea acestul material nu
permite frezei sa devieze lateral protejand dentina radiculara si impiedica descompunerea in bucatele mici.
15.Care sunt criteriile de evaluare urmarite inaintea restaurarii unui dinte care a fost tratat endodontic?
-sigilare apicala buna
-fara sensibilitate la presiune
-fara exudat
-fara fistule
-fara sensibilitate apicala
-fara inflamatie activa-Rosenstiel, cap.12
16.Care sunt metodele utilizate pentru a indeparta conul de gutaperca ?
1- Folosirea unui plugger endodontic incalzit
2-Folosirea unui instrument rotativ, uneori impreuna cu agenti chimici-Rosenstiel, cap.12
17.La ce distan va fi plasat jonciunea metalo-ceramic fa de contactele ocluzale n cazul unor restaurri metalo-ceramice?
Jonctiunea metalo-ceramica se stabileste la 1,5 mm de contactul ocluzal si se pozitioneaza inafara pantelor de ghidaj oridecate
ori este posibil.-curs metalo-ceramica
18.In ce caz sunt indicati conectorii non-rigizi?
Sunt indicati cand nu este posibil sa preparam 2 dinti stalpi pentru o proteza partiala fixa cu o traiectorie obisnuita, segmentand
astfel proteza in componente mai mici care ar fi mai usor de reparat individual in cazul in care dintele stalp esueaza. In timpul
miscarilor de deschidere-inchidere a gurii, mandibula prezinta o miscare de flexie mezio-laterala iar un conector rigid s-ar
opune acestei miscari si ar duce la dislocarea protezei.
19.Retentia pivotului este influentata de factori ca:
- Geometria preparatiei
-retentia creste direct proportional cu lungimea pivotului
- Lungimea pivotului
- lungimea ideala :
1) sa asigure o distanta de 5mm fata de apex (raport coroana/radacina=2/3) sau minim 3 mm (raport coroana/radacina=1/1)
2) 2/3 din lungimea canalului
3) lungimea pivotului trebuie sa fie mai mare decat inaltimea coroanei
- Diametrul pivotului ( sa nu depaseasca 1/3 din diametrul canalului radicular pe sectiune transversala)
- Textura suprafetei pivotului ( o textura rugoasa a pivotului asigura o retentie marita fata de o textura neteda)
- Agentul de cimentare ( rasinile adezive asigura o retentie crescuta; se mai pot folosi pentru cimentare FOZ, CIS(retentie mai
redusa decat cea a rasinilor adezive); PCZ, cimenturi rasinice compozite( asigura cea mai redusa retentie)
Rosenstiel,cap.12,pag.283
20.Care sunt radacinile indicate pentru plasarea pivotilor in cazul molarilor?
Daca ramane o cantitate rezonabila de structura dentara, folosirea unui singur pivot metalic cimentat in cel mai larg canal ofera
retentie adecvata pentru materialul de restaurare a bontului.
* molari maxilari radacina palatinala
* molari mandibulari radacina distala ( prezinta un singur canal larg si accesibil)

21.Ce grosime trebuie s aib componenta metalic ntr-o restaurare metalo-ceramic?
- 0,3 mm pentru aliaje nobile
- 0,2 mm pentru aliaje nenobile

Curs coroana metalo-ceramica,"slide 52"
22.Care este grosimea minima a ceramicii la jonctiunea metalo-ceramica?
- 0,5 mm
23.Care sunt avantajele coroanelor metalo-ceramice cu margine cervicala vestibulara ceramica? Curs Drafta MC
Avantajul cel mai evident al coroanei fara colereta metalica fata de restaurarea conventionala metalo-ceramica este
estetica superioara. Indepartarea placii bacteriene este, de asemenea, mai usoara atunci cand tesuturile gingivale vin in contact
cu ceramica glazurata arsa in vid .
Totusi, dificultatile intampinate in timpul fabricarii ii limiteaza aplicabilitatea
24.Care sunt consecintele supraconturarii conectorilor? Curs Drafta MC
Cu cat sunt mai voluminosi ei interfera cu mijloacele de control a placii bacteriene si contribuie la aparitia
afectiunilor parodontale la nivelul dintilor stapli.
25.Care sunt metodele prin care se relizeaza conectorii rigizi?
Metode (Rosenstiel 713-Rigid Connectors)
- Frezare (milling)-CAD/CAM
- Turnare
- Sinterizare laser-CAD/CAM
- Solidarizare
- Sudare
Tipuri conectori rigizi (Curs Drafta MC)
Trebuie sa fie modelati si incorporati in macheta de ceara dupa ce elementele de agregareindividuale si corpul de
punte ajung la conturul final, dar inaintea finisarii marginii preparatiei in vederea ambalarii. Daca este folosita tehnologia
CAD-CAM conectorii sunt conceputi odata cu celelate componente ale puntii in soft ul de design.
Conectorii turnati
Prezenta unui conector turnat face ca procesul de ambalare sa fie mai dificil deoarece accesul la zonele proximale este limitat,
iar macheta nu poate fi sustinuta din zona proximala in timpul indepartarii de pe bonturi. Se limiteaza indicarea conectorilor
turnati la restaurarile cu acoperire totala, la care priza machetei se poate face pe suprafetele vestibulara si orala.Restaurarile
partiale se deformeaza de cele mai multe in aceasta etapa.
Conectorii solidarizati
Ca si conectorii turnati, cei solidarizati sunt modelati in cadrul machetei elementelor puntii iar apoi sectionati cu o banda
subtire; suprafeteleobtinute vor fi plate, paralele si cu grosime controlata, ceea ce favorizeaza solidarizarea optima si un minim
de deformare.Cu cat zona de solidarizare este mai larga cu atat acuratetea solidarizarii elementelor scade. In acelas timp un
spatiu prea ingust impiedica curgerea aliajul de lipit rezultand o solidarizare incompleta si o rezistenta scazuta. Spatiul
optimintre elementele de solidarizat este considerat a fi la o valoare de 0,25 mm.
Conectorii cu bucla
Desi sunt rar folositi, conectorii cu bucla sunt indicate in cazul necesitatii mentineriiunei diasteme in designul unei proteze
fixe. Conectorul consta intr-o blucla pesuprafata linguala aprotezei, ce leaga elementele de agregareadiacente si/sau corpul de
punte. Este important designul meticulos pentru a facilita controlul placiibacetriene in cadrul etapei de igienizare.
26.Care este grosimea maxima a placajului ceramic pentru evitarea aparitiei fisurilor in restaurarile metalo-
ceramice Curs Drafta MC
Ceramica functioneaza optim la o grosime de maxim 1,2 mm. O

ceramica mai groasa este susceptibila fracturarii.
27.Dezavantajele puntilor metalo-ceramice: (Curs Dr Drafta)

sacrificiu mare de esuturi dure dentare, cu precdere la nivelul feei vestibulare, care implic depulpri prealabile
mentinere deficitara fa de coroanele de nveli metalice tumate, daorit prepararii importante a substratului dentar si
scaderii suprafetei de frictiune
placarea n totalitate a scheletului metalic cu mas ceramic poate ngreuna perfectarea raporturilor ocluzale, dup
cimentare ( e nevoie de o lustruire perfecta pentru a ajunge la o suprafata similara cu cea obtinuta prin arderea de
glanz in cuptor)
uneori apare fenomenul de separare la interfaa dintre cele dou materiale care se manifest prin apariia fisurilor,
fracturilor i, n final, prin desprinderea componentei fizionomice
exista posibilitatea modificarii de culoare a parodontiului, in cazul fenotipului subtire
28.Enumerati 2 factori limitanti in conceptul conectorilor non rigizi? (Shilingburg pagina 165 si 169)
-cand dintii stalpi ai puntii prezinta mobilitate
-realizarea conectorilor non rigizi presupune sacrificiu mare de tesut dentar
-conectorii non-rigizi nu se pot folosi pe dintii stalpi implantati
29. Care sunt cele 4 categorii in care se incadreaza cel mai frecvent motivul principal pentru care pacientii solicita
restaurari dentare (Rosenstiel pagina 70)
-tratarea problemelor dentare existente

-prevenirea de noi imbolnaviri dentare
-restaurarea functionalitatii
-imbunatatirea esteticii
30. Ce este spatiul negativ?(Rosenstiel,pagina 9)
Cand pacientul zambeste mandibula coboara usor si apare o zona inchisa intre dintii maxilari si mandibulari,numita spatiu
negativ.Edentatiile,diastemele,fracturile si restaurarile deficitare pot perturba armonia spatiului fiind necesar refacerea acestuia
31.Care este legatura intre anestezia locala si controlul salivei ?
Impulsurile nervoase ale ligamentelor periodontale fac parte din mecanismul care regleaz fluxul salivar. Cnd aceste
impulsuri sunt blocate de anestezic, producia de saliv este considerabil redus.
Rosenstiel, Cap 14 pag 368
32. Ce reprezinta sistemul Split Cast?

Sistemul Split Cast este folosit pentru pozitionarea corecta a modelelor in pozitia de axa balama terminala in orice articulator
ajustabil. Sistemul permite indepartarea modelului de bratul articulatorului si repozitionarea lui ori de cate ori este nevoie,
astfel ca articulatorul poate servi pentru mai multe perechi de modele. Acesta prezinta placute cu magneti si chei de pozitionare
realizate in soclul modelelor.
33. Ce inregistram cu arcul facial?
Arcul facial este folosit pentru a inregistra pozitia antero-posterioara si medio-laterala a suprafetelor ocluzale maxialre in
relatie cu deschiderea transversa si axa de inchidere a mandibulei pacientului.
Rosenstiel,pag 41, Diagnostic Casts and Related Procedures
34. Ce este JIG ul Lucia?
Rosenstiel , pag 48
La unii pacienti la care RC nu corespunde cu IM rezistenta poate fi intalnita atunci cand mandibula este articulata. Datorit
reflexelor de protecie care apar de fiecare data cand dintii intra in contact, la unii pacieni nu se poate manipula mandibula
dupa dorintele clinicianului. Daca contactele dentare sunt prevenite aceste reflexe dispar si manipularea mandibulei devine
usoar. Dinii pot fi tinui despartiti cu rulori de vata ,un departator de plastic SAU UN MIC DISPOZITIV ANTERIOR
FACUT DIN RASINA ACRILICA AUTOPOLIMERIZABILA - cunoscut ca si LUCIA JIG. Practic acest dispozitiv
deprogrameaza muschii- nu mai exista o simulare propioceptiva pe dintii posteriori in contact si astfel creierul automat
reactioneaza la aceasta lipsa de stimuli dand comanda muschilor sa se relaxeze.
35.Care sunt materialele folosite pentru inregistrarea de ocluzie? (Curs Dr Drafta amprenta)
Cear de ocluzie (Beautypink)

Cear cu adaos de pulberi metalice (cuprowax)
Cear armat cu folie de aluminiu (aluwax)
Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi
Polieteri speciali (Ramitec-ESPE)
Siliconi de adiie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey, Kristall Omicron dental, etc.)
36. Care este dezavantajul radiografiei panoramice? (Rosenstiel pagina 18)
Radiografiile panoramice nu ofera informatii cu privire la calitatea osului de suport, radacina,carii si imbolnaviri periapicale
37.Care sunt dezavantajele cimenturilor glassionomere folosite ca materiale de restaurare a bontului protetic?
(Rosenstiel pagina 143)
-rezistenta scazuta in timp(inferior amalgamului si compozitului)

-necesita un bun control al umiditati in momentul folosirii
38. . Enumerai factorii ce trebuie luai n considerare n cadrul procedurii de alungire coronar.
- gradul de resorbtie al procesului alveolar

- transformarea punctului de contact in suprafata de contact
- ambrazurile cat mai subtiri
- accentuarea convexitatii cervico incizale mai ales la 1/5 cervicala si incizala a fetei vestibulare
39. Care sunt obiectivele urmrite prin remodelarea ocluzal?
-Contact corect cu antagonistul

-Daca sunt remodelate si punctele de contact trebuie tinut seama de acestea
-Santuri fosete bine finisate si neretentive pt resturile alimentare
-O adaptare marginala corecta si sigilant
-Aspect asemanator cu cel fiziologic
-Rezistenta in timp atat mecanica cat si estetica
38. Care sunt factorii ce influenteaza reconstrucia unei papilei ?
Reconstructia naturala depinde de:

- cat s-a pierdut din suportul dento parodontal
- distanta de la creasta osoasa pana la punctul/ suprafata de contact interproximala
- vascularizatia zonei respective
Reconstructia protetica a papilei dentare depinde de:
- culoare
- textura
- volum
- nivel
-forma
- biotipul gingival - gros sau subtire
- gradul de resorbtie al procesului alveolar
39. Care este dimensiunea care trebuie pastrata din tratamentul endodontic al unui dinte care necesita RCR?
3-5mm sau 1/3 din lungimea radacinii
40.Cand poate fi indicata alungirea coronara chirurgicala?
-nivelul viitoarei reconstructii protetice va fi situat mult subgingival

- leziuni carioase situate subgingival
-fracturi si resorbtii ale radacinilor dintilor, situate in apropierea marginii gingivale
-coroane dentare scurte
-prezenta unor reconstructii dentare, cu marginile plasate dj mult subgingival, care determina inflamatii ale gingiilor
-imbunatatirea aspectului estetic atunci cand coroanele dentare sunt scurte, iar pacientul are ceea ce se numeste suras
gingival (cand rade sunt vizibile atat coroanele dintilor, cat si o portiune semnificiativa din gingie)
-atunci cand se realizeaza alte tipuri de interventii chirurgicale(precum amputatii radiculare), iar alungirea dintilor va
imbunatati si eficacitatea tehnicilor de igiena orala
41. Care este diferenta intre testele de vitalitate dentara termice si cele electrice?
Testele de vitalitate dentara termice se realizeaza cu diferite obiecte sau instrumente calde sau reci si nu au
contraindicatii, in timp ce pentru testul de vitalitate electric este nevoie utilizarea curentului alternativ,
contraindicandu-se pacientilor cu pace-maker cardiac! (raspunsul de la seria 2)
42. Care sunt substantele astringente ?
-clorura de aluminiu
-sulfatul feric
-sulfatul dublu de potasiu si aluminiu
-epinefrina racemica 8%
-decongestionanti nazali si oftalmici
(curs Amprentarea pg 10/slide 20 + Rosenstiel cap. 14, pag. 370 )
43. Cum se realizeaza izolarea la maxilar ?

-Cand marginile preparatiei sunt supragingivale, controlul salivei se face cel mai eficient prin folosirea digai, insa
atunci cand nu este posibil folosirea acesteia se realizeaza cu rulouri de vata si aspirator pt saliva. La maxilar,
plasarea vestibular, in dreptul preparatiei a unui rulou si plasarea aspiratorului in sulcusul lingual pe partea opusa
preparatiei, ar trebui sa fie suficient.
-Daca se lucreaza la molarul doi sau trei, este nevoie de plasarea mai multor rulouri in dreptul preparatiei si anterior
de aceasta, in dreptul ductului glandei parotide, care se deschide anterior de molarul unu.
-Daca ruloul nu ramane plasat in vestibulul bucal, acesta poate fi mentinut cu ajutorul oglinzii bucale sau a
degetului.
-O alta alternativa este plasarea unui rulou lung in forma de potcoava, la niveluul vestibulului bucal.
( Rosenstiel , cap. 14, pag. 368 )
44. Care este legatura intre anestezia locala si controlul salivei?
Impulsurile nervoase de la nivelul ligamentelor parodontale fac parte din mecanismul ce regleaza fluxul salivar.
Cand acestea sunt blocate datorita anesteziei locale, fluxul salivar este redus considerabil.
45)Ce miscare realizeaza condilii in primii 20-25mm la deschiderea gurii?
-miscare de rotatie pura in etajul infradiscal .
Shillinburg cap 2 pag 40.
46)Cate tipuri de interferente ocluzale pot exista?
-centrice
-lucratoare
-nelucratoare
-protruzive
Shillinburg capitolul 2 pag 43.
47)Care este cel mai precis instrument de reproducere a miscarilor mandibulare?
-articulatorul complet adaptabil
Shillinburg cap 3 pagina 60.
(48 nu exista)
49)Care este scopul intregistrarilor laterale interocluzale?
-sunt facute cu scopul de a captura pozitiile condililor in fosele lor respective.Aceste inregistrari sunt apoi utilizate
pentru a seta ghidajele condilare , pentru a aproxima limitele anatomice ale ATM.
Shillinburg cap 4 pagina 82.
50. Care sunt cele mai biocompatibile cimenturi folosite? (Rosenstiel, capitolul 30, pag. 774, 775, 779)
-Policarboxilat de Zinc; biocompatibilitate bun datorit moleculei mari de acid poliacrilic, care nu ptrunde n
canaliculele dentinare
-Cimentul glass-ionomer, biocompatibilitate bun
-ZOE armat, extrem de biocompatibil i asigur sigilare excelent
51. Principalul avantaj al cimentului policarboxilat de zinc: (Curs Drafta, pagina 129)
Probabil c meritul clinic cel mai mare al CP este biocompatibilitatea sa, determinat de o cretere rapid a pH-ului
dup spatulare i de absena penetraiei n canaliculele dentinare.
52. Care este secvena de evaluare a unei restaurri protetice? (Curs Drafta, pagina 113-119)
I. Controlul piesei protetice pe model
- Corectitudinea montrii n articulator a modelelor
- Integritatea modelelor si relaia de intercuspidare maxim.
- Relieful ocluzal al lucrrii
- nscrierea lucrrii n morfologia arcadei dentare
- Raportul cu creasta edentat a corpului de punte
- Adaptarea marginal i absena basculrilor
II. Se ndeprteaz lucrarea de pe model si se examineaz:
-Calitatea tehnic a lucrrii
-Existena spaiului pentru papila interdentar ntre dou coroane alturate
-Adaptarea marginal n cazul n care modelul are bonturi mobile
-Zona conectorilor
III. Evaluare intraoral
-Verificarea i adaptarea la nivelul punctelor de contact cu dinii vecini
-Verificarea i adaptarea la nivel marginal
-Verificarea stabilitii puntii
-Verificarea i adaptarea ocluzal
-Verificarea functionalitaii
53. Ce instrumente se folosesc pentru adaptarea portelanului ? (Rosenstiel, capitolul 29, pag. 761)
-Piatr de oxid de aluminiu
-Piatr de carbur de silicon (carborundum)
-Discuri diamantate
-Gume siliconice impregnate cu diamant
54) Care e scopul glazurarii restaurarilor din portelan?( Rosenstiel- pg 665)
Scopul glazurarii este acela de a crea o suprafata lucioasa similara cu cea a unui dinte natural.
55) Consecintele unei glazurari incomplete.(Doc- Restaurare Metalo-Ceramica, pg 42 )
Daca o restaurare nu este sufficient glazurata, va retine mai multa placa; glazurarea insuficienta poate fi
raspunzatoare de fractura restaurarii.
56)Cum se verifica adaptarea marginala a unei restaurari?( Doc- Restaurare Metalo-Ceramica, pg 26)
Evaluarea adaptarii marginale se realizeaza prin trecerea varfului sondei dentare dinspre restaurare spre dinte si
invers. Daca se intalneste rezistenta in ambele directii, exista o discrepanta a carei cauza trebuie identificata.
*Elemente de protetica fixa- pg 115
Lucrarea protetica trebuie sa ajunga panala capat, la limita cervicalaa preparatiei. Controlul se face prin inspectie
vizuala , daca pragul este supragingival sau cu ajutorul unei sonde daca pragul este situate subgingival.Se
recomanda efectuarea palparii cu sonda dinspre restaurare spre dinte si dinspre dinte spre restaurare , pentru a
depista calitatea adaptarii. Prezenta unui sant intre pragul cervical si marginea restaurarii nu este acceptabila clinic
si trebuie remediata fie prin adaptarea lucrarii, fie prin refacerea acesteia (se ia o noua amprenta).
57) De ce restaurarile nu ar trebui sa fie glazurate in vacuum?( Rosenstiel, pg 769)
Restaurarile nu ar trebui sa fie glazurate in vacuum deoarece aerul inclus poate fi tras (poate migra) spre suprafata
si sa rezulte bule de aer.
58. Cu ce se amesteca cimentul provizoriu pentru a usura indepartarea restaurarilor?(Rosenstiel, cap.30,pg.777)
R: -cu hidroxid de calciu -oxid de zinc fara eugenol
59. Cand se considera o lucrare protetica stabila?
R: Este stabila atunci cand nu se misca sau roteste pe campul protetic cand se aplica
forte(Rosenstiel,cap.30,pag891)
60. Ce atitudine se recomanda daca o restaurare din metal nu este in ocluzie?
Restauratiile ce nu sunt in ocluzie nu au ca solutie satisfacatoare decat refacerea lor , daca acestea sunt din metal
(sau ceramica monolitica).
????????????
61) De ce lucrarile integral ceramice nu se cimenteaza provizoriu?
- deoarece exista un mare risc de fractura.
Note de curs.
62. In ce consta individualizarea suprafetelor dentare restaurate?
Individualizarea suprafetelor dentare restaurate se face cu ajutorul pigmentilor, de catre technician sau medic.
Astfel, putem modifica nuanta (adaugand un pigment roz-purpuriu sau galben), saturatia (prin adaugarea culorii
galbene sau portocalii). In cazul restaurarilor metalo-ceramice, modificarea saturatiei crescute este dificil de
realizat: se foloseste o culoare complementara restaurarii, mov-albastru pentru galben si albastru sau verde-albastru
pentru portocaliu. Modificarea luminozitatii se face prin adaugarea unei culori complementare (violetul pentru
restaurarile galbene creste luminozitatea). Se pot adauga si diferite defecte de structura, caracterizarea pare mai
naturala cand pigmentii sunt aplicati intrinsec. Hipocalcificarile se redau cu pigment alb. Coloratiile proximale sunt
redate cu pigmenti maro sau portocalii pentru a crea profunzime si separare, dar si pentru a reduce opacitatea
cervicala excesiva. Se pot reda si fisuri ale smaltului, fisuri colorate ale smaltului (pigmenti maro-portocalii),
dentina expusa gingival (pigmenti maro-portocalii), halo incizal (pigmenti albi si galbeni), translucenta si iluzii
special (extensia radiculara poate fi data de pigmenti galbeni-portocalii, iar gingia cu pigmenti roz). (Rosenstiel,
cap 29, pag 763, Characterization and glazing)
63. Cum se finiseaza marginile coroanelor subgingivale respectiv marginile supragingivale?
Finisarea marginilor unei restaurari se face cu o piatra cu granulatie fina, o guma si la final cu o perie.
(Rosenstiel, cap 28, pagina 743, Zone 7 External margins)
64. Cate probe se fac in cazul lucrarilor metalo-ceramice si care sunt acestea ?
n cazul lucrarilor metalo-ceramice se fac de obicei doua probe:
* Proba scheletului metalic n timpul careia se verific adaptarea cervicala si stabilitatea puntii si se evalueaza
spatiul disponibil pentru materialul fizionomic
* Proba la biscuit n timpul careia se verific punctele de contact, stabilitatea, ocluzia si funcionalitatea. (Curs
elemente protetica, pag 120)
65.Cum identificam un punct de contact proximal ca fiind prea strans la o coroana integral metalica?
Daca exista un contact prea strans in cazul unei restaurari metalice, cu o gumita (rubber wheel), se creeaza o zona
mata. La aplicarea pe bont, contactul excesiv devine lucios. Se ajusteaza zona lucioasa si se verifica intraoral. Se
lasa un mic contact mai strans ce va fi ajustat dupa lustruirea coroanei. Cand ambele contacte proximale sunt
stranse, ajustarea se face alternativ
66. Care este raportul optim coroana radacina pentru aplicarea unei coroane pe un dinte stalp?
R: Raport 2/3
67. Ce elememte se transmit in laborator in etapa de amprentare?
R: 1.Dinii stlpi:
- Suprafeele preparaiilor;
- Limita cervical a preparaiilor;
- Zonele rmase nepreparate de la nivelul dinilor stlpi (0,5 mm. dincolo de limita preparaiei, zon important
pentru obinerea unui profil de emergen gingival corect al viitoarei coroane);
- Forma parodoniului marginal;
2. Suprafeele crestelor edentate;
3. Suprafeele dinilor vecini ai viitoarelor restaurri protetice;
4. Suprafeele dinilor omologi ai viitoarelor restaurri;
5. Suprafeele ocluzale ale dinilor antagoniti corespunztori preparaiilor i breelor edentate;
6. Relaiile mandibulo-maxilare de ocluzie; nregistrrile interocluzale fac obiectul unei tratri distincte, ns din
punct de vedere clinic ele sunt cuprinse de obicei n cadrul etapei de amprentare.
(Note de curs, Amprentarea in protetica fixa)
68. Care este distanta necesara dintre bont si suprafata interna a coroanei?(Rosenstiel, cap. 29, pg.774)
R: un spatiu uniform de 25-35 de micron este necesar pentru ca cimentul sa se distribuie uniform.
69 Care este scopul finisarii si lustruirii marginilor unei lucrari metalice?
Finisarea si lustruirea se fac pentru a reduce neregularitatile si pentru a obtine o suprafata a metalului cu aspect
satinat si neted care permite aplicarea usoara a ceramicii.
70. De ce cimenturile pe baza de eugenol nu sunt compatibile cu restaurarile protetice cu rasini? (Elemente de prot
dent fixa,p 125)
Cimenturi pe baz de oxid de Zn. Eugenol. Eugenolul este iritant, cauzeaz reacii alergice i
inhib priza rinilor acrilice i compozite ( de aceea nu se folosete pentru lucrrile provizorii care vor
trebui cptuite sau pentru lucrrile integral ceramice sau punile colate care vor fi cimentate final cu
cimenturi compozite).
71 Ce se urmareste la controlul piesei protetice pe model?(Elemente de prot dent fixa,p 113)
Controlul piesei protetice pe model
Se verific urmtoarele elemente:

Corectitudinea montrii n articulator a modelelor
Integritatea modelelor si relaia de intercuspidare maxim.
Relieful ocluzal al lucrrii
nscrierea lucrrii n morfologia arcadei dentare
Raportul cu creasta edentat a corpului de punte
Adaptarea marginal i absena basculrilor
72.Ce dimensiune trebuie sa aiba zona conectorilor? ?(Elemente de prot dent fixa,p 114)
Zona conectorilor ca dimensiune n seciune transversal se porneste de la 3-4 mm.2 pentru

conectorii metalici si se ajunge la 8-9 mm.2 pt conectorii din zirconiu.
73.Cu ce materiale se poate evalua adaptarea marginala? (Elemente de prot dent fixa,p 115)
Amestec de rou de Paris i cloroform se pensuleaza pe intradosul coroanelor si se
astept evaporarea cloroformului, obinndu-se un film subire de culoare roie.
Cloroformul este un solvent organic extrem de nociv organismului fiind hepato- i
nefro-toxic, putnd fi fatal dac este nghiit. In locul lui se poate folosi halotanul20.
Sprayuri ocluzale . Bonturile trebuie perfect uscate.
Cear (Disclosing wax Kerr-Corporation Orange, CA, USA)21
Siliconi fluizi concepui special pentru acest scop ( Fit Checker GC Int Corp
USA)22-23
74.Ce este esential la o restaurare metalo-ceramica pentru a mentine sanatatea structurilor de suport?
Jonctiuneametalo-ceramica trebuie sa se afle la 1,5 de contactul proximal, acesta stabilindu-se fie
pe metal , fie peceramica, in caz contrar placa bacteriana acumulata la acest nivel va afecta
sanatatea dintilor stalpi. In mod uzual, pentru o fizionomie mai buna si pentru facilitarea
igienizarii, contactele proximale se realizeaza peceramica. Pe dintii posteriori insa, unde aria
inteproximala nu este foarte vizibila, preparatia poate fi mai conservatoire, iar punctele de
contact se vor stabili pe metal.
Portelanul de pe aceasta suprafata mucozala a corpului de punte ar trebui sa fie cat de neted
posibil, defectele vor face controlul placii sa fie difcil si sa favorizeze formarea de calculi.
75.De ce este contraindicata ajustarea simultana a metalului si a ceramicii in cazul unei restaurari metalo-
ceramice?
Cantitatea de ceramica trebuie sa compenseze cu cantitatea de metal,astfel incat sa fie un raport
echilibrat.Daca ceramica este subtire,in momentul ajustarii ocluzale este posibil sa se ajunga la metal.Daca stratul
de metal este in cantitati mari,in momentul turnarii ceramicii,aceasta se poate inalta si va tine la punctele de
contact.
76.Ce grad de inclinare al unui dinte stalp poate fi rezolvat prin prepararea bontului in protezarea fixa?
25 de grade pana la 30
77.Ce avantaje sunt in solidarizarea restaurarilor realizate pe implante succesive?

Principalul avantaj este dat de rezistenta crescuta prin diminuarea stresului.
78.Care este conceptul Legii lui Ante ?

Aria radiculara a dintilor stalpi sa fie mai mare sau egala cu aria radiculara a dintilor lipsa.
79.Care sunt avantajele si dezavantajele pragului tip Chamfer?

Avantaje
Limita preparrii este defmit.
Ofer tehnicianului spaiu suficient pentru modelarea marginilor restaurrii.
Nu necesit sacrificiu mare de esuturi dure dentare i menajeaz biologia pulpei.
In cursul agregrii restaurrii pe bont, cimentul are posibiliti de refluare.
Micile deficiene ale nchiderii marginale sunt compensate de forma n unghi ascuit a liniei terminale.
Prepararea este relativ simpl.
Unghiul intem rotunjit mpiedic acumularea de stress
Dezavantaje:
La coroanele dentare care au dimensiuni reduse pot aprea probleme legate de retenie.
Dac adaptarea restaurrii pe bont este deficitar pot aprea zone de retenionarea plcii bacteriene.
80.care este cea mai potrivita metoda de restaurare in cazul lipsei unui canin maxilar ?
Implant cu dimensiunile 4.5x15mm acoperit de o CMC
81. Care este numarul maxim de dinti laterali care pot fi inlocuiti in conditii de siguranta cu o proteza partiala fixa?
Numrul maxim de Dini laterali care pot fi nlocuii in condiii de sigurana cu o proteza fixa pariala este de obicei 2. In mod
excepional, in condiii ideale, pot fi nlocuii si 3 dinti.
82.Cand putem utiliza molarul 3 ca dinte stalp?
Molarul 3 poate fi utilizat ca dinte stlp atunci cnd este complet erupt, fr nclinare meziala, cu rdcini separate
si lungi si gingia din jurul dintelui este sntoasa, keratinizata si bine ataata.
83.Cand nu se recomanda protezarea unei brese edentate?
Atunci cand pacientul nu percepe o problema de natura estetica, functionala sau ocluzala sau cand dintii
limitanti ai bresei sau antagonistii nu prezinta modificari.
84.Care sunt posibilitatile de protezare in cazul unei brese edentate, din 4 dinti, localizata in zona laterala?
Proteza partiala mobilizabila
Portezapartialascheletata
Implant
85. Care sunt posibilitile tehnice de realizare a unei reconstituiri corono-radiculare integral ceramice
Se realizeaza din zirconiu, au aparut in scopul eliminarii dezavantajelor estetice ale pivotilor
metalici. Au o rezistenta crescuta, se alege pivotul prefabricat din zirconiu, partea coronara fiind
realizata din ceramica presata.
86.Cand este obligatorie restaurarea dintilor tratati endodontic cu coroane de invelis?

Distructie coronara severa
87.Caracteristicile unei punti metalo-ceramice:

Restaurari protetice care imbina rezistenta mecnica si fizionomia, formate dintr-o sub-structura
metalica (coping), care sustine o structura ceramica prin legaturi chimice si mecanice.
88.Dezavantajele puntilor metalo-ceramice:

Neconservatoare
Fractura ceramicii
Dificil de adaptat
Modificari de culoare a parodontiului
Scumpe
89.Ce este folosit frecvent ca antiflux?

Grafitul sau oxid de fier dizolvat in terebentina
Rosenstiel, Evaluation,Characterization and Glazing, pg.753
90.Care sunt avantajele corpurilor de punte metalo-ceramice?
Sunt estetice si biocompatibile
Rosenstiel, Pontic Design, pg. 570
91.Care este distanta minima permisa intre 2 implante, si cea dintre implant si dintele vecin?
Distanta minima intre 2 implante trebuie sa fie de 3mm, iar distanta intre implant si dintele vecin de 1
mm.
Rosenstiel, Implant-Supported Fixed Prosteshes, pg.326
92. . Factorii asociati cu resorbtia osoasa din jurul implantului sunt incarcarea prematura a implantului si
supraincarcarea repetata.
Rosenstiel, Implant-Supported Fixed Prosteshes, pg.359
93.Ce reprezinta capa de vindecare ?
Este o capa atasata in interiorul implantului cu rol de a proteja structura interna a implantului pana la
integrarea osoasa.
94.Care este timpul minim necesar integrarii unui implant in zona posterioara maxilara?
6 luni
95..Ce distanta trebuie sa existe intre os si punctul de contact proximal pentru ca papila interdentara sa fie
prezenta?
5mm
96.Cu ce material se reface aspectul gingival in cazul puntilor pe implant lungi?
97.Enumerati situatiile de edentatie partiala in care protezarea pe implanturi

endo-osoase este preferabila protezarii fixe clasice.
- cand nu existe dinte stalp distal

- cand dintii vecini nu au nevoie de restaurare fixa
- cand dintii stalpi au mobilitate, au fost slabiti din cauza unei restauri fixe
anterioare
- ajuta la restaurea dintiilor care au spatii edentate inegale.
( Shillingburg, Ch 27, intro )
98.Care sunt cauzele aparitiilor triunghiurilor negre?
- Pierderea marginii gingivale reziduale a crestei edentate ( Rosenstiel CH. 20

Pontic design, p546, residual ridge contour ) + ( shillingburg Ch 25, fig 25-20
+ pontic modification )
99. Care sunt cauzele deviatiei liniei interincisive?
- probleme ATM, disc articular deplasat. Devierea se produce de partea

afectata
- activitate musculara asimetrica
( Rosenstiel, Ch 4, fig 4-26 )
100. Care sunt modalitatile de tratament in cazul triunghiurilor negre?
- Apare in cazul defectelor de clasa II si III a crestei edentate :

Tratementul se face chirurgical prin metodele :
- Grefa onlay, pentru a creste inaltimea si latimea crestei edentate ( un
unele cazuri se repeta de ma multe ori si se recolta gingie de pe fata
palatinala ) mai ales pentru clasa III de defecte
- Tehnica pouch ( buzunar ) se recolata putin material gingival si se
plaseaza exact la locul de contact cu coroana, doar creste inaltimea
crestei !
( Rosenstiel, p 548, ch 20 Pontic design, class II and III defects )

- Restaurator se face prin adaugarea de portelan roz dar este o tehnica
folosita la dintii unde nevoie estetica nu este foarte mare, M mand si I
mand )
- Andrew Bridge Sistem, segment de dinti care se adapteaza pe o bara fixa
( Shillingburg, Ch 25, fig 25-24 + fig 25-25, + pontic modification )
AMPRENTAREA
1.Indeprtarea snurului de evictiune gingivala (tehnica cu un snur) in cazul tehnicii de amprentare in doi
timpi (wash- technik) se face: (curs Drafta-amprentare)
Se indeparteaza amprenta cu material chitos. In timp ce asistenta prepara materialul fluid si incarca seringa,medicul
scoate snurul de evictiune,spala si usuca santurile gingivo-dentare. Materialul fluid se insera pe materialul chitos, in
santul gingival si pe preparatie. Se aplica portamprenta.
2.Care din urmatoarele afirmatii legate de inserarea snuruluide evictiune gingivala nu este adevarata ?
15. Se verific statusul esutului moale.Dac se produce sngerarea se ncearc hemostaza. Sngerarea reapare
- temporizarea amprentrii, se verific calitatea lucrrii provizorii si se prescrie apa de gur cu clorhexidin
0,12%.
16. Se msoar cu sonda parodontal adncimea sanului gingivo-dentar pentru a alege grosimea nurului de
eviciune i tehnica de eviciune. Valoarea normal a adncimii sanului gingivo-dentar este de 0,5-2 mm.
Dac adncimea acestuia este mai mare de 2 mm. se impune tehnica de eviciune cu 2 snururi21. n
anurile adnci esutul poate colaba deasupra nurului, iar accesul materialului de amprent este
restricionat. Un snur subire (mrimea 000 - 00 ) se plaseaz adnc n sanul gingival (n fundul
anului) sub marginile preparaiei pentru a controla umiditatea i hemoragia i un snur mai gros
(0-1) se plaseaz deasupra i se lasa in jur de 4 minute22. Snurul de deasupra este indeprtat inainte
de injectarea materialului de amprent. Pentru o amprentare corect - spaiu de 0,5 mm. ntre snurul
care rmne n an i marginea preparaiei. Exist i o tehnic cu 2 snururi selectiv care se aplica n
cazurile n care santul gingivo-dentar are o adncime neuniform. n anumite zone ,n special interproximal,
santul gingivo-dentar poate avea o adncime mai mare de 2mm. Se introduce o mic bucat de nur subire
n zona repectiv, iar apoi se introduce n totalitate (360) al doilea nur .
17. Se izoleaz dinii preparai cu rulouri de vat si aspirator salivar.Se usuc cmpul operator.
19. Se impregneaz nurul n soluie astringent si i cu o compres steril se ndeprteaz excesul.
20. Se nfoar nurul n jurul dintelui i se mpinge uor n anul gingivo-dentar cu instrument special. Se
recomand plasarea capetelor nurului pe faa lingual a dintelui. Se introduce nurul din zona
interproximal deoarece snurul se inser mai uor n aceast zon. Instrumentul de plasare a nurului
trebuie nclinat spre zona n care nurul a fost deja inserat, iar din aproape n aproape se introduce nurul pe
toate feele dintelui.Uneori este necesar folosirea a dou instrumente de introdus nurul : cu unul se
mentine poriunea de snur introdus, iar cu cellalt se continu introducerea nurului. Capetele nurului n
exces se secioneaz cu o foarfec. Trebuie evitata presiunea i inserarea exagerat a nurului
deoarece se pot produce: lezarea inseriei epiteliale, lezarea esutului gingival si apariia hemoragiei.
Snurul trebuie s fie vizibil n an, atunci cnd dintele este privit dinspre ocluzal sau incizal (dac nu e
vizibil nseamn c s-a ales un nur prea subire)
21. Snurul se menine n anul gingival aproximativ 4 minute, apoi se ndeprteaza , se spal substana
astringent i se usuc. Dup ndeprtarea nurului , anul gingival se nchide rapid n mai puin de 30 de
secunde23, astfel nct amprenta trebuie luat imediat.
3.Care din urmatoarele afirmatii legate de tehnica de evictiune gingivala cu 2 snururi nu este adevarata ?
(curs Drafta amprentare)
Valoarea normal a adncimii sanului gingivo-dentar este de 0,5-2 mm. Dac adncimea acestuia este mai
mare de 2 mm. se impune tehnica de eviciune cu 2 snururi21. n anurile adnci esutul poate colaba deasupra
nurului, iar accesul materialului de amprent este restricionat. Un snur subire (mrimea 000 - 00 ) se plaseaz
adnc n sanul gingival (n fundul anului) sub marginile preparaiei pentru a controla umiditatea i hemoragia i
un snur mai gros (0-1) se plaseaz deasupra i se lasa in jur de 4 minute22. Snurul de deasupra este indeprtat
inainte de injectarea materialului de amprent. Pentru o amprentare corect trebuie sa existe un spaiu de 0,5 mm.
ntre snurul care rmne n an i marginea preparaiei. Exist i o tehnic cu 2 snururi selectiv care se aplica n
cazurile n care santul gingivo-dentar are o adncime neuniform. n anumite zone ,n special interproximal, santul
gingivo-dentar poate avea o adncime mai mare de 2mm. Se introduce o mic bucat de nur subire n zona
repectiv, iar apoi se introduce n totalitate (360) al doilea nur .
Tehnica este :
-cronofaga
Pentru santuri adnci
Daca sunt dificultati n obtinerea hemostazei
4.Benzile Merocel sunt: (curs Drafta-amprentare)
-hidroxilat polivinil acetat-material sintetic absorbant hemostatic
-se insera la nivelul santului gingivo-dentar si se mentin cu ajutorul coroanelor provizorii timp de 10-15min,sub
presiune ocluzala
-dupa indepartarea lor, santul gingival este largit si uscat,astfel incat amprenta se poate lua in conditii optime
5.Spuma Expasyl este
-pasta de retractie gingivala ce contine clorura de aluminiu care se injecteaza in santul gingival
-non traumatica
-confortabila pt pacient,usor de aplicat direct in santul gingival
6.Care dintre urmatoarele materiale nu sunt elastomeri de sintez
- materiale rigide si semirigideireversibile (gips, acrilat, paste ZOE)

- Materiale rigide reversibile (compounduri, ceruri, materialebucoplastice)
- Materialeelasticereversibile (hidrocoloizii agar-agar)
- Hidrocoloizi ireveribili-alginat
7.Tixotropismul este
- Capacitatea unui material de a curge cnd este supus presiunii

8.Dezinfectarea amprentelor se face
- Solutie de glutaraldehida2%
- spray cu iodoform
9.Pentru reducerea secretiei salivare inainte de amprentare la un pacient cu glaucoma se poate administra:
Clonidina (antihipertensiv; medicatie de elective; 0,2mg)
Suport curs Amprenta-DR.Drafta, slide5
10.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la siliconii de aditie e falsa?

-hidrocoloizi reversibili
-avantaje: stabilitate dimensionala buna,timp de priza scurt,contractie de priza minima, turnarea modelelorpoate fi
amanata
-dezavantaje: hidrofob, capacitate de umectare scazuta, prize poate fi inhibata de unele marci de manusi
Suport curs amprenta-DR Drafta, slide 39
11.Dupa ce modelul maxilar a fost montat in articulator, relatia functionala corecta a modelului
mandibularla modelul maxilar poate fi stabilita folosind:
-ceara de ocluzie (Beautpink)
-ceara cu adaos de pulberi metalici (cuprowax)
-ceara armata cu aluminiu (aluwax)
-Paste ZOE- colofoiniu pe diferite suporturi
-Polieteri speciali (ramitec)
-Siliconi de aditie speciali (dimension Bite)
Rosenstiel, capitol 2,pag 35-70
12. Cand realizam o am prenta cu polieter pentru o coroana turnata, lingurile indviduale sunt preferate
lingurilor standard pentru motivele urmatoare cu exceptia:
-limiteaza volumul de material de amprenta
-reduce contractia materialului de amprenta
-reduce stresul la indepartarea amprentei de pe camp
-are contractie uniforma
Rosenstiel, cap 14, pag 382
13.Priza caror materiale de amprenta este inhibata de unele marci de manusi de cauciuc ?
-Siliconii de aditie
14.Dezavantajele solutiei de sulfat feric sunt urmatoarele cu exceptia :
-colorarea tranzitorie a tesuturilor
- trauma tisulara moderata
-gust neplacut
-interfera cu priza unor materiale daca nu este spalat
15.Care din urmatoarele nu este un efect secundar al folosirii epinefrinei ?
Efecte sec : - creste ritmul cardiac
-creste forta de contractie a cordului
-tahipnee
-creste TA
-anxietate
16.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata pt Tehnica cu 2 snururi ?
- cronofaga
- Pentrusanturiadnci
- Dacasuntdificultatinobtinereahemostazei
ETAPE
Un snursubtire (marimea 000 - 00 ) se plaseazaadncnsantul gingival(nfundulsantului)

submarginilepreparatieipentru a controlaumiditateasi hemoragia
un snur mai gros se plaseazadeasupra (0-1) si se lasa in jur de 5min.
Snurul de deasupra este indepartatinainte de injectarea mat de amprenta
17. Amprentandubluamestec
Este o amprentntr-un singurtimp.Utilizeazunsingur material nconsistenediferite care

facpriznacelaitimp.Tehnica se preteazpentrusiliconi, polieteri,
polisulfuriihidrocoloizireversibili.Vscozitateacelordoumateriales fie apropiat.
Etapeleclinice ale amprentrii:

1. Se alegei se probeazportamprenta
2. Se aplicadezivulpeinteriorullinguriii se lass se usuce
3. Se realizeazeviciuneagingival
4. Se ndeprteazfirele de retracie, se spali se usucanulgingivo-dentar.
5. Se preparmaterialului de consistencrescuti se ncarcportamprenta
6. Asistentapreparmaterialul fluid , ncarcseringa de amprentarepe care i-o dmediculuiiaplicmaterialul

fluid pematerialul de consistencrescut din portamprent. Practicetapele 4,5i 6 se realizeazconcomitent:
asistentaprepar rapid cele 2 materialeincarcseringa de amprentare cu materialul fluid,
ntimpcemediculndeprteazfirele de retracie, spaliusucanturilegingivo-dentare.
7. Mediculaplicmaterialul fluid nanul gingival cu ajutorulseringii. Vrfulseringii se

insernzonaceamaipuinaccesibil(zonadistal), apoi se deplaseazprintr-o micarecontinu de-a
lungulcoletuluidintelui. Este important camaterialul de amprents o ianainteavrfuluiseringiii nu invers.
Dupcemargineapreparaieiisuprafeeleaxiale au fostacoperite, se recomands se sufleuor cu aer,
astfelnctmaterialuls fie mpinsctmaiadncnanul gingival.
8. Se aplicportamprentapecmpulprotetic
9. Dupprizaconcomitent a celordoumateriale de consistendiferit, se ndeprteazamprenta din

cavitateabucalprintr-o singurmicare, se spal, se usuci se face controlulacesteia.
Una din problemelece pot apreancadrulacesteitehniciestefugamaterialului fluid (nregistrarealimitelorpreparaiei

de ctrematerialul cu consistencrescut )datoritfaptuluicvscozitateacelordoumateriale nu a fostapropiat
(consistenchitoas + consistenfluid). Pentruaceasttehnic se recomandfolosireaurmatoarelorconsistene:
- Consistenmedie (medium body)+ consistenfluid (light body)

- Consistencrescut(heavy body) + consistenfluid (light body).
Amprentandubluamestec se poatelua, ichiaresteindicat, i cu ajutoruluneilinguriindividuale.Ovariant a
acesteitehniciestecea care folosete cape de amprentare. Acesteasuntconfecionatepebonturilecetrebuieamprentate
de pemodelul de studiu, din acrilatautopolimerizabil cu contracieminim (Duralaysau GC Pattern resin)
.Eletrebuieprevazute cu reteniipefaavestibularioral ,astfelnctsapoat fi
retenionatenmasaamprentei.ntimpulamprentrii, capelevor fi umplute cu material de amprent fluid i se
voraplicapebonturile din cavitateabucal. Imediatapoi, se aplicdeasupralorportamprentancrcat cu material de
amprent cu consistenmaicrescut.Amprentarealizat cu aceasttehnicesteextrem de fidel.
Sursa: doc. Elemente de proteticadentarafixa pag 22, 23
18. Care din urmatoarele NU constituiegreseli in amprentare:
Greseli in amprentare:
Eviciunegingivalincorect (inadecvat, soluii de retractile ndeprtateinsuficient)

Alegereaincorect a portamprentei (dimensiune, retenii)
Lipsaderetentivizriizonelorputernic retentive
Utilizareamnuilor de latex ntimpulmalaxrii
Folosireamaterialelor de amprentexpirate
Omogenizareaincorect a materialului de amprent
Prezenasaliveisau a sngeluinanturilegingivo-dentare
Poziionareaincorect a portamprentei
Cantitateinsuficient de material nlingur
Depasireatimpului de lucru
ndeprtareaamprenteinainteaprizei
ndeprtareaamprenteiprinmaimultemicri
Dezinfeciaincorect ( soluieinadecvat, timp)
Sursa : Curs- PPT amprentasergiu slide 167
19. Care din urmatoarelematerialenu se pot folosipentruinregistrareaocluziei?
Materialepentruinregistrareaocluziei:
Cear de ocluzie (Beautypink)
Cear cu adaos de pulberimetalice (cuprowax)
Ceararmat cu folie de aluminiu (aluwax)
Pastele ZOE-colofoniupediferitesuporturi
Polieterispeciali (Ramitec-ESPE)
Siliconi de adiiespeciali( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey, Kristall Omicron dental, etc.)
Sursa: Curs- PPT amprentasergiu slide 216
20. Contraindicatiileamprenteibimaxilaresunturmatoarele, CU EXCEPTIA:
Contraindicatiileamprenteibimaxilare:
Mai mult de 2 coroane solo49
Puni
Coroaneelemente de agregarepentruproteze
Situaiilen care pacientul nu poatesocludn IM cu linguraspecialncavitateabucal
Ocluzieinstabil
Sursa: Curs- PPT amprentasergiu slide 183
21. Care din urmatoarele afirmatii legate de inregistrarea de ocluzie sunt false (curs + cap 2 Rosenstiel)
- trebuie sa cuprinda cat mai multi dinti
- nu trebuie sa depaseasca ecuatorul clinic (cuprind strict suprafetele ocluzale varfurile cuspizilor - si uneori
marginile libere ale dintilor frontali)
- nu trebuie sa cuprinda zonele moi (acestea reprezinta zone reziliente)
- dintii nu trebuie sa perforeze inregistrarea (risc de translatie mandibulara datorita reflexelor de protectie)
22. Metoda electro-chirurgicala de evictiune gingivala (curs amprentare drafta, pg 10)
Const n eliminarea cu ajutorul bisturiului electric, prin vaporizare, a unui strat de esut gingival din
peretele intern al antului gingivo-dentar27. Un avantaj al acestei metode ar fi c, dup folosirea bisturiului electric,
nu apare hemoragie, datorit fenomenului de electrocoagulare. Din pcate, exist, ns, un mare potenial pentru
producerea de retractii gingivale dup aceast procedur.
Recomandri: Folosirea bisturiului electric este contraindicat la pacienii cu pacemaker sau la cei care au
pompe de insulin. Nu se indic folosirea bisturiului electric n apropierea reconstituirilor corono-radiculare
metalice, obturatiilor cu amalgam, implantelor datorit posibilittii producerii socului electric. Nu se recomand
folosirea sa n cazul gingiilor subiri si aderente, cum ar fi la nivelul incisivilor inferiori sau a caninilor maxilari.
Este necesar o anesteziere profund a esuturilor nconjurtoare. Electrodul trebuie sa treaca rapid prin esutul
gingival , cu o miscare continu. Dac vrful se blocheaz , nseamn c intensitatea curentului este prea mic i
este necesar s se mreasc. Dac apar scntei intensitatea curentului trebuie micorat. Un contact ntre electrod si
dinte mai mare de 0,4 secunde poate conduce la leziuni pulpare ireversibile.
23. Care din urmatoarele materiale are deformarea permanenta cea mai mica (curs amprenta drafta pg 17
tabel)
- Siliconii de aditie
24. Care din urmatoarele materiale are variatia dimensionala dupa 24 h de la priza cea mai mare (curs
amprenta drafta pg 17 tabel)
- Hidrocoloizii reversibili
25. Ce este Pentamix-ul? (curs Elemente de prottica dentara fixa- pagina 16)
Polieterii se prezintnsistempast-pastncartuecare se potmonta la unaparat de malaxareautomat

(Pentamixunit ESPE). Acestdispozitivpermiteobinereaunui material omogen, frincluziuni de aer.
26. Combatereareflexului de vomadintimpulamprentarii se face prinurmatoarelemetodecuexceptia ;
(CursElemente de prottica dentara fixa-pagina 21)
Combatereaacestui reflex de vom, care ne ateptmsaparintimpulamprentriipropriu-zise, se poate face
prinurmatoarelemsuri:
Se folosete un spray anestezicpentrumucoasavluluipalatin,
Pacientul se aeazcutrunchiulnpoziieverticalicubrbianpiept
Se folosescmaterialecuprizrapidi, eventual, lingurindividual
Se dindicaiapacientuluis respire normal, deoarece apnea declaneazreflexul de vom
nti se amprenteazarcadamandibulariapoiceamaxilar
Lingura de amprent se ncarccu o cantitatemaimic de material nzonaposterioari se
aplicncavitateabucaldinspre posterior spre anterior
Se distrageateniapacientului, ntimpulamprentrii, de la aceastmanevr.
Se administreazmedicamenteantiemetice (cujumatate de ornainte de amprentare)
Se temporizeazamprenta, astfelnctpacientuls se prezinte la cabinetnemncat,
customaculgol
27. Dezavantajelesiliconilorde aditiesunturmatoarelecuexceptia: (cursamprentareaDrafta pagina 39)

Dezavantaje: hidrofobi, capacitate de umectare sczut, priza este inhibat de unele mrci de manui din
latex36 sau de unele substane astringente, pre ridicat
28. Obiectiveleuneiamprente in prottica fixasunturmatoarele, cuexceptia :(Curs

Elemente de prottica dentara fixa- pagina 4-5)
Ideal, netapa de amprentare, se transmitnlaboratorul de tehnicdentarurmtoarele elemente5
1. Diniistlpi:
a. Suprafeelepreparaiilor;
b. Limitacervical a preparaiilor;
c. Zonelermasenepreparate de la niveluldinilorstlpi (0,5 mm. dincolo de limitapreparaiei,
zonimportantpentruobinereaunuiprofil de emergen gingival corect al viitoareicoroane);
d. Forma parodoniului marginal;
2. Suprafeelecrestelor edentate;
3. Suprafeeledinilorveciniaiviitoarelorrestaurriprotetice;
4. Suprafeelediniloromologiaiviitoarelorrestaurri;
5. Suprafeeleocluzale ale dinilorantagoniticorespunztoripreparaiiloribreelor edentate;
6. Relaiilemandibulo-maxilare de ocluzie; nregistrrileinterocluzalefacobiectuluneitratridistincte, ns din punct
de vedere clinic elesuntcuprinse de obiceincadruletapei de amprentare.
29. Care suntcelemaieficientesnururiptevictiuneagingivala in privintaimbibarii cu susbtantaastringenta?
Snururile pt evictiune esute cu mijlocul gol, sunt mai compresive i ies mai greu din anul gingivo-dentar si se pot
impregna cu de doua ori si jumatate mai mult substan astringent dect cele mpletite i sunt mai des tiate dect
prinse de freze.
pag
7, drafta elemente de proteticafixa
CIMENTARE
1.Scopul principal al folosirii die spacer este:

Die spacer una din metodeleptcafilmul de cimentsa fie cat maisubtire: Pensularea bonturilor cu lac n dou-trei
straturi (die spacer), ce va asigura o spaiere de 25 de microni a viitoarei coroane de bont, spaiu ce va fi ocupat de
ciment.
pag
2.Cimentareaadeziva se face cu:

Se indicpentrurestaurrile integral ceramiceipentrupuntileadezive tip Maryland. ncazulacestora din
urmacimentarea se face cu cimentcompozit (CC) autopolimerizabil.
pag
3.Cimentul cu ceamai mica solubilitate in saliva este:

Majoritateacompozitelor de cimentareconinumpluturanorganic de sticlsausilicenproporie de 5070% mas,
ceea ce le confer o mare rezisten la compresiune, o bunrezisten la oboseali o
solubilitatepracticnulnmediul bucal.
pag
4.Dac o punte nu se inser complet,iar punctele de contact nu sunt prea strnse: C

Dac lucrarea protetic nu ajunge pn la capt la limita cervical a preparaiei se pot depista eventualele contacte
dintre intradosul coroanelor si bonturi folosind diferite materiale19 :
1)Amestec de rou de Paris i cloroform se pensuleaza pe intradosul coroanelor si se astept evaporarea
cloroformului, obinndu-se un film subire de culoare roie. Cloroformul este un solvent organic extrem de nociv
organismului fiind hepato- i nefro-toxic, putnd fi fatal dac este nghiit. In locul lui se poate folosi halotanul20.
2)Sprayuri ocluzale . Bonturile trebuie perfect uscate.
3)Cear (Disclosing wax Kerr-Corporation Orange, CA, USA)21
4)Siliconi fluizi concepui special pentru acest scop ( Fit Checker GC Int Corp USA)22-2
Tehnica de adaptare cu ajutorul materialului siliconic este urmtoarea:
Se izoleaz cu rulouri de vat zona lucrrii protetice
Se usuc bonturile dinilor stlpi si lucrarea protetic
Se prepara materialul siliconic si se umplu coroanele neadaptate.
Se inser lucrarea n cavitatea bucal pe bonturile dentare
Se asteapta priza materialului siliconic.
Dup priza se ndeprteaza lucrarea din cavitatea bucala si se inspecteaza intradosul coroanelor
Se marcheaza cu un creion rosu zonele n care siliconul este perforat
Se ndeprteaz siliconul din lucrare
Se slefuiesc zonele marcate pe intradosul coroanelor si se probeaza din nou lucrarea.
Se repet operaiunile pn cnd lucrarea se adapteaz perfect. O bun adaptare marginal a puntii se
traduce si printr-o bun retenie a acesteia pe preparaii. Dac nu reuim acest lucru trebuie refacut lucrarea si
de obicei se ia o noua amprent.
Un contact proximal prea slab favorizeaza impactul alimentar asupra papilei interdentare , traumatizarea
acesteia i resorbtia osoas subiacenta i trebuie neaprat corectat. Corectarea este facil n cazul lucrarilor
ceramice , fiind nevoie de nc o ardere. In cazul lucrarilor metalice se poate apela uneori la folosirea unui aliaj
de lipire care va reface punctul de contact deficitar.
5) Priza cimentului fosfat de Zinc poate fi ntrziat prin
n termeni practici, meninerea deschis a flaconului cu lichid determin, prin evaporarea

apei, priza ntrziat a cimentului. Fenomenul se manifest uneori printr-un aspect tulbure al lichidului. Spatularea
este critic pentru asigurarea unor proprieti bune ale materialului i trebuie s se fac pe o plac de sticl rcit,
pentru ntrzierea prizei, pe suprafa mare, prin ncorporarea de mici cantiti de pulbere n lichid, timp de circa
1.5 minute
6)Toxicitatea pulpar cea mai redus o ofer

Cimenturile policarboxilate (CP)
7)O punte total ceramic se cimenteaz cu
Compozitele de cimentare sunt materialul de elecie pentru lucrrile cu potenial estetic mare:
Denumiri comerciale:
Dual-Cure : Relyx (3M), 2 bond 2 (kulzer), Bifix (Voco)
Autopolimerizabile: C&B Metabond (Parkell), Panavia 21 (J.Morita), All-Bond 2
DRAGAN ALINA
1. Sistemul CORONA FLEX (KAVO): C
Corona Flex este un dispozitiv cu ajutorul caruia se indeparteaza puntile si lucrarile provizorii cu
mult mai multa incredere si apoi pot fi refolosite deoarece ele nu se deterioreaza. ( sursa: internet,
nu am gasit in curs)
Sunt mai multe metode pentru a face ca filmul de ciment s fie ct mai subire, i anume:
- Vibrarea cu mnerul oglinzii sau folosirea de vibraii ultrasonic sau sonice (Kavo SonicFlex)
- pentru combaterea fenomenului de filtrare al cimenturilor. n momentul cimentrii,
particulele mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul feei ocluzale i numai partea
lichid va reflua. (singura chestie din curs despre Kavo)
2. La proba n cavitatea bucal ,hiatusul dento-protetic este de 0,3 mm. n timp ce pe model
adaptarea e perfect. O bun adaptare cervical i un contur fiziologic precis n zona
gingival a coroanei poate fi obinut prin: C
Prezena unui an ntre pragul cervical si marginea restaurarii nu este acceptabil clinic si
trebuie remediat fie prin adaptarea lucrrii fie prin refacerea acesteia (se ia o nou amprent).
Uneori coroana poate avea marginile prea groase ieind n afara pragului circular fapt
perceput cu sonda ca o treapt retentiv . Aceast situaie se poate corecta uor prin slefuirea
acestei zone a coroanei. Dac coroana este prea lung, fapt intlnit n cazul preparaiilor fr
prag si atunci cnd tehnicianul graveaz modelul , medicul va observa albirea gingiei datorat
ischemiei tesutului gingival. Adaptarea devine dificil n aceste cazuri deoarece este virtual
imposibil decelarea limitei preparatiei fara prag subgingival. Dac coroana este prea scurt se
impune refacerea acesteia.( sursa: curs drafta, pag 115)
3. Tehnica RICHWILL: C
-este sigura pt dinti

-necesita antagonisti dinti naturali sanatosi
-poate fi folosita pt indepartarea restaurarilor protetice fixe cimentate provizoriu sau definitive
-evaluarea antagonistilor coroanei
-plastifierea rasinii
-uscarea coroanei si a antagonistilor
-adaptarea rasinii la coroana
-pacientul inchide gura strans 10 s
-pacientul deschide gura cu o miscare rapida
-se repeat procedura daca este necesar
(sursa: curs despre descimentare gasit pe lsmdb)
4. Care din urmatoarele nu constituie un motiv pentru cimentarea provizorie a lucrrilor
protetice? C
Uneori, nainte de cimentarea definitiv, se recomand fixarea temporar a lucrrilor protetice.

Motivele sunt urmtoarele:
evaluarea masticaiei ( lucrarea protetic s fie eficient masticator, s nu apar dureri la nivelul
dinilor stlpi sau la nivelul mucoasei gingivale de sub corpul de punte sau inflamaii ale
parodoniului marginal al dinilor stlpi, puntea s nu retenioneze alimente la nivelul punctelor de
contact cu dinii vecini sau sub corpul de punte, pacientul s nu-i muste mucoasa jugal)
evaluarea esteticii (form, culoare, poziie)
evaluarea reteniei (puntea nu ar trebui s se descimenteze)
evaluarea adaptrii marginale (s nu existe sensibiliti la rece-cald sau dulce; pierderea
cimentului provizoriu prin splare este un semn ru ce trdeaz o adaptare marginal deficitar)
evaluarea fonaiei
(sursa: curs drafta, pagina 124)
DRAGHICI IONUT
5. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la cimenturile provizorii care nu fac priza este
falsa: C
Cimenturi provizorii care nu fac priz sunt utilizate atunci cnd lucrarea protetic nu este
pasiv ( n intervalul de timp care trece de la momentul amprentrii i pna la confecionarea la
gata a lucrrii protetice, dinii stalpi i pot modifica uor poziia prin migrare n absena
protezrii provizorii genernd o lips de pasivitate). Caracteristicile lor sunt urmtoarele:
-permit mici micri adaptative ale dinilor stlpi
-nu se recomand folosirea lor pentru coroane solo
-au n componena lor vaselin
-puntea trebuie s aib o bun friciune
-se recomand folosirea lor pentru maxim 2-3 zile
-ex: ciment Optow Trial Cement( CURS DRAFTA, PAG 124-125)
6. Dezavantajele cimentului fosfat de zinc sunt urmatoarele cu exceptia: C
Rezumnd, avantajele cimentului FOZ sunt:

Rezisten la compresiune bun
Film de ciment subire
Timp de lucru suficient
Tradiie
iar dezavantajele sunt urmatoarele:
Sensibilitate potenial pulpar
Solubilitate oral ridicat
Sigilare deficitar
Retenii doar mecanice
Nu elibereaz fluor
(curs drafta, pagina 128)
7. Dezavantajele cimenturilor rasini sunt urmatoarele cu exceptia: C
Avantajele cimenturilor glas-ionomere modificate cu rini sunt:
Rapid de folosit
Uor de folosit
Uor de amestecat
Adeziune chimic ridicat
Sigilare bun
Solubilitate oral redus
Eliberare de fluor
Iar dezavantajele:
Film de ciment gros
Expansiune datorit absorbiei de apfractura lucrrilor integral ceramice
(curs drafta, pagina 132)

8. Pentru combaterea fenomenului de filtrare a cimentului Solutia este : C
Sunt mai multe metode pentru a face ca filmul de ciment s fie ct mai subire, i anume:
Pensularea bonturilor cu lac n dou- trei straturi (die spacer)22-26, ce va asigura o spaiere de 25
de microni a viitoarei coroane de bont, spaiu ce va fi ocupat de ciment27.
Vibrarea cu mnerul oglinzii sau folosirea de vibraii ultrasonic sau sonice (Kavo SonicFlex) -
pentru combaterea fenomenului de filtrare al cimenturilor. n momentul cimentrii, particulele
mai mari ale cimentului se vor condensa la nivelul feei ocluzale i numai partea lichid va reflua.
Particulele formeaz o mas care permite trecerea lichidului subire, cauznd separarea i filtrarea
cimentului. Astfel poate crete grosimea filmului de ciment ajungnd la la 60 435 microni (
Specificarea ADA = 25 microni)28
Controlul volumului de ciment coroanele trebuie umplute cu ciment maxim o treime din
volumul lor
Practicarea de canale de refluare interne - anturi pe peretii axiali ai bonturilor care nu ajung ns
pna la limita preparaiilor. S-a demonstrat faptul c acestea cresc adaptarea marginal i retenia
coroanelor (aceasta din urm cu 32%). Canalele de refluare externe (perforarea ocluzal a
coroanelor), cu toate c mbunatesc mult rezultatul cimentrii (filmul de ciment, nchiderea
marginal), nu se pot folosi, deoarece n zona perforaiilor cimentul se poate solubiliza n timp.
(curs drafta, pagina 136-137)
DRAGHICI CLAUDIA
9. Gravarea acida a restaurarilor total ceramice se face cu: CR
Se graveaz intradosul coroanei prin badijonare timp de 5 minute cu acid fluorhidric (9,5%), apoi
se spal 20 secunde i se usuc.
( Curs Drafta)
10. In cadrul tehnicii de colare a restaurarilor total ceramic silanul se aplica: C
Se aplic substana de silanizare n interiorul restaurrii, se uniformizeaz stratul cu jet uor de aer i se
plaseaz coroana ferit de lumin.
(curs Drafta)
11. Tehnica Wam Key: C
- tehnica de indepartare a coroanei de pe bont

- la nivelul coroanei, pe fata vestibulara sau orala, se creeaza un orificiu cu piesa de mana
- se introduce piesa Wam Key in orificiul creat, intre fata ocluzala a bontului si fata ocluzala interna a
coroanei
- se roteste instrumentul Wam Key pentru a slabi coroana si a o indeparta de pe bont
12. Ce se intampla daca o restaurare nu este corect glazurata?R
- acumularea placii bacteriene din cauza suprafetei poroase ( se poate produce carie proximala ; problema
si la nivelul fetei mucozale a corpului de punte)
- restaurarea incorect glazurata poate produce abrazarea dintilor antagonisti
- restaurarea se poate fractura
( Rosenstiel, pag. 768)
DIMA MIRUNA
13. Cum se poate scade luminozitatea? R
Prin adaugarea unei coroane complementare
14. La ce temperatura se aplica al 2 lea strat de glasura pe o coroana ceramica pentru

corectare? R
La 850 grade celsius
Implante
1. Care din urmtorii factori NU sunt asociai cu pierderea de os periimplantar: R
Factorii care SUNT asociati :

- dimensiunea inadecvata si forma implantului
- nr inadecvat de implanturi sau pozitionarea acestora
- calitatea slaba sau cantitatea necorespunzatoare disponibila a osului.
- Instabilitate initiala
- Faza de vindecare compromisa
- Proteza fixa inadecvat adaptata si cu design necorespunzator (extensie exagerata, acces scazut pt
igiena)
- Forte ocluzale exagrate
- Potrivire deficitara la nivelul dintilor stalpi (de exemplu, spatii care permit colonizarea bacteriana)
- Igiena orala neadecvata
- Factori ce tin de individ (fumat, boli : ex. diabet)
2. Care din urmtoarele Nu sunt Componente ale unui sistem implantar : C
-corpul implantului- inlocuieste radacina, este in os

-capa de vindecare:se insurubeaza in interiorul implantului si are rolul de a-l proteja pana la integrarea
osoasa
-bontul-asigura suportul coroanei
-bontul de vindecare
-bontul de transfer
-implantul analog(copia)
-Coroana dentara
Rossenstiel, pag 334
DINU DRAGOS
3. Amprenta cu dispozitive de transfer directe(DTD): C

DTD
Au o form paralelipipedic retentiv
Au o gaur de acces pentru uruburile de fixare (tije ghid)
Tijele ghid au lungimi de 10, 15, 20 mm.
Etape amprentare cu DTD.
Confecionarea unei linguri individuale deschise n dreptul DTD

Se fixeaz DTD la implante sau la stlpii implantari
Se aplic adeziv pe lingur si pe DTD
Se prepar materialul de amprent, se ncarc lingura si se introduce n cavitatea bucal a
pacientului
Dup priz , se deurubeaz tijele ghid ale DTD care ns nu se scot din amprent
Se ndeprteaz amprenta din gura
Se dezinfecteaz amprenta
Se conecteaz la DTD analogii
Avantaje
Risc sczut de deformare a amprentei la ndeprtarea din c.b.
Obinerea unui model funcional mai fidel
Se poate aplica i n cazul divergenelor implantare
Dezavantaje
Posibilitatea de deformare a amprentei la montarea analogilor
Greu de realizat n regiunile posterioare ale arcadelor mai ales n cazul unei amplitudini mici a
DM
cronofag
4. Cnd se plaseaz 5 implante endoosoase n zona mandibular anterioar , chirurgul trebuie

s plaseze primul implant la aproximativ ....... mm anterior de gaura mentonier:C
5 mm ( rossenstiel, pag 327)
5. cea mai folosit i mai practic investigaie paraclinic n implantologie este:C
Radiografia panoramic
Examenul de baz ,indispensabil n implantologie
Nu permite aprecierea precis a calitii osului spongios
Mrirea dimensiunilor n plan vertical de aproximativ 1,3 ori
Se folosesc abloane radiologice cu bile metalice cu diametru cunoscut
6. care din urmtoarele elemente au cel mai mare impact pentru osteointegrarea cu succes a
unui implant:C
GHINEA IRINA
7. Cel mai bun material pentru adiie osoas este C

-Grefa autogena
8. Contraindicaiile plasrii implantelor includ toate cu excepia C

Generale :
-diabet zaharat decompensate, lupus, leucemii,hemofilie, TM regionale, boli metastatice, abuz de alcool
sau tutun, tratament prelungit cu imunosupresoare, tulb. psihice severe,graviditate, pacieni nemotivai
Locale:
-factori anatomici, bruxism, raporturi ocluzale nefavorabile
9. lungimea minim a unei brese edentate care sa permit inserarea corect a dou implante
radacin cu un diametru de 4 mm este C
-13mm
10. Tratamentul preprotetic chirurgical n implantologie include C
-Grefe osoase tip onlay sau sandwich

-ROG
-Distructie osoasa
-Elevarea sinusului maxilar
-Repozitionarea nervului alveolar inferior
JUC OLGA
11. . sistemele antirotationale implantare sunt urmatoarele, cu exceptia C

Sisteme antirotaionale implantare:
- hexagon intern
- hexagon extern.
(n suportul de curs nu am gsit nici o specificaie, doar cteva poze. Informaiile le-am luat din
Rosenstiel, pag. 330. Poate cineva are completri).
Iar aceasta este varianta de rspuns dat de colegii din seria 2

Hexagon intern
Hexagon extern
Morse ascutit
Morse ascutit cu filamente
12. Zarb i Chapman recomanda pentru lucrarile protetice agregate pe implante C
realizarea unei inocluzii verticale de 30 de microni - slide 204
13. Care din urmtoarele variante nu constituie un criteriu pentru alegerea stlpilor implantari
C
Criterii pentru alegerea stlpilor implantari slide 24
- Angulaia corpului implantar
- Adncimea anului gingival
- Estetica (vizibilitatea coleretei metalice)
- Nevoia de dispozitiv antirotaional
- Accesul pentru igien
- Nevoia de a realiza restauraii demontabile
14. Testul Sheffield se refer la C

- proba scheletului metalic al suprastructurii n cavitatea bucal. Astfel se verific pasivitatea lucrrii
protetice. n mod normal lucrarea protetica nu trebuie s prezinte traciune asupra implantelor slide 170.
DISTANA MINIM NTRE APEXUL UNUI IMPLANT POSTERIOR MANDIBULAR I PERETELE

SUPERIOR AL CANALULUI ALVEOLAR INFERIOR TREBUIE S FIE
- 2 mm deasupra canalului mandibular
Rosenstiel, cap.13, pag.327
CE METODA DE AMPRENTA SE FOLOSESTE CAND IMPLANTURILE SUNT F DIVERGENTE?

- Amprenta cu DTD
Curs: Protetica fixa pe implante
CARE SUNT OBSTACOLELE ANATOMICE LA MAXILAR SI MANDIBULA?
- 2 mm deasupra de canalul mandibular,
- 5 mm anterior de gaura mentala
- 1 mm de lig parodontal al dintelui natural adiacent
- 1 mm de os lasat intre podeaua sinusului si implant
- dimensiune ideala os: 10 mm vertical si 6 mm orizontal
Rosenstiel, cap.13, pag.324
CARE ESTE DISTANTA MINIMA DINTRE 2 IMPLANTURI ADIACENTE?

- 3 mm
Rosenstiel, cap.13, pag. 324
Care sunt contraindicatii locale pentru implant? C

-factori anatomici
-bruxism
-raporturi ocluzale nefavorabile
R: Protetica fixa pe implante-cursul 11
Avantaje amprentarii la nivelul stalpilor implantari cu dispozitive de transfer direct C

-Risc scazut de deformare a amprentei la indepartarea din cavitatea bucala
-Obtinerea unui model functional mai fidel
- Se poate aplica si in cazul divergentelor implantare
R: Protetica fixa pe implante-cursul 11
Care este cea mai frecventa complicatie a implanturilor dentare si cum poate fi ea evaluata? R
Resorbtia osoasa-orice resorbtie mai mare de 0,2 mm pe an este ingrijoratoare. evaluarea radiologica
anuala
Din ce materiale se confectioneaza implante? C

-Titanul si aliajele de titan
-Hidroxiapatita
-Safirobioceramica
-Zirconiu
R: Protetica fixa pe implante -cursul 11
Care sunt indicatiile implantelor? Cursul 11

Edentaia total
Edentaie parial terminal
Brea edentat lung
Edentaia unidentar
Care sunt avantajele amprentei cu DTI? Cursul 11
Avantaje
Se poate verifica la vedere repoziionarea ansamblului DTI-analogi
DTI rmn pe cmpul protetic ca la amprentarea clasic
Enuntati Legea lui Wolff. Cursul 11

Legea lui Wolff: osul se remodeleaz n funcie de forele aplicate asupra lui
Riscul maxim de eec al implantelor este n primul an
Timpul de tratament pentru ncrcarea progresiv a osului depinde de densitatea osoas
Dac exist o cretere rezonabil a solicitrilor , densitatea osoas periimplantar poate crete
Ce materiale de amprenta sunt indicate pentru implanturi? ROSENSTIEL pg. 342-343
Materiale de amprenta recomandate deobicei sunt sunt cele de tip HEAVY BODY(consistent crescuta). (ex.
Polivinil siloxani, polieteri) , desi poate fi folosit orice material conventional de amprenta.
Care sunt caracteristicile sablonului chirurgical?

- dicteaza plasarea implantelor in pozitia cea mai buna pentru support, estetica, igienizare
- limiteaza chirurgical in timpul plasarii implantelor: M-D, V-O
- trebuie sa fie rigid si transparent
- trebuie sa permita reflectarea lamboului muco-periostal
CURS IMPLANTE Slide 43
.Care este conceptual component I celei mai slabe? C
Cand un segment al unor arcade este supus unor factori de forta mai mari sau are un risc mai mare de
complicatii decat segmentul antagonist el reprezinta o componenta mai slaba.
Enumerati 3 factori care sunt asociati cu pierderea osului periimplant. R
-dimensiunea inadecvata si forma implantului

-nr inadecvat de implanturi sau pozitionarea acestora
-calitatea slaba sau cantitatea necorespunzatoare disponibila a osului.
-Instabilitate initiala a implantului
-Faza de vindecare compromisa
-Proteza fixa inadecvat adaptata si cu design necorespunzator (extensie exagerata, acces scazut pt igiena)
-Forte ocluzale exagrate
-Potrivire deficitara la nivelul dintilor stalpi (de exemplu, spatii care permit colonizarea bacteriana)
-Igiena orala neadecvata
-Influenta sistemica (tutun, diabet)
ROSENSTIEL, CAP 13, pag 362
Care sunt criteriile de succes ale unui implant dupa Albrektsson (1991)? C
-absenta mobilitatii, a durerii, a sangerarii la palpare, a infectiei periimplantare;

-pierdere osoasa 1.0-1.5 mm in primul an, apoi sub 0.1 mm anual;
-rata de succes 95% la 5 ani, 85% la 10 ani.
Care sunt criteriile pentru alegerea stalpilor implantari? C( curs ,slide 24)
Angulaia corpului implantar
Adncimea anului gingival
Estetica (vizibilitatea coleretei metalice)
Nevoia de dispozitiv antirotaional
Accesul pentru igien
Nevoia de a realiza restauraii demontabile
Cum se minimizeaza lezarea termica a osului in timpul inserarii implantului?CR
Se utilizeaza piese de mana cu turatie redusa si cuplu ridicat

Freze noi, active
Tehnica gradata
Se iriga in abundenta cu ser fiziologic (FIZIODISPENSER) racit la 4 grade celsius orientat spre locul
preparatiei
Piese cu reductie
Ca sa fie prezenta papila interdentara, cat trebuie sa fie distanta de la punctul de contact pana la os? R(
Rosenstiel pag 331)
Mai mica de 5mm
Care sunt problemele majore a implanturilor scurte ? R(Rosenstiel pag327)

Suprafata de contact cu osul este mai mica
Coroanele mai lungi duc la cresterea fortelor care actioneaza asupra implantului
Estetica si culoare
Linia sursului nalt se ntlnete la : C

Linia sursului nalt ntlnit la 11% din subieci sunt vizibili dinii frontali i 3-4 mm. sau mai mult din
gingie.
Un grad de vizibilitate al gingiei mai mare de 3 mm. se numete zmbet gingival (Gummy smile). Cauzele care duc
la apariia zmbetului gingival sunt urmtoarele: buz superioar scurt, buz superioar hiperactiv, supraalveolie
maxilar (creterea vertical n exces a osului maxilar), supraerupie frontal (malocluzii cls a II-a i a III-a),
abraziune i erupie compensatorie, erupie incomplet, absena expunerii totale a coroanei dentare prin deplasarea
apical insuficient a gingiei post-erupional. (Elemente de protetica dentara fixa)
Pentru a combate oboseala cromatic, operatorul trebuie s: C
Oboseala cromatic intervine la 5-7 secunde de observaie atent. Dup acest interval, operatorul i va
muta privirea asupra unui obiect de culoare neutr(albastr). Determinarea culorii se face la nceputul
edinei pentru ca ochiimedicului s fie odihnii. (Curs Estetica)
Etapele determinrii cromatice cu cheia VITAPAN 3D MASTER sunt: C

Etapa I Se alege strlucirea
-5 nivele pentru strlucire (luminozitate, valoare)
Etapa II Se alege saturaia (chroma) din grupa M
-2 nivele de saturaie (chroma) pentru fiecare culoare, cu excepia M care prezint 3 nivele
Etapa III Se verific culoarea (hue) M (mediu), L (galben), R (rou); dac nu se observ corespondena
perfect, se nregistreaz culorile limitante
-3 tipuri de culoare (hue): L(galben), M(mediu), R(rou) pentru fiecare dintre nivelel 2-4 de
luminozitate; nivelele 1 i 5 prezint numai culoarea M. (Curs Estetica)
culoarea maronie a gingiei se poate datora C

Culoarea variaz n funcie de cantitatea de melanin din esuturi, de grosimea epiteliului, de gradul de
keratinizare si de vascularizaia tesutului conjunctiv. Poate fi brun la indivizii cu pielea nchis. (Elemente
de prottica dentara fixa)
In cazul unui spatiu protetic disponibil mezio-distal mrit la nivelul unui incisiv central superior se pot folosi
urmatoarele artificii cu exceptia: C
Se tine cont de: -principil luminii si umbrelor.
Tratamentul de electie este cel ortodontic.
O estetica favorabila poate fi obtinuta prin incorporarea iliziilor in designul corpului de punte.Morfologia
dintelui contralateral trebuie duplicat ct mai precis posibil, iar discrepana de spaiu poate fi compensat
prin modificarea formei feelor proximale
Profilul de emergen ideal la nivelul crestelor edentate este obinut n cazul: C

-corpului de punte ovat
-protezarea pe implante
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la zmbetul perfect sunt adevrate? C

-marginea incizala a dintilor maxilari este paralela cu buza inferioara.
- cei doi incisivi centrali superiori ar trebui sa fie egali ca marime, lungime, simetrici ca si forma.
- in mod ideal, linia formata de muchiile dintilor ar trebui sa fie paralela cu podeaua
- muchiile dintilor superiori ar trebui sa fie paralele cu buza inferioara in timpul zambetului.
- linia coletelor urmareste buza superioara pentru a asigura o expunere minima a gingiei si o vizibilitate
optima a dintilor in timpul zambetului.
- un zambet larg permite o vizibilitate progresiva a dintilor catre posterior, acest lucru creand un zambet
mai atractiv.
- regula de aur a proporiei descrie un raport ideal de limi ale fetelor vizibile ale celor 6 dinti frontali.
- exista ghiduri care indica proportia ideala a fiecarui dinte pentru a se obtine un zambet frumos: 100%
inaltime si 75% latime.
- ambrazurile dentare sunt create artificial de catre technician si medical dentist ca sa creeze un aspect
natural.
-forma, plenitudinea, simetria buzelor pot fi imbunatatite pentru a optimiza zambetul.
Zenitul gingival, in cazul zambetului perfect trebuie sa se gaseasca la : C

-cel mai inalt punct al gingiei trebuie sa se gaseasca in dreptul caninului
-zenitul gingival al incisivului lateral este situat ideal mai inferior fa de cel al incisivului central care la
rndul su este situat mai inferior dect zenitul gingival al caninului.
Care din urmatoarele elemente nu se regaseste in caracteristicile zambetului perfect: C

CARACTESTICILE ZAMBETULUI PERFECT SUNT:
Proporia centralilor
Proporia de aur a frontalilor maxilari
Linii mediene
nclinare axial
Marginea liber incizal
Puncte de contact
Forma arcadei
Gradaia
Simetria gingival
Conturul gingival
Zenitul gingival
Care din urmatorii factori NU influenteaza perceptia culorii C

FACTORI CARE INFLUENTEAZA PERCEPEREA CULORII
Factori fiziologici i patologici patologici ai organului vizual
Intensitatea iluminrii existente
Compoziia spectral a luminii care acioneaz
Culoarea mediului inconjurtor (contrastul spaial)
Timpul privirii unei culori
Culori percepute imediat nainte (contrast temporal)
Structura formei i suprafe suprafeei obiectului
Factori psihologici
Unghiul din care privim
.lungimea buzei superioare n repaus: C
Lungimea medie a buzei sup in repaus la femei tinere : 20-22mm si la barbati tineri : 22-24mm
Atunci cnd lumina natural nu este disponibil ntr-un cabinet stomatologic, poate fi folosit lumina florescent,
provenit de la bec (eman o caldura de 5000-5500 K i un are CRI mai mare de 90).18
Temperatura standard a culorii este furnizat de tuburi fluorescente de: C
Conditii standardizate 1000-2000 lx, 4250-6000K tuburi fluorescente cu indicativul xx-950
proporia de aur este C: A=B x 1.618 B=C x1.618
In cazul zambetului perfect coletul incisivului lateral superior trebuie sa fie: C
- daca se trage o linie de la punctul cel mai superior al coletului caninului punctul cel mai superior al
coletului incisivul central, coletul incisivul lateral trebuie sa fie la 1-2 mm de aceast alinie
Profilul de emergen ideal la nivelul crestelor edentate este obinut n cazul: C

retractile gingivala, forma triungiulara a dintilor, operatii parodontale in antecedente, fren labial
inserat in zona papilei interdentare.
Cauzele apariiei triunghiurilor negre sunt urmatoarele , CU EXCEPTIA:: Ci diferite de iluminare

Un obiect poate avea culori diferite in conditi
17.DEFINITI METAMERISMUL.
Un obiect poate avea culori diferite in conditii difrite de iluminare
NEW: (rosenstiel cap 23 pg 630)
Two colors that appear to be a match

under a given lighting condition but have different spectral
reflectance (Fig. 23-12) are called metamers, and the
phenomenon is known as metamerism. For example, two
objects that appear to be an identical shade of yellow may
absorb and reflect light differently. Yellow objects normally
reflect yellow light, but some may actually absorb
yellow light and reflect orange and green. To an observer,
the orange and green combination looks yellow, although
when the lighting is changed, the metamers no longer
match. This means that a sample that appears to match
under the operatory light, for example, may not be satisfactory
in daylight. The dentist can avoid the problem of
metamerism by selecting a shade and confirming it under
different lighting conditions (e.g., natural daylight and
fluorescent light).
2 obiecte care par a avea aceeasi culoare sub o anumita lumina, reflecta lumina diferit in alte conditii.
Exemplu : un obiect galben de obicei reflecta lumina galbena . dar exista obiecte care absorb lumina si
reflecta o lumina verde + portocalie. / astfel in unele conditii de lumina combinatia de verde si portocaliu
pare galbena , ca a unui obiect galben. Dar cand se schimba conditiile de lumina combinatia acestora da
alta culoare .
18.CE ESTE CORIDORUL BUCAL?
Este spaiul ntunecat, care se formeaz ntre suprafeele vestibulare ale dinilor maxilari i obraz ncepn
d de la nivelul comisurii bucale n timpul zmbetului
NEW: (estetica in protetica fixa pg 19)

Este spaiul ntunecat, care se formeaz ntre suprafeele vestibulare ale dinilor maxilari i obraz
ncepnd de la nivelul comisurii bucale n timpul zmbetului. El este influenat de: amplitudinea
zmbetului, forma arcadei maxilare, tonusul muchilor faciali, poziia suprafeelor vestibulare ale
premolarilor superiori, proeminena caninilor n special n zona disto-vestibular, orice discrepan ntre
talia premolarilor i cea a celor ase dini frontali.
Forma arcadei are o inflen direct asupra coridorului bucal. O arcad ngust este perceput deseori
ca fiind neatractiv. Eliminarea total a coridorului bucal are de asemenea un caracter inestetic (gur plin
de dini).
Dac se trage o linie prin centrul caninilor ,aceasta trebuie s treac prin centrul papilei incisive
Dac linia trece prea posterior arcad ngust
Dac linia trece prea anterior arcad prea lat
19.CARE ESTE ELEMENTUL ANATOMIC LA CARE SE RAPORTEAZA, DIN PUNCT DE VEDERE ESTETIC, MARGINEA LI
BERA A FRONTALILOR MAXILARI?
Marginea libera incizala superioara trebuie sa fie paralela cu buza inferioara in timpul surasului
NEW : buza inferioara (estetica in protetica fixa pg19)

Poziia marginii incizale
Linia incizal reprezint o curb imaginar care aproximeaz marginile libere ale dinilor frontali
maxilari, corespunztoare marginii superioare a buzei inferioare. n surs, incisivii centrali trebuie s
apar la acelai nivel sau chiar mai jos n raport cu caninii. Linia incizal inversat se ntlnete atunci
cnd incisivii centrali sunt mai scuri dect caninii si confer un aspect de agresivitate.
Ideal, planul incizal trebuie s fie la acelai nivel cu planul ocluzal, care este aproximat de o linie
care trece prin vrfurile cuspizilor premolarilor i molarilor. Acest lucru se poate verifica aeznd
modelul de studiu maxilar cu dinii n jos pe suprafa plan a unei mese. Dac planul incizal depete
planul ocluzal, nseamn ca dinii frontali sunt prea lungi. Dac planul incizal este situat apical de planul
ocluzal , nseamn c dinii frontali sunt scuri.
Dinii trebuie s prezinte mrimi descrescnde nspre zonele situate distal de linia median,
conform principiului gradaiei. Cnd structuri similare sunt aliniate una dup alta , ele sufer o reducere
vizual progresiv a mrimii de la cea mai apropiat la cea mai ndeprtat. Un premolar sau un molar
malpoziionat reprezint cea mai frecvent situaie clinic, care poate afecta aceast progresie dentar
estetic.
20.CUM TREBUIE SA FIE DISTRIBUITE IN SENS CERVICO-OCLUZAL, PUNCTELE DE CONTACT INTERDENTAR,

PENTRU A ASIGURA UN ASPECT ESTETIC BUN?
Punctele de contact interentare sunt situate mai cervical si mai lingualcu cat dintii sunt mai posteriori
21.CARE ESTE SEMNIFICATIA, DIN PUNCT DE VEDERE ESTETIC, A LINIEI CARE UNESTE CENTRELE CELOR 2
CANINI MAXILARI?
Daca se trage o linie prin centrul caninilor, aceastra trebuie sa treaca prin centrul papilei incisive
Daca linia trece prea posterior => arcada ingusta
Daca linia trece prea anterior => arcada prea lata
22.Cum este indicat ca dentistul sa isi relaxeze ochii cand allege o culoare?
Medicul nu trebuie sa se uite mai mult de 5 min la dini pt a preveni acomodarea; trebuie sa se uite cu ochiul
dominant
23..CARE ESTE LUMINA IDEALA PENTRU POTRIVIREA NUANTEI?

La lumina zilei orele 12:00-13:00 si nu la lumina unitului.Alegerea culorii trebuie fcut nainte de alegerea de la
unitul dentar. Aceasta este prea puternica si poate sa produc oboseala oculara din cauza fenomenului de
strlucire.
24.CARE ESTE PRINCIPIUL LINIEI?

O linie orizontal va face un obiect s par mai lat, iar o linie vertical va face un obiect s par mai nalt. Dac am
avea doi dini de aceeai culoare i aceeai form, prezena unor linii verticale sau orizontale sub form de
pigmentri sau linii de hipoplazie pot crea iluzia lungimii sau limii.
Iluzia prin convergena i divergena liniilor se poate obine prin modificarea marginilor i ambrazurilor incizale.
Un canin cu o margine incizal foarte ascuit este perceput mai lung dect un canin cu marginea incizal teit.
(Elemente de protetica dentara fixa-Cap Estetica. Pag 46)
25.CATE NIVELE DE LUMINOZITATE CONTINE KIT-UL VITA TOOTHGUIDE 3D MASTER?

5 nivele (Rosenstiel-cap23-pag 631)
26.CARE SUNT CARACTERISTICILE BIOTIPULUI GINGIVAL SUBTIRE ? (Elemente de protetica dentara fixa-Cap
Estetica. Pag 46)
esutul gingival este delicat si friabil,

bioforma gingival este dantelat,
exist o band subire de gingie fix,
esutul osos subiacent este subire, uneori prezentnd dehiscene i fenestraii,
reacioneaz la boala parodontal prin retracie gingival.
27.CARE SUNT OPIUNILE ESTETICE IN CAZUL UNUI SPAIU MEZIO-DISTAL MRIT REZULTAT N URMA
EXTRACIEI UNUI DINTE FRONTAL CARE PREZENTA DIASTEMA/TREMA?
Aceast problem apare de obicei atunci cnd existau diastem i/sau treme nainte de extracia unui dinte
frontal. Limea dintelui fals va fi evident mai mare dect ideal.
Excesul de lime va fi ascuns plasnd zonele de contact interdentar mai lingual i cervical. Sa ne imaginam c
diametrul incisivului central drept este mai mare dect al incisivului central stng. Lumina este reflectat n
special de suprafaa vestibular plan. Liniile de tranziie, de obicei, reflect lumin i ne dezvluie practic limea
dintelui. Aceste linii de tranziie trebuie plasate astfel nct feele aparente ale celor doi dini s par identice.
Mutnd mezial i distal liniile de tranziie mai spre mijlocul feei vestibulare se vor crea noi linii de tranziie i
astfel va rmne o suprafa plan mai mic. Aceast reducere a suprafeei reflective va face ca dintele s apar
mai subire dect este de fapt. Suprafeele meziale i distale ale feei vestibulare sunt realizate apoi mai convex
convergente spre zonele de contact. Unghiul mezio-incizal se rotunjete i se creeaz o uoar curbur de la
treimea mijlocie a marginii incizale la punctul de contact distal. Pe marginea incizal se poate face i o mic
incizur care schimb percepia vizual i are un efect plcut. Este permis doar o rotunjire limitat mezioincizal
n special datorit posibilitii crerii unei asimetrii a restaurrii prin realizarea unei rotunjiri accentuate. Este
posibil totusi crearea iluziei unei mici diastemeincizale prin mutarea punctului de contact mezial spre cervical18.
Deoarece observatorul vede pacientul n special drept din fa este posibil s obinem mai mult din iluzia spaial
prin deschiderea ambrazurii disto-incizale.
Incorporarea unor astfel de iluzii este o alegere mult mai bun dect realizarea unui incisiv central contralateral
supraconturat.
La canini, surplusul de spaiu poate fi marcat prin deplasarea centrului vizual al suprafeei vestibulare spre mezial
realiznd creasta vestibular spre mezial19. Vrful caninului trebuie i el deplasat uor mezial bineneles dac
acest lucru este compatibil cu necesitile funcionale. Punctele de contact trebuie deplasate lingual i cervical.
(Elemente de protetica dentara fixa-Cap Estetica. Pag 47)
28. CE SE RECOMANDA IN CAZUL UNUI SPATIU VERTICAL MARIT? - Estetica in protetica fixa
Aceast situaie apare atunci cnd se produce resorbia procesului alveolar consecutiv extraciilor. Se
recomand transformarea punctului de contact interdentar n suprafa de contact, ambrazurile se realizeaz ct
mai subiri, si se accentueaz convexitatea cervico-incizala mai ales in cincimea cervical i incizala a feei
vestibulare. Dac doi incisivi centrali superiori trebuie sa fie realizai s par mai scuri se recomand teirea
marginii incizale n zona central astfel nct aceasta s convearg spre punctul de contact mezial.
29. IN CE SITUATII SE INTALNESTE CRESTEREA IN VOLUM A GINGIEI? - Estetica in protetica fixa
Hipertrofii inflamatorii
Hiperplazii medicamentoase (fenitoin, nifedipin, ciclosporine, unele citostatice, anticoncepionale)
Tumori benigne i maligne
Hiperplazii gingivale pubertale sau de sarcin
Hiperplazii gingivale idiopatice (Elephantiazis gingival)
30. CAUZELE DEVIATIEI LINIEI INTERINCISIVE - Estetica in protetica fixa
- absenta unor dinti
- asimetrii scheletale
31. CUM TREBUIE SA FIE MARGINEA LIBERA INCIZALA IN TIMPUL SURASULUI? ( Pagina 20)
Linia incizal reprezint o curb imaginar care aproximeaz marginile libere ale dinilor frontali maxilari,
corespunztoare marginii superioare a buzei inferioare. n surs, incisivii centrali trebuie s apar la acelai nivel
sau chiar mai jos n raport cu caninii. Linia incizal inversat se ntlnete atunci c Ideal, planul incizal trebuie s
fie la acelai nivel cu planul ocluzal, care este aproximat de o linie care trece prin vrfurile cuspizilor premolarilor
i molarilor. Acest lucru se poate verifica aeznd modelul de studiu maxilar cu dinii n jos pe suprafa plan a
unei mese. Dac planul incizal depete planul ocluzal, nseamn ca dinii frontali sunt prea lungi. Dac planul
incizal este situat apical de planul ocluzal , nseamn c dinii frontali sunt scuri.nd incisivii centrali sunt mai scuri
dect caninii si confer un aspect de agresivitate.
32.MEDIA TRANSLAIEI NORMALE A BUZEI SUPERIOARE (Estetica pag16)
Media translaiei normale a buzei superioare este de 6-8 mm de la repaus la surs maxim. Buzele hiperactive
translateaz de 1.5-2x mai mult.
Astfel, n medie n timpul sursului este vizibil o zon de 8-11mm. de dini si gingie ( 2-3 mm. din dini cu buzele
n poziie de repaus + 6-8 mm. media translaiei buzei de la repaus la surs maxim). innd cont de faptul c un
ntr-un zmbet plcut sunt vizibili maxim 2 mm. de esut gingival putem trage concluzia c n medie lungimea
incisivilor centrali ar trebui s fie de 9-11mm.
33.CE ESTE SPATIUL NEGATIV ? (Estetica pg12)
Cand surasul se transforma in ras se formeaza un spatiu intunecat intre dintii maxilari si mandibulari denumit
spatiul negativ. Avnd ca fundal acest spaiu negativ, ambrazurile incizale devin foarte vizibile, determinnd n
mare msur percepia atractivitii zmbetului.
34.TRATAMENTUL TRIUNGHIURILOR NEGRE
- restaurari protetice ( fatete sau coroane)
- grefe gingivale
- frenotomie sau frenectomie
- tratament ortodontic
35.CARE SUNT CARACTERISTICILE DINTILOR FEMININI?

- forma arcadei rotunjita
- marginile incizale rotunjite
- incisivii laterali incaleca usor incisivii centrali
- incisivi laterali si canini mici
- caninii ascutiti
36.CARE SUNT CARCTERITICILE SPECIFICE DENTITIEI SEXULUI MASCULIN?

- arcada patrata
- incisivii centrali acopera usor incisivii laterali
- varful caninilor tesit
- incisivii laterali si caninii voluminosi
37.DE CATE TIPURI POATE FI PROFILUL UNUI PACIENT?

-uor convex (normal)
-drept
-accentuat convex
-concav ( prognatie mandibulara, edentat total)
Elemente-de-protetica-dentara-fixa-
pag 50
38.CUM ESTE IN MOD NORMAL TREAPTA LABIALA?

Normal buza superioar depete uor buza inferioar. Uneori (anomalii dento-maxilare clasa a II-a) buza
superioar depete cu mult buza inferioar (procheilie superioar).Treapta labial poate fi inversat cnd buza
inferioar depete buza superioar (anomalii dento-maxilare clasa a III-a)
Elemente-de-protetica-dentara-fixa-f
pag 50
39. CAUZELE APARIIEI TRIUNGHIURILOR NEGRE SUNT URMATOARELE

Cauzele apariiei triunghiurilor negre sunt urmtoarele: retracie gingival, form triunghiular a dinilor, operaii
parodontale n antecedente, fren labial inserat n zona papilei interdentare, tratamente cu implante (pentru a nu
aprea triunghiuri negre trebuie s existe o distan de maxim 5mm. de la creasta osului alveolar la punctul de
contact al viitoarei restaurri protetice).
Elemente-de-protetica-dentara-fixa
pag 54

Protetica-Rezolvate-Seria 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protetica-Rezolvate-Seria 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Obiectivele biologice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

2.Obiectivele estetice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

3.Indicaiile restaurrilor provizorii armate cu fibre sunt

4.Obiectivele mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc o protez provizorie fix sunt

13. Dezavantajele tehnicii indirecte de protezare provizorie:

, stratul de acrilat fiind mai gros la coroana provizorie

Pacientul nu respecta programarile, ceea ce poate sa duca la instalarea unor complicatii

Rezistenta mecanica mai redusa

Mentinere si stabilitate relative cu risc de inghitire, aspiratie

In cazul unor procedee monomerul poate sa irite organul pulpar, parodontiul

(documentul de la seria 2,nu stiu de unde sunt luate )

14Avantajele tehnicii indirecte de protezare provizorie sunt (Pag 410,cap 15 Rosenstiel)

> Manipulare convenabila:timp de lucru adecvat,modelare usoara,timp de priza rapid

> Biocompatibilitate nu e toxic,alergic,nu e exoterm.

> Stabilitate dimensionala in timpul solidificarii

> Usor de conturat si finisat

. > Rezistenta adecvata si rezistenta la abraziune

> Buna aspect:translucent,stabil coloristic,controlarea culorii

> Este bine acceptat de pacient:nu e iritant, este inodor.

> Usor de adaugat la el sau de reparat.

> Compatibilitate chimica cu materialele de cimentare

17. Consecinele clinice (importana practic) a iniierii, propagrii i terminrii reaciei de

18. Consecinele clinice (importana practic) a proporiei monomer / filler (material de

21.Etapele clinice de realizare a unei coroane provizorii de substituie sunt urmtoarele :

23.Responsabilitile pe care le are medicul fa de tehnicianul dentar includ: (Rossenstiel,cap

24. Responsabilitile pe care le are tehnicianul dentar fa de medic includ

26. Mecanismele fizico-chimice de cretere a rezistenei i performanelor clinice ale ceramicilor

27. Ceramicile presate pe baza de leucita au urmatoarele caracteristici:

ROSENSTIEL, PAG 686, CAP. 25 (sub 31, 32)

31. Materialele compozite cu interpenetrare de faz, pentru realizarea restaurrilor protetice fr

Acestea pot modifica raspunsul pacientului la tratament i pot afecta prognosticul.

34. Ce formatiuni se palpeaza la examinarea extraorala: ( Rosenstiel, cap. 1, pag. 8)

20. Care este valoarea maxim a micrii de lateralitate ? Rosenstiel pagina 9

25. De cate tipuri sunt articulatoarele semiadaptabile? Rosenstiel pg. 38

30. De ce este importanta reproducerea suprafetei linguale a dintilor frontali?-Rosenstiel pag

31. Care este dezavantajul articulatoarelor mici neajustabile?- Rosenstiel, pag 38

41. Ce materiale pot fi folosite pentru refacerea bonturilor?pag 143, Rosenstiel

1) Tratament simptomatic 2) Stabilirea cauzelor

-au cea mai mare stabilitate dimensionala;turnarea modelelor poate fi amanita.

(Curs amprentarea drafta , pagina 39-40)

56.De ce este important anestezia local n realizarea eviciunii gingivale?

(Rosenstiel-cap 14, pagina 368)

57.Care sunt caracteristicile lingurilor standard?

-Amprentele cu elastomeri de sintez se iau de obicei cu linguri standard (universale) .

-Principala calitate pe care trebuie sa o ndeplineasc lingurile standard este rigiditatea.

- O uoar flectare a pereilor lingurii duce la o amprentare distorsionat a cmpului protetic..

(Curs- "Elemente de protetica dentara fixa,pagina 18)

58.Cu ce se face dezinfectia amprentelor dentare?

Substanele folosite pentru dezinfecia amprentelor sunt urmtoarele: glutaraldehida 2% (imersie 10

(Curs- "Elemente de protetica dentara fixa,pagina 31)

(Curs amprentarea drafta, pagina 102)

59. CARE ESTE TEHNICA DE LUCRU PENTRU AMPLASAREA FIRELOR DE RETRACTILE

-snurul de evictiune imbibat cu epinefrina

61. Clasificarea metodelor de amprentare n raport cu ntinderea si elementele pe care le

amprenta unitar, pentru un singur dinte de obicei preparat pentru o microprotez;

amprenta sectorial, pentru un sector de arcad (frontal sau lateral);

amprenta global (maxilar / mandibular), pentru o arcad ntreag;

inregistrarile de ocluzie (un caz particular de amprente bimaxilare )

Pentru asigurarea rigiditii pereii lingurii trebuie s aib

-4 mm. grosime( curs Drafta)

65.Care este rolul stopurilor portamprentei si unde se aplica acestia?

66.Care sunt materialele necesare pentru confectionarea lingurii individuale?