Sunteți pe pagina 1din 113

Intrebari Curs 1

-seria 1GRUPA 1

Ilie Sanziana-Florentina
1.Ce trebuie urmarit pentru diagnosticul ocluziei dentare:
Raspuns:
Raporturi ocluzale stabile / instabile n PIM
DVO pstrat / micorat / mrit
Raportul ORC OIM
Ghidajul micrilor de propulsie
Ghidajul micrilor de lateralitate
Modificrile dentare de poziie care afecteaz micrile mandibulare cu contacte dento-dentare
Dinii care prezint forme de uzur patologic
Dinii care prezint fremitus
*01 Introducere handout diapozitivul 14
2. Care sunt principalele motive pentru care un pacient se prezinta la stomatolog ?(categoriile principale)
Raspuns:
Discomfort ( durere,sensibilitate,tumefactii )
Perturbarea functionalitatii ( dificultate in masticatie si vorbire )
Social( gust sau miros neplacut )
Fizionomie( dinti/restaurari inestetice sau fracturate, discolorari)
* Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed.pdf , pagina 3
3. Examinarea ATM prin metoda palpatorie
Raspuns:
Se poate face in 3 moduri:
Clinicianul realizeaza palparea bilateral, anterior de tragus, in timpul miscarilor de deschidere si inchidere =>evaluarea sincronismului si simetriei condililor.
Palpare auriculara in conductul auditiv extern => examinarea zonei posterioare a discului, foarte bine inervata si vascularizata.
Palpare la nivelul gonionului=> cea mai buna metoda de a detecta prezenta unui clic.

* Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed.pdf , pagina 9


4. La ce se refera testul de vitalitate ?
Raspuns:
- Inainte de orice tratament restaurator, trebuie confirmata sanatatea pulpei dentare, de obicei prin verificarea raspunsului la stimuli termici.
- Diagnosticul eronat poate sa apara daca nervul este afectat, insa aportul sanguine este intact deoarece prin testul de vitalitate se evalueaza doar aportul nervului
aferent.
- Este esentiala analiza atenta radiologica in cazul acestor dinti.
* Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed.pdf , pagina 20
5. Ce masuri preventive trebuie luate de catre medical stomatolog in cazul pacientilor cu epilepsie?
Raspuns:
-medicul trebuie sa cunoasca istoricul acestui pacient
-se pune accentual pe diminuarea anxietatii prin scurtarea sedintelor de lucru
* An Introduction to Fixed Prosthodontics(Shillingburg 4)- pagina 8

Anghel Andreea-Mihaela
1.Care sunt avantajele potentiale ale clasificarii ACP, dupa autori?
- Consistenta intra-operator
- Comunicare profesionala
- Proportionalitatea veniturilor provenite din asigurari cu complexitatea tratamentului
- Metoda obiectiva de screening n educatia dentara
- Criterii standardizate de evaluare si cercetare
- Consistenta diagnostica
- Simplifica si organizeaza decizia consultului medical

2.Care sunt caracteristicile zonei de edentatie afectata in mod substantial?


-orice deschidere posterioara maxilara sau mandibulara care este mai mare decat 3 dinti lipsa sau 2 molari
-orice spatiu edentat, incluzand spatiile anterioare si posterioare ale 3 sau mai multi dinti

3.Care sunt caracteristicile zonei de edentatie compromisa in mod sever?


-orice spatiu edentat sau orice combinatie de arii edentate ce necesita o restaurare laborioasa si impune un grad ridicat de rabdare din partea pacientului

4.Care sunt caracteristicile dintilor stalpi moderat afectati?


-structura dintelui este insuficienta pentru a suporta restaurarile intracoronare
-terapia adjuvanta localizata este necesara

5.Care sunt conditiile pe care le indeplinesc schemele ocluzale ideale sau minim afectate?
-nu este necesara terapia preprotetica
-arcade dentare integre
Bibliografie:
-I Planning and preparations, pag.22-23, Rosenstiel
-Curs 1- Protezele fixe: generalitati, terminologie, functii

Albulescu Cristina
Cursul 1. Intrebarea 1 : Cum va fi tratata fiecare bresa edentata ?
prin punte dentar
prin protez mobilizabil
prin supraprotez

prin restaurri protetice agregate pe implanturi sau mixt (implanturi + dini naturali)
brea va fi meninut neprotezat

Capitolul 1. Intrebarea 2 : Care sunt conditiile pentru ca o zona edentata sa fie ideala sau minim compromisa?
Intervalul edentat sa se limiteze la un singur arc si una din urmatoarele conditii:
Orice interval maxilar anterior care nu dep e te doi incisivi lips
Orice interval mandibular anterior care nu dep e te patru incisivi lips
Orice maxilar posterior sau interval mandibular care s nu dep easc dou premolari sau un premolar i
unul molar
*Rosenstiel. Planning and preparation.pag 22
Capitolul 1. Intrebarea 3 : Ce conditii trebuie sa indeplineasca o zona edentata compromisa in mod substantial ?
Orice maxilar posterior sau interval mandibular , care este mai mare dect trei din i lips sau doi molari
Orice interval edentat , inclusiv anterior i posterior zone de trei sau mai multi dinti lipsa
*Rosenstiel.Planning and preparation.pag 22
Capitolul 1. Intrebarea 4 : Clasa I
Aceast clasa este caracterizata prin ideal sau compromisa minim ca loca ia i ntinderea unei zone edentate (care se limiteaz la un singur arc), de sprijin.
Condiii, caracteristicile ocluzale, i reziduale
Condiii creasta. Toate cele patru criterii de diagnostic sunt favorabile:
1. Localizarea i ntinderea zonei edentate sunt ideale sau minim compromise:
Zona edentata se limiteaz la un singur arc.
Zona edentata nu compromite sprijinul fiziologic al bonturilor.
Zona edentata poate include orice interval anterior maxilar care nu dep e te doi incisivi, orice interval mandibular anterior care nu dep e te patru incisivi lips, sau
orice interval posterior care s nu depeasc doi premolari sau un premolar i un molar.
2. Condiia de sprijin este ideal sau minim compromisa, nu este nevoie de terapie preprotetica.
3. Ocluzia este ideal sau minim compromisa, fr a avea nevoie de terapie preprotetica; relatia mandibuo-maxilar
este format din clasa I molar i relaiile maxilarului.
4. Structura creastei reziduale conform cu clasa I
*Rosenstiel. Planning and preparation .pag 23
Capitolul 1. Intrebarea 5 : La ce serveste sistemul de clasificare al edentatiilor?
Acest sistem de clasificare servete la identificarea pacientilor cel mai probabil de a solicita tratament de la un

specialist sau de ctre un medic cu formare suplimentar i experienta in tehnici avansate . Acest sistem ar trebui s fie, de asemenea valoros pentru protocoale ca
tratament diferit de cercetare . Cu creterea complexit ii de tratament , aceast clasificare de edenta ie par ial, mpreun cu clasificarea complet de edenta ie, ajut
coal dentara pentru evaluarea pacienilor si pentru o mai buna ingrijire . Pe baza observa iilor i utilizrii de ctre practicieni ,educatori , i cercettori , acest sistem
este modificat dup cum este necesar.
*Rosenstiel .Planning and preparation .pag 33

Anghel Elena-Adriana
Cap. 1 ntrebarea 1: Care sunt cele patru categorii de simptome pentru care pacientul se prezint la medic?
Comfort (durere, sensibilitate, edem)
Funcionalitate (dificultate n masticaie sau vorbire)
Factorul social (gust sau miros neplcut)
Estetic (dini fracturai, restaurri inestetice, coloraii)
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3
Cap. 1 ntrebarea 2: Care este aspectul unei gingii sntoase?
Culoare roz
Aspect de gravur punctat sau n coaj de portocal
Ferm ataat de esutul conjunctiv adiacent
Conturul marginal liber este ascuit
Papila interdentar ocup spaiul interproximal
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 11
Cap. 1 ntrebarea 3: Care sunt datele furnizate de radiografia panoramic?
Prezena sau absena dinilor
Evaluarea molarilor 3 i a dinilor impactai
Aprecierea calitii osului alveolar naintea inserrii unui implant
Depistarea unor resturi radiculare la nivelul crestelor edentate
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 18
Cap. 1 ntrebarea 4: Criterii diagnostice pentru clasificarea edentaiei pariale.
1. ntinderea i topografia breelor
2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale

4. Crestele edentate
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 22
ntrebarea 5: Care sunt caracteristicile unei arcade ideale sau minim afectate de
edentaie?
Brea edentat este unic, localizat la o singur arcad i ndeplinete una din urmtoarele condiii:
Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari sau un premolar i un molar
*Pdf Curs 1 pag 24

Androne Despina

Intrebarea 1: Caracteristici generale ale protezelor fixe:


sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa de cele ale dinilor naturali-n general au un volum aproximativ egal cu al dinilor
restaurai;
prezint sprijin parodontal i/sau osos
potenial mai bun de integrare morfo-funcional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile.
*Pdf Curs 1
Intrebarea 2: Criterii de diagnostic favorabile a edentatie clasa I sunt:
1. Localizarea i ntinderea zonei edentate care sunt ideale sau minim compromise
2. Condiia de sprijin este ideala sau minim compromisa, nefiind nevoie de terapie preprotetica.
3. Ocluzia este ideala sau minim compromisa, fr a avea nevoie de terapie preprotetica;
4. Structura creastei reziduale este n conformitate cu clasa I, descriere edenta ia totala.
* *Rosenstiel .Planning and preparation
Intrebarea 3: Clasificarea zonei edentate in functie de localizarea i ntindere clasa I
Zona edentata se limiteaz la un singur arc.
Zona edentata nu compromite sprijinul fiziologic a bonturilor.
Zona edentata poate include orice interval anterior maxilar ce nu dep e te doi incisivi,orice interval mandibular anterior ce nu dep e te patru incisivi lips, sau orice
interval posterior care s nu depeasc doi premolari sau un premolar i un molar.

*Rosenstiel .Planning and preparation


Intrebare 4: Conditiile dinilor bont:
Nu e indicata terapia preprotetica .n cazurile de compromitere moderata a dintilor
structura dintelui este suficient pentru a men ine sau a sprijinii restaurari intracoronare , n una sau dou sextani
terapie adjuvant localizata a bonturilor ( de exemplu , parodontal ,proceduri endodontice , sau ortodontice , n unul sau doi sextani ) .n cazurile de din i stalpi
compromisi n mod substanial
structura dintelui este suficient pentru a men ine sau a sprijini restaurri intracoronae sau extracoronare , n patru sau mai multi sextani .
terapie adjuvanta extinsa a bonturilor ( de exemplu , parodontal ,proceduri endodontice sau ortodontice , n patru sau mai multi sextani ) .n cazurile de din i stalpi grav
compromisi
*Rosenstiel .Planning and preparation
Intrebarea 5: Schema ocluzala:
Scheme ocluzale ideale sau minim compromise sunt caracterizat prin urmtoarele condi ii:
Fara terapii preprotetice necesare
Molar clasa I in relatie cu maxilarului scheme ocluzale moderat compromise sunt caracterizate prin urmtoarele condi ii:
Necesitatea de terapie adjuvanta localizate
Molar clasa I in relatie cu maxilarului
Scheme ocluzale substanial compromise sunt caracterizate prin urmtoarele condi ii:
Necesitatea de restabilire a ntregii relatii ocluzale, dar fr nici o schimbare n ocluzaia vertical
Molari clasa II in relatie cu maxilarului
Scheme ocluzale grav compromisa sunt caracterizate prin urmtoarele condi ii:
Necesitatea de restabilire a intregii relatii ocluzale, cu modificri n ocluzale vertical
Molari clasa II, Divizia 2, i clasa III in relatii cu maxilarului
* *Rosenstiel .Planning and preparation

Anca Ruxandra
1. Cum va fi tratata fiecare bresa edentata?
R: - prin punte dentara
- prin proteza mobilizabila
- prin supraproteza
- prin restaurari protetice agregate pe implanturi sau mixte( implanturi + dinti naturali)

- bresa va fi mentinuta neprotezata


( slide 10, curs 1)

2. Cum se evalueaza vitalitatea unui dinte?


R: Vitalitatea unui dinte se evalueaza prin raspunsul la actiunea unui stimul termic.
( Rosenstiel, pag 20)

3. In ce situatie poate avea loc diagnosticarea gresita a vitalitatii dintelui?


R: Cand nervul este afectat, dar vasele de sange sunt intacte, fiind necesara examinarea radiografiei dintelui.
( Rosenstiel, pag 20)

4. Prin ce este caracterizata edentatia clasa 1?


R: Edentatia clasa 1 este caracterizata printr-o zona edentata ideala sau minim compromisa ( limitata la o singura arcada), zona de sprijin, ocluzie stabila, creasta
reziduala restanta.
(Rosenstiel, pagina 23)

5. La ce se foloseste sonda parodontala?


R: Sonda parodontala se foloseste pentru a masura ( in milimetri) adancimea pungilor parodontale si a santurilor gingivale sanatoase.
(Rosenstiel, pag 11)

Saba Joulyana
1. Pentru cine sunt recomandate antibiotice in proceduri stomatologice?

Profilaxia cu antibiotice pentru proceduri stomatologice este recomandata numai pentru pacienti cu cardiace.
(an introduction to fixed prosthodontics-page 1)

2.Simptome de hipoglicemie:
- traspiratie, ameteala, dezorientare
(an introduction to fixed prosthodontics, page 9)

3. Carui fapt se datoreaza riscul de aparitie de osteonecroza la pacienti care fac tratament pentru cancer metastazat osos ?
- riscul este mare datorita tratament intravenos cu bisfosfonati.
(an introduction to fixed prosthodontics, shillinburg, page 17)

4.enumerati factori cauzatori de xerostomie:

radioterapia in regiuni cavitati orale


lupus eritemaatos
sindrom sjogren
anumte tipuri de medicatie (anticolinergice, antihipertensive, antihistaminice).

(an intorduction to fixed prosthodontics (fundamentals of fixed prosthodontics,shillinburg, page 22).

5. In cazul lucrarilor aggregate pe implante, ce fel de sprijin prezinta protezele fixe?


Sprijin parodontal/ osos.
(curs 1, pagina 1)

Yaghi Karen

1)care sunt segmentele anatomice examinate in etapa examinare extra orale?


-Atm,muschii masticator si buzele. (Pag 9)
2)Care sunt metode de testare ale vitalitate a dintilor?
-Percutie,teste termice,teste electrice. (Pag 20)
3)Care este nr maxim de dinti lipsa care au indicatie protezarea prin punti dentare?
-Maxim 3 dinti (intermediari) in zona laterala sau 4 intermediari (incisivi) in zona frontala.(Pag 4)
4) Cat este valoarea INR normala la un pacient cu o coaguabilitate normala a sangelui?
-INR=1.0 (pag 12)
5)Care sunt substansele medicamentoase cele mai alergene?
-Antibioticele si substansele anestezice locale (pag 6)

Grupa 2
SURS
ANTOHI
ALEXANDRU

Rosenstiel pag. 9
Rosenstiel pag. 11

Rosenstiel pag. 20

Rosenstiel pag. 9

NTREBRI
1. Care este valoarea maxim a
micrii de lateralitate ?
2. Care este una dintre cele 3
metode de determinare a
grosimii gingiei fixe
keratinizate?
3. n cursul testelor de vitalitate
se poate evalua greit
vitalitatea pulpei?
4. Care este procentul de
populaie care n timpul
sursului nu au vizibil 1/3
cervical a incisivului central

RSPUNS
Aproximativ 12 mm
Clinicianul, cu ajutorul unei sonde parodontale, msoar
grosimea la suprafaa benzii de . keratinizat pe
dimensiune corono-apical i apoi scade adncimea
anului gingival
Dat fiind faptul ca acestea testeaz doar fibrele nervoase
aferente, o situaie n care acestea sunt afectate dar
vascularizarea este intact poate reprezenta o situaie de
diagnostic greit
mai mult de 25%

superior ?
Handout 02/pag
25/slide2
Rosenstiel pag 8

APOSTOL
ANTONIA

5. Cum definii arcadele


substanial afectate de
edentaie?
1. n ce const examinarea
extraoral?

Rosenstiel pag 11

2. Ce se urmrete n cazul
examinrii gingiei?

Rosenstiel pag 18

3. Care sunt avantajele


radiografiilor panoramice?

Rosenstiel pag 6

4. Care sunt afeciunile sistemice


cu efect de exacerbare a bolii
parodontale?
5. Cum se clasific breele
edentate dup ntindere i
topografie?

Handout

Rosenstiel Pag 9

1. Cum se localizeaza ATM?

Rosenstiel Pag 21

2. Ce factori locali si generali

Rosenstiel Pag 10

influenteaza prognosticul
tulburarilor dentare?
3. Ce este spatiul negativ si ce
elemente strica armonia
acestuia?

Rosenstiel pag6

4. Care sunt detaliile personale

APOSTOL
ALEXANDRU

Handout

ale pacientului inregistrate la


prima vizita in cabinet?
5. Definii arcadele sever
afectate de edentaie

Orice bre lateral de cel puin 3 dini sau cuprinznd 2


molari, maxilar sau mandibular
Se acord o atenie sporit asimetriei faciale, deoarece
mici deviaii de la normal pot indica serioase probleme
ascunse. Se palpeaz nodulii limfatici cervicali, articulaia
temporo-mandibular i muchii masticatori.
Gingia este uscat pentru examinare astfel nct
umezeala s nu ascund detalii sau uoare schimbri. Se
noteaz culoarea, textura, consistena, dimensiunea,
conturul i poziia.
Sunt extrem de utile n evaluarea molarilor de minte i a
dinilor inclui, evaluarea osului nainte de implant i
detectarea resturilor radiculare.
Diabet, menopauza, sarcina, utilizarea medicamentelor
anticonvulsivante.
a. arcade ideale sau minim afectate de edentaie
b. arcade moderat afectate de edentaie
c. arcade substanial afectate de edentaie
d. arcade sever afectate de edentaie
Practicianul localizeaza ATM-ul palpand bilateral, anterior
de tragus, in timp ce pacientul inchide si deschide gura.
-Factori generali: varsta pacientului, sensibilitate crescuta
a mucoasei cavitatii bucale;
-Factori locali: trauma ocluzale, masuri de igiena orala;
R: Spatiul intunecat, vizibil intre dintii maxilari si
mandibulari atunci cand pacientul rade se numeste
spatiul negativ. Dintii lipsa, diastema, fracturile si
restaurarile fara succes intrerup armonia spatiului negativ
, necesitand corectia acestuia
Nume,adresa,numarul de
telefon,sexul,ocupatia,programul de lucru,statusul marital
si financiar
Orice bre edentat sau asociere de bree care solicit
complian terapetic sporit din partea pacientului

Rosenstiel pg. 9

Rosenstiel pg.9

Rosenstiel pg. 7
ARISTIDE
ANDREI
Rosenstiel pg. 22

BUGA DANIEL

1. Care este valoarea deschiderii

maxim a gurii si la ce valoare


gura se poate considera
restrictionat?
2. Cum se numeste spatiul dintre
arcada maxilar si
mandibular care se formeaz
atunci cand pacientul rade?
3. Dinii tratai ortodontic pot
suferi o modificare vizibil pe
radiografie, de care trebuie s
inem cont naintea unui
tratament protetic. Care este
aceasta modificare?
4. Ce condiii indeplinesc zonele
edentate compromise in mod
substanial ?

Handout 2 , slide
30/93)

5. Care sunt indicaiile

Rosenstiel, pag 9

1. Ce reprezinta spatiul negativ?

Rosenstiel, pag 9

2. In ce consta o examinare

raporturilor ocluzale sever


afectate?

parodontala?
Rosenstiel, pag 18

3. Care sunt dezavantajele

radiografiei panoramice?
Rosenstiel, pag 22

4. Care sunt conditiile ce

definesc spatiile edentate


compromise substantial?
slide 23

5. Care sunt criteriile diagnostice

ale edentatiilor?

Deschiderea maxim a gurii este >50mm, se consider


deschidere restrictionat la <35mm.
Se numete spaiu negativ.

Dinii tratai ortodontic pot prezenta un grad de resorbie


radicular, ce va modifica raportul coroan/rdcin, si
din aceasta cauza trebuie sa inem cont de aceasta
modificare.
-Orice interval maxilar sau mandibular posterior , care
este mai mare ca 3 dini lipsa , sau ca doi molari.
-Orice interval edentat anterior si posterior mai mare sau
egal cu 3 dini lipsa.
-Este necesar reconstrucia schemei ocluzale i
modificarea dimensiunii verticale de ocluzie
-Raporturi interarcadice i intermaxilare de clasa a II-a
diviziunea 2 sau clasa a III-a
Este spatiul intunecat vizibil intre dintii maxilari si
mandibulari format atunci cand pacientul rade,
deschizandu-si putin gura.
Intr-o examinare parodontala, clinicianul evalueaza
statusul acumularii bacteriene, reactia tesutului
pacientului si gradul de distrugere reversibila sau
ireversibila.
Radiografia panoramica nu ofera o imagine suficient de
detaliata pentru evaluarea suportului osos, structurii
radiculare, cariilor sau bolilor periapicale.
- Orice bresa laterala maxilara sau mandibulara ce este
mai mare de 3 dinti sau 2 molari
- Orice bresa edentata, inclusiv in zonele anterioare si
posterioare, de 3 sau mai multi dinti
1. ntinderea i topografia breelor
2. Starea dinilor stlpi

Rosenstiel pag 13

1. Ce presupune examinarea

ocluzal?
Rosenstiel pag 11

2. Cum arat o gingie sntoasa?

Rosenstiel pag 6

3. Enumerati factori ce pot afecta

metodele de tratament.
BACANAU
ALEXANDRA

Rosenstiel pag 9

4. Cum se face palparea

muchilor masticatori?
Handout

5. Cum va fi tratat fiecare bre

edentat?

BACCELA
ADELINA

pag 13 Rosenstiel

1. In ce consta examinarea

ocluzala ?

pag 22 ,
Rosenstiel

2. Definiti zona de edentatie

moderata .

3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
Presupune analizarea contactelor initiale, alinierii dintilor,
contactelor ocluzale excentrice si manevrabilitatea
maxilarului.
Gingia sntoasa este de culoare roz i ferm legat de
esutul conjunctiv subiacent. Marginea gingival liber
este ascuit,iar papilele umplu spaiile interdentare
Tulburri ce necesit utilizarea antibioticelor, orice
utilizare de steroizi sau anticoagulante i orice rspuns
alergic anterior la medicamente sau materiale dentare.
Se realizeaz simultan i bilateral cu uoar presiune.
Acest lucru i piermite pacientului s observe dac exist
diferene ntre partea stang i dreapt i s clasifice
disconfortul ca slab, moderat sau sever.
prin punte dentar
prin protez mobilizabil
prin supraprotez
prin restaurri protetice agregate pe implanturi sau
mixt (implanturi + dini naturali)
brea va fi meninut neprotezat
Medicul incepe examinarea ocluzala prin a-i cere
pacientului sa faca miscari simple de deschidere si
inchidere a gurii pe care medicul le va observa. Obiectivul
este sa determine in ce masura ocluzia pacientului difera
de ideal si cum s-a adaptat pacientul . Se acorda atentie
speciala contactelor initiale , alinierii dintilor , contactelor
ocluzale excentrice , manevrabilitatii maxilarului.
In edentatie moderata , spatiul de edentatie se afla la
ambele arcade si exista una din urmatoarele conditii :
- spatiul include orice interval maxilar anterior care nu
depaseste doi incisivi lipsa
- spatiul include orice interval mandibular anterior care nu
depaseste patru incisivi lipsa
- spatiul include orice interval maxilar sau mandibular
posterior care nu depaseste doi premolari sau un
premolar si un molar
- caninul maxilar sau mandibular lipseste

pag 20 ,
Rosenstiel

3. Care este importanta testelor

pag 8 Rosenstiel

4. In ce consta examinarea

de vitalitate ?

extraorala ?
5. Care sunt indicatiile pentru

interventii chirurgicale
preprotetice ?

AL SARAF
SERAG

(Rosenstiel,
pg.11)
(Rosenstiel, pg.8)
(Rosenstiel, pg.
22)

(Shillingburg,pg?)

1. Gingia trebuie sa fie uscata


inainte de examinare, de ce ?
2. Precizati toate structurile
incluse in palpare intr-un
examen extraorale?
3. n zona edentate ideala sau
minim compromis, edentatul
se limiteaza la un singur arc, si
una dintre cateva conditii.
care sunt aceste conditii ?
4. Care este cauza strangerea
dintilor ai pacientului

Inainte ca orice tratament restaurativ sa fie inceput ,


sanatatea pulpara trebuie confirmata , de obicei prin
evaluarea raspunsului la stimularea termica . In testele de
vitalitate numai inervarea aferenta este evaluata
.Diagnosticarea gresita poate aparea daca inervarea este
afectata , dar irigarea cu sange este intacta .Inspectarea
atenta a radiografiilor este esentiala in examinarea
acestor dinti .
Atentie speciala este acordata asimetriei faciale pentru ca
mici deviatii de la normal pot duce la serioase probleme .
Ganglionii cervicali sunt palpati , articulatiile temporomandibulare si muschii masticatori .
- proceduri minore la nivelul partilor moi
- proceduri minore la nivelul tesuturilor dure
- insertia implaturilor ( simpla ) , fara proceduri de
augmentare
- extractii multiple care duc la edentatia totala si
protezare imedita
- spatiul interarcadic limitat , de 18-20 mm
- efecte moderate ale unor factori psihosociali si/sau
manifestari ale unor afectiuni sistemice sau afectare
localizata a tesuturilor moi
-sunt prezente simptomele TTM
- limba de volum crescut , cu sau fara hiperactivitate
- reflex de voma hiperactiv
umezeala ascunde schimbariile mici sau detalii.
ganglionii limfatici ( zona cervicala), Articulatii
tempromandibulare si muschii masticatori.
a) zona anterioara a maxilarului care nu depaseste 2
incisivi
b) zona manterioara a mandibulei care nu depaseste 4
incisivi
c) zona posterioara a maxilarului sau a mandibulei 2
premolari sau un premolar si un molar.
muschii maseteri care sunt supradezvoltate din
hiperactivitate.

(Curs 01)

Rosenstiel pag 9
Rosenstiel pag 11
Rosenstiel pag 11
MAHMOOD
JAMAL

observate in timpul anamnezei


( interviului ) ?
5. De ce este necesar
protezarea edentaiilor?

1. Ce muschi se palpleaza la

examinarea extraorala ?
2. Ce se masoara in proba
periodontala?
3. Ce aspect are gingivita
marginala cronica?

Rosenstiel pag 23

4. Prin ce se caracterizeaza

Handout

5. Ce fel de tratament necesita

Restaureaz funciile ADM afectate


eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Muschii : maseter, temporal, sternocleidomastoidian,
trapez.
Se masoara in mm adancimea pungiilor parodontale si
santurile gingivale sanatoase.
Gingia devine bulboasa si extinsa, marginile si papilele
sunt tocite, se poate observa si un exudat alaturi de
sangerari gingivale
Nu necesita tratament preprotetic; Clasa 1 Angle

schema ocluzala ideala?


dintii stalpi afectati sever?

Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de


exemplu
parodontal, endodontic, ortodontic n 4-6 sextante

Grupa 3
Balan Alexandru
1. Cand vorbim despre ras ce este spatiul negativ ? (pag. 9, Rosenstiel)
Atunci cand rade pacientul prezinta un spatiu intunecat intre arcade, acest spatiu vizibil fiind denumit spatiul negativ.
2. Enumerati si clasificati factorii care influenteaza stabilirea unui prognostic.(pag22., Rosenstiel)
Factori generali: - indcele de carie
- insusirea educatiei de control al placii
- tratamente anterioare reusite
- variabilitatea fortelor ocluzale
Factori locali - gradul de acoperire

- dinti inclusi langa dinti ce urmeaza a fi protezati


- mobilitate dentara
- angulare radculara si structura radacina
- raportul coraona radacina etc.
3. Descrieti cum se prezinta arcadele moderat afectate de edentatie dupa clasificarea American College of Prosthodontists (ACP). (02 generalitati handout
cd . slide 24)
Bresele sunt prezente pe ambele aracade si prezinta un grad moderat de edentatie daca exista:
-Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
-Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
-Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari
sau un premolar i un molar
-Este absent un canin maxilar sau mandibular
4. Orice pacient care se prezinta pentru tratament este considerat ca fiind infectios, emnumerati precautiunile care se iau in teractiunea cu acesta.
(Shillingburg.pag.29)
-manusi
-masca si ochelari sau scut
-halat sau o uniforma protectiva
5. Care sunt cele patru criterii care trebuiesc luate in considerare pentru ca edentatia partiala sa fie considerata de clasa I. .( pag. 23, Rosenstiel)
- dintii stalpi trebuie sa fie ideali si necompromisi fara a necesita tratament preprotetic
-ocluzia este ideala s nu necesita tratament preprotetic
-creasta edentata nu este afectata
- edentatia este localizata pe un singur arc, nedepasind dimensiunea a 2 incisivi maxilari, 4 incisivi mandibulari, 2 premolari sau un premolar si un
molar.
Balasescu Emil
Curs : Care sunt avantajele potentiale ale clasificarilor ACP?
R: - consistenta intra-operator
-

Comunicare profesionala

Metoda obiectiva de screening in educatia dentara

Criterii standardizate de evaluare si cercetare

Consistenta diagnostic

Simplifica si organizeaza decizia consultului medical

Shillingburg
Capitolul 1
1.Care este rolul unei coroane restauratorie?
R: Rolul este acela de a reproduce morfologia si conturul deteriorate al unei portiuni coronare al unui dinte si sa protejeze dintele ramas de viitoare distrugeri.
2.Ce sunt mulajele de diagnostic?
R: Mulajele de diagnostic sunt o parte integranta a procedurilor de diagnostic necesare pentru a da stomatologului o perspectiva cat mai completa posibil in cee ace
priveste nevoile dentare ale pacientului.
Rosenstiel
Capitolul 1
1.Ce determina examinarea intraorala ?
R: Examinarea intraorala poate dezvalui informatii considerabile in ceea ce priveste starea tesuturilor moi , dintilor si structurilor de sprijin.
2.Ce este determinat in examinarea periodontala?
R: In examinarea periodontala este determinat gradul de acumulare bacteriana , raspunsul gazdei fata de probleme si gradul de reversibilitate sau ireversibilitate al
deteriorarii.
Bancu Sebastian Andrei

1: Principalele motive pentru care un pacient se prezinta la stomatolog ?(categoriile principale)-pag. 4


Raspuns 1:-Discomfort(durere,sensibilitate,tumefactii)
-perturbarea functionalitatii(dificultate in masticatie si vorbire)
-social(gust neplacut sau miros neplacut)

-fizionomie(fracture sau dinti neatractivi,restaurari inestetice,discolorari)


2:Referitor la istoricul medical al pacientului, cum putem clasifica afectiunile acestuia? pag 6 Rosenstiel
Afectiuni care afecteaza metodele tratamentului
1) Afectiuni care afecteaza planul tratamentului
2) Afectiuni sistemice cu manifestari orale
3) Afectiuni cu risc pentru personalul medical si auxiliar

3: Ce urmareste istoricul dentar ? pag 7,8-Rosenstiel


Raspuns: a) Tratamente anterioare parodontale-igiena orala a pacientului,se discuta masurile de control al placii, Se urmareste frecventa periajelor
profesionale,a detartrajelor,data efectuarii lor precum si chirurgia parodontala dupa caz.
b)tratamenta anterioare restaurative
c)tratamente endodontice anterioare.
d)istoric ortodontic
e)Istoric protetic
f)istoric chirurgical:
g)istoric Rx: vechile Rx permit evaluarea evolutiei bolii
h)istoric al disfunctiilor ATM:DURERE/ZGOMOTE ARTICULARE/SENSIBILITATE LA PALPARE. Disfunctiile ATM ar trebui
rezolvate inaintea unui tratament protetic.
4: Descrieti cum se prezinta arcadele moderat afectate de edentatie dupa clasificarea American College of Prosthodontists (ACP). (02 generalitati
handout cd . slide 24)
Bresele sunt prezente pe ambele aracade si prezinta un grad moderat de edentatie daca exista:
-Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
-Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
-Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari
sau un premolar i un molar
-Este absent un canin maxilar sau mandibular
5: Clasificare dupa intinderea i topografia breelor edentate (dupa Criteriul 1)- enumerare.
I Arcade ideale sau minim afectate de edentatie

II Arcade moderat afectate de edentatie


III Arcade substantial afectate de edentatie
IV Arcade sever afectate de edentatie
Burca Bianca Cristina
1. I: Care este durata de viata medie pentru restaurarile protetice fixe?
R: 8.3 ani
Sursa: 02 generalitati handout, slide 15
2. I: Cum putem determina presiunea maxima ce poate fi tolerata la palparea muschilor masticatori?
R: Inainte de palparea muschilor masticatori se va apasa pe pleoapa ochiului inchis cu buricele degetelor pana cand pacientul resimte discomfort.
Sursa: Rosenstiel, cap 01, pag 9
3. I: Ce stari sistemice pot avea manifestari orale care sa influenteze negativ planul de tratament pentru o proteza partiala fixa?
R: Diabetul, menopauza, graviditatea, stari ce necesita medicatie anticonvulsivanta, reflux gastroesofagian, bulimia, anorexia nervoasa, efectele secundare ale
unor medicamente
Sursa: Rosenstiel, cap 01, pag 6
4. I: Care sunt caracteristicile gingiei sanatoase?
R: culoare roz , textura mici perforatii, atasata ferm de tesutul subiacent, nu sangereaza.
Sursa: Rosenstiel, cap 01, pag 11
5. I: De ce este contraindicate ca inlay-urile sa fie folosite ca elemente de agregare pentru protezele partiale fixe?
R: Nu au retentie si rezistenta suficienta
Sursa: Shillingburg, cap 01, pag 14-15

Baciu Andra
1. Ce trebuie avut in vedere atunci cand evaluam istoricul parodontal al pacientului?
Trebuie evaluate igiena orala a pacientului si se discuta masurile de igiena orala luate de pacient in prezent, de asemenea se discuta despre instructiunile privind igiena
orala primate anterior.
Trebuie inregistrata frecventa debridarilor gingivale anterioare, precum si datele despre interventiile chirurgicale parodontale effectuate anterior si tipul acestora.

(Rosenstiel pg 7- Periodontal History subtitle)


2. Cum se examineaza articulatiile temporo-mandibulare la examenul clinic extraoral al pacientului si ce modificari pot aparea la examinarea ATM ?
Clinicianul localizeaza articulatiile temporo-mandibulare prin palpare bilaterala anterior de tragusul auricular, in timp ce pacientul deschide si inchide gura. Aceasta
manevra permite compararea sincronizarii miscarii condilului mandibular drept cu al celui stang in timpul miscarii de deschidere a gurii. Miscarile asincrone pot indica o
deplasare a discului articular care impiedica unul dintre condili sa faca o miscare de translatie normala. Palparea auriculara cu o usoara presiune anterior ajuta la
identificarea unor posibile modificari in prinderea (inserarea) posterioara a discului. Sensibilitatea sau durerea din timpul miscarii se noteaza si pot indica modificari
inflamatorii in tesuturile retrodiscale, tesuturi puternic vascularizate si inervate. Prin palpare auriculara pot fi descoperite si click-uri ale articulatiilor temporomandibulare, dar acestea pot fi greu de identificat prin palpare directa deasupra polului lateral al procesului condilian din cauza tesuturilor de deasupra condilului , care
pot camufla aceste click-uri. Prin plasarea varfurilor degetelor la nivelul unghiurilor mandibulare ale pacientului, clinicianul poate identifica si un click minim datorita
stratului foarte subtire de tesut dintre varful degetelor si osul mandibular. O deschidere mandibulara maxima cu distanta interincisiva mai mica de 35 mm este
considerate o miscare limitata deoarece o deschidere medie a gurii are distanta interincisiva mai mare de 50 mm. Aceste miscari limitate pot indica modificari
intracapsulare la nivelul articulatiilor. De asemenea se inregistreaza si orice deviatie de la linia mediana in miscarile de deschidere-inchidere. Miscarea de lateralitate
maxima poate fi si ea masurata (normal este de aproximativ 12 mm).
(Rosenstiel pg. 9 Temporomandibular Joints subtitle)
3. Ce trebuie avut in vedere la examinarea intraorala a pacientului?
Se verifica existenta unei benzi de gingie atasata in jurul tuturor dintilor, in special in jurul dintilor care urmeaza sa fie restaurati cu coroane. Frecvent, molarii trei
mandibulari nu prezinta gingie atasata in jurul segmentului distal (de la 30% la 60%). O potentiala structura de support ce prezinta lipsuri in necesarul de tesut atasat este
un slab candidat pentru a primi o coroana. Probabilitatea de aparitie a inflamatiei cronice la nivelul coroanei care apare ca raspuns la orice iregularitate marginala este
destul de mare. Trebuie remarcata prezenta sau absenta inflamatiei, impreuna cu arhitectura gingivala si cu textura punctata a acesteia. Trebuie inregistrata si existenta
unor pungi parodontale, localizarea lor si adancimea lor. Prezenta si gradul de mobilitate a dintilor trebuie inregistrate, de asemenea trebuie acordata o atentie speciala
contactelor ocluzale premature si potentialilor dinti stalpi. Crestele edentate trebuie examinate, iar relatia spatiului trebuie remarcata , daca exista mai mult de unul.
Trebuie remarcata prezenta si localizarea cariilor dentare, daca acestea sunt localizate sau raspandite in intreaga cavitate orala, daca exista un numar mare de leziuni
gingivale sau suprafete dentare demineralizate, localizarea si gradul de distructie al cariilor dentare. Toate acestea cuplate cu evaluarea placii bacteriene dentare pot
asigura o introspectie in prognoza unor noi restaurari protetice. De asemenea, va fi de ajutor sa determinam si tipul preparatiilor protetice care vor fi utilizate.
Restaurarile si piesele protetice anterioare trebuie examinate cu atentie. Acest lucru va determina daca acestea sunt adecvate sau daca vor trebui inlocuite. In cele din
urma, este necesara o evaluare a ocluziei in sine: daca exista suprafete de uzura, daca sunt localizate sau pe scara larga, daca exista interferente nelucratoare. Trebuie
remarcata valoarea de alunecare ntre pozi ia de rela ia centric i pozi ia de intercuspidare maxima, daca alunecarea este normal sau daca mandibular deviaza spre alta
parte, daca sunt prezente sau absente contactele simultane pe ambele parti ale gurii. Se verifica de asemenea prezenta si eficienta(daca este suficient) ghidajului anterior.
Restaurari ale dintilor anteriori ar trebui sa dubleze ghidajul existent sau, la unii pacienti, sa inlocuiasca ceea ce s-a pierdut prin uzura sau prin trauma ocluzala.
(Shillingburg pg 27 Intraoral Examination subtitle)

4. Ce reprezinta modelul de studiu si pentru ce este utilizat?


Modelele de studiu sunt o parte componenta a procedurilor de diagnostic, necesare pentru a da clinicianului o perspectiva cat mai complexa posibil in ceea ce priveste
nevoile dentare ale pacientului.
Pentru a-si realiza scopul, modelele de studiu trebuie s fie reproduceri exacte ale arcadelor maxilare i mandibulare, realizate din amprente de alginat fr distorsiuni.
Acestea nu trebuie s conin bule (ca urmare a defectelor de turnare) i nici porozitati pe suprafe ele ocluzale(care provin din acumularea bulelor de aer n timpul
amprentarii).
(Shillingburg pg 27-28 Diagnostic casts subtitle)

5. Clasificare dupa intinderea i topografia breelor edentate (dupa Criteriul 1)- enumerare.
I Arcade ideale sau minim afectate de edentatie
II Arcade moderat afectate de edentatie
III Arcade substantial afectate de edentatie
IV Arcade sever afectate de edentatie
(Note de curs 02 generalitati handout cd Slideuri 46,47,48,49,50 ).

Barsan Marius Ulderich


1. Ce afeciuni sistemice determin eroziunea dinilor? (Rosenstiel, pag. 6)
Reflux gastro-esofagian, bulimie, si anorexia nervosa, prin regurgitarea acidului gastric.
2. Ce reprezint spaiul negativ? (Rosenstiel, pag. 9)
Spaiul nchis la culoare vizibil ntre din ii maxilari i cei mandibulari atunci cnd pacientul rde.
3. Cum se localizeaz articulaiile temporo-mandibulare? (Rosenstiel, pag. 9)
Prin palpare bilateral anterior de tragus, n timp ce pacientul deschide i nchide gura.
4. Care sunt dezavantajele radiografiilor panoramice? (Rosenstiel, pag 18)
Nu se poate realiza o evaluare a suportului osos, a structurii radiculare, a cariilor sau a afectrii periapicale.

5. Ce este necesar n cazul raporturilor ocluzale substan ial afectate? (Curs 1 Generalit i)
Reconstrucia schemei ocluzale, fr modificarea dimensiunii verticale de ocluzie.
Balasa Diana

Intrebari Protetica. Curs 1


1. Care sunt situatiile in care personalul academic, auxiliar si studentii au obligatia de a nu participa la activitatile clinice? (Curs 1 - slide 11)
handicapuri fizice, mentale,
influena alcoolului, drogurilor sau a unor medicamente
afeciuni infecioase cum ar fi rceala, gripa, rujeol, hepatit (de toate tipurile), infecia HIV, infecia cu citomegalovirus, leziuni cutanate infecioase
2. Referitor la istoricul medical al pacientului, cum putem clasifica afectiunile acestuia? (Rosenstiel cap. 01 pag 6 Istoricul medical)
4) Afectiuni care afecteaza metodele tratamentului
5) Afectiuni care afecteaza planul tratamentului
6) Afectiuni sistemice cu manifestari orale
7) Afectiuni cu risc pentru personalul medical si auxiliar
3. Ce evidentiaza graficele dentare? (Rosesnstiel cap 01 pag 12 Grafice dentare)
- Prezenta sau absenta dintilor, carii, restaurari, fatete de uzura si abraziune, fracturi, malformatii si eroziuni, prezenta pungilor parodontale
4. Care sunt cele 5 elemente necesare pentru un diagnostic corect in prepararea tratementului prin protezare fixa? (Shillingburg pag 16 cap 1)
1) Istoricul medical
2) Evaluare ocluzala si a ATM
3) Examinare intraorala
4) Modelul diagnostic
5) Radiografii panoramice
5. Cum se realizeaza antibioterapia la pacientii cu risc crescut la endocardita infectioasa? (Shillingburg pag 20- cap 1)
- Pacienti care nu au alergie la penicilina: Amoxicilina 2g administrate oral cu 30-60 min inaintea procedurii. Nu e necesara prescrierea altei doze
dupa procedura.
- Pacient alergic la penicilina: 600mg clindamicina sau 500mg azitromicina sau claritromicina
Sponte Steliana Alina

Intrebari cursul 1
1. Care sunt conditiile care incadreaza starea dintilor la pacientul dentat in forma substantial afectata? (criteriul 1, clasa a III-a)
Sursa: 02 generalitati handout cd.pdf , pagina 48, primul slide

Aceasta clasa presupune existenta unor structuri restante pentru ancorarea/suportul restaurarilor intra/extra-coronare in doua sextante.
Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade si este necesar tratament adjuvant ( de ex. Parodontal, endodontic sau
ortodontic) in doua sextante.

2. Prezentati tipurile de examene radiologice necesare in scop diagnostic, precizand avantajele si limitarile fiecareia dintre acestea.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 18 (Radiographic examination)

Conform instructiunilor de expunere la radiatii, numarul examenelor radiologice ar trebui sa se limiteze la cele care pot interveni in deciziile de tratament. In mod
normal, este necesara o serie de radiografii periapicale pentru dezvoltarea unui plan de tratament cu protezare fixa.
Radiografiile panoramice ofera informatii despre prezenta/absenta dintilor, evaluarea molarilor 3 si a structurii osoase.Totusi, nu ofera suficiente detalii pentru a
evalua suportul osos, structura radiculara sau afectiunile periapicale.
Mai pot fi necesare radiografii particuare pentru evaluarea afectiunilor ATM si a unei varietati de disfunctii (metabolice, minerale, genetice, etc): CBCT
(tomografie computerizata cu fascicul conic, care vizualizeaza conturul si volumul osos si este utilizat cu succes in terapia cu implanturi), radiografia ATM
(detecteaza modificari structurale si de pozitie ale condilului mandibular, insa interpretarea poate ridica dificultati)
3. Descrieti clasa I la edentatul partial conform criteriului diagnostic reprezentat de intinderea si topografia bresei edentate.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 23 (Class I)

Intinderea si topografia bresei edentate sunt ideale sau minim afectate


Bresa edentata este unica, localizata la o singura arcada

indeplineste una din urmatoarele conditii: orice bresa frontala care nu depaseste 2 incisivi/ orice bresa frontala mandibulara care nu depaseste 4
incisivi/ orice bresa laterala, maxilara sau mandibulara, care nu depaseste 2 premolari sau un premolar si un molar
Bresa edentata nu compromite suportul fiziologic al dintilor stalpi

4. Descrieti importanta evaluarii buzelor in etapa preliminara a unui tratament protetic.


Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 9 (Lips)

Pacientului i se evalueaza vizibilitatea dintilor atat in timpul unui zambet normal, cat si a unui zambet exagerat(fortat). Aceasta etapa este critica in planificarea
unui tratament prin protezare fixa, mai ales cand se anticipeaza necesitatea unui tratament in zona frontala, prin coroane sau PPF. Largimea unui zambet depinde
de latimea si mobilitatea buzei superioare si de inaltimea procesului alveolar, astfel ca, la mai mult de 25% din pacienti, nu este vizibila 1/3 gingivala a incisivilor
centrali maxilari in timpul unui zambet fortat.
Cand pacientul rade, mandibula coboara si permite vizualizarea unui spatiu intermaxilar, denumit spatiul negativ, a carui armonie este adesea afectata in
edentatii, diasteme, dinti fracturati sau incorect restaurati, fapt care impune,de cele mai multe ori, corectare.
5. Evaluarea ATM si a musculaturii
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics 4ed, capitoul 1, pag.23 (TMJ and occlusal evaluation)

Semne de durere atat in ATM cat si in musculatura asociata regiunii capului si gatului reprezinta o indicatie pentru evaluari amanuntite inaintea inceperii oricarui
tratament prin protezare fixa.
De aceea, este necesar sa se realizeze o evaluare initiala a ATM. Limitarea deschiderii gurii, a inchiderii sau a miscarilor de lateralitate impun investigatii
suplimentare. Palparea articulatiilor in timp ce pacientul deschide/inchide gura ar trebui sa releve orice semn de disfunctionalitate.
In acelasi timp, multi pacienti sufera de dureri musculare consecutiv unei activitati parafunctionale a mandibulei, aflata in stransa corelatie cu stresul- obiceiuri
precum inclestarea dintior si manipularea muscaturii in timpul rutinei zilnice pot conduce la oboseala si dureri musculare. Acesti pacienti prezinta si modificari
fizionomice, exprimate prin hipertrofie maseterina. O palpare sumara a musculaturii masticatoare ( maseter, pterigoidieni, temporal) cat si a muschilor trapez si
sternocleidomastoidian poate revela sensibilitare musculara, ce afecteaza deschiderea gurii. Daca in timpul acestei miscari, ce poate fi limitata si incetinita,
pacientul indica o zona musculara, atunci, cel mai probabil este afectat sistemul neuromuscular, in timp ce o afectiune a ATM va impune pacientului sa indice
strict zona articulara.

Grupa 4
Brsanu George-Costin

De ce este necesar protezarea edentaiilor?

Restaureaz funciile ADM afectate (eficien masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal)

Refac aspectul estetic

Profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate)

*note de curs prof. Alexandru Petre

Care sunt caracteristicile gingiei afectate de gingivit, plac sau tartru?

Infiltraie marginal cu modificri de culoare, contur, consisten a marginii gingivale libere (uneori inflamaia se
poate extinde la nivelul gingiei ataate).
*Rosenstiel, cap 1, pag. 12

Ce reprezint spaiul negativ?

Reprezint acel spaiu ntunecat frecvent vizibil intre dinii maxilari i dinii mandibulari atunci cand pacientul rde.
*Rosenstiel, cap 1, pag. 11

Ce urmrim la examinarea extraoral?

Asimetria facial (chiar i mici deviaii)

Palparea ganglionilor limfatici cervicali

Palparea ATM si a muchilor masticatori


*Rosenstiel, cap 1, pag. 8

Cnd se recomand testarea vitalitii dentare?

nainte oricrui tratament restaurator, sntatea pulpei dentare trebuie confirmat prin teste de vitalitate (termic,
electric, percuie)
*Rosenstiel, cap 1, pag. 20

Blebea Daniela Doinita

De ce este necesara protezarea edentatiilor?

Restaureaza functiile ADM afectate: eficienta masicatorie, fonatia, stabilitatea ocluzala

Refac aspectul estetic

Profilactic: previn consecintele edentatiilor neprotezate

Raspuns: Handout curs 1, pag 13, slide 2

Care este valoarea TA pentru pacienii cu diabet zaharat sau afectiuni renale la care
Mai mic dect 130/80 mm Hg.

Raspuns: Shillingburg, cap 1, pag 6

Care sunt elemenele componente ale unei proteze fixe partiale?


Dinti stalpi
Conectori
Corp de punte (intermediari)
Elemente de agregare
Creasta edentata

Raspuns: Shillingburg, cap 1, fig 1.6

Ce muschi se palpeaza in cadrul examenului extraoral?

M. Maseter

M. Temporal

M. Trapez

M. Sternocleidomastoidian

M. Planseului Bucal

se permite tratamentul stomatologic?

Raspuns: Rosenstiel, cap 1, pag 10, fig. 1.11

Cum trebuie facuta palparea muschilor la o inspectie generala?

Bilateral, simultan, cerand pacientului sa identifice diferente intre stanga si dreapta.

Raspuns: Rosenstiel, cap 1, pag 10

Brebu David Nicolae


1) De ce este necesar protezarea edentaiilor?
Raspuns: Deoarece restaureaz funciile ADM afectate (eficiena masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal); refac aspectul
estetic; profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate).
01 introducere handout cd.pdf, pag.13, slide 2.
2) Ce reprezinta spatiul negativ?
Raspuns: Este spatiul ce apare intre dintii arcadei maxilare si dintii arcadei mandibulare in timp ce pacientul rade, ca
urmare a deschiderii usoare a gurii.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Lips, pag.9
3)Care este utilitatea unei radiografii panoramice?
Raspuns: Este utila pentru evaluarea dintilor care inca nu au erupt, screening-ul crestelor edentate dupa resturi radiculare
neextrase si pentru evaluarea calitatii osului inaintea aplicarii implantului.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Radiographic Examination,, pag.19
4) Care sunt elementele component ale unei proteze partiale fixe?
Raspuns: Proteza partial fixa este formata din:
-elemente de agregare, care se fixeaza pe dintii stalpi;

-corp de punte, ce restaureaza dintii lipsa la nivelul crestei edentate;


-conectorii, care fac legatura intre corpul de punte si elemente de agregare.
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.18, fig.1-6
5)Ce este xerostomia si care sunt factorii ei etiologici?
Xerostomia reprezinta uscaciunea gurii si are drept facori declansatori dozele mari de radiatii in zona orala, lupusul
eritematos sau Sindromul Sjogren, boala autoimuna.
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.22

Buicu Maria Mihaela

De ce nu trebuie protezate breele edentate ?

Rspuns :

Iatrogenii

Dezechilibru biologic ( exemplu:placa bacterian )

Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse

Beneficiile morfofuncionale ale protezei sunt reduse

01 introducere handout cd.pdf, pag.15, slide 1

Care sunt elementele folosite pentru a pune un diagnostic bun pentru tratamentul protetic fix ?

Rspuns:

Istoricul medical

ATM i evaluarea ocluziei

Examinare intraoral

Modele de studiu

Radiografii complexe cavittii orale

Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.16

Care sunt cauzele xerostomiei ?

Rspuns :
- Doze mari de radiaii n regiunea oral
-Lupus eritematos( boal autoimun)
-Sindrom Sjogren (boal autoimun)
-Anumite medicamente : anticolinergice, antidepresive,antihipertensive ,antihistaminice
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.22

Ce caracteristici trebuie verificate la examenul gingiei ?

Rspuns: -Culoare
-Consisten
-Contur
-Mrime
-Textur

-Poziie
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Gingiva,, pag.11

Care este dezavantajul radiografiei panoramice ?

Rspuns : Nu ofer o imagine detaliat suficient pentru evaluarea suportului osos, a structurii rdcinii, a cariilor sau
a leziunilor periapicale.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Radiographic Examination,, pag.18

Bulai Madalina- Ioana

Cand ii vor fi prezentate pacientului consecintele edentatiei si alternativele terapeutice?

Raspuns: Inaintea extractiilor


01 introducere handout cd.pdf, pag.14, slide 1

Ce poate fi inclus in istoricul de restaurari al pacientului?

Raspuns: -obturatii cu rasini compozite simple/ cu amalgam


- coroane sau proteze dentare fixe extinse
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Restorative History", pagina 7

Care este pozitia corecta a sondei parodontale in zona sulculara interproximal?

Raspuns: paralela fata de suprafata radacinii dentare si intr-o directie verticala, cat mai interproximal posibil
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Intraoral Examination", pagina 12

Cum pot fi prevenite crizele de epilepsie de catre medicul dentist?

Raspuns: sedintele lungi si obositoare ar trebui evitate pentru a minimiza posibilitatea declansarii unei crize
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.21

Cum se palpeaza muschii maseteri ?

Raspuns: muschii maseteri se palpeaza extraoral, prin plasarea degetelor pe suprafata laterala a ramului
mandibulei
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.24

Alkazzaz Mustafa
1) De ce este necesar protezarea edentaiilor?
-Restaureaz funciile ADM afectate (eficien masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal)
-Refac aspectul estetic
-Profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate)
*note de curs prof. Alexandru Petre

2) Ce caracteristici trebuie verificate la examenul gingiei ?


-Culoare
-Consisten
-Contur

-Mrime
-Textur
-Poziie
*rosenstiel, cap 1, pag 11

3) Ce reprezint spaiul negativ?


-Reprezint acel spaiu ntunecat frecvent vizibil intre dinii maxilari i dinii mandibulari atunci cand pacientul rde.
*rosenstiel cap 1, pag 11
4) Ce este xerostomia si care sunt factorii ei etiologici?
-Xerostomia reprezinta uscaciunea gurii si are drept facori declansatori dozele mari de radiatii in zona orala, lupusul
eritematos sau Sindromul Sjogren, boala autoimuna.
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.22
5) Care sunt cauzele xerostomiei ?
- Doze mari de radiaii n regiunea oral
-Lupus eritematos( boal autoimun)
-Sindrom Sjogren (boal autoimun)
-Anumite medicamente
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.22

Belu Carmen
Ce trebuie avut in vedere in cazul examinarii extraorale:
Raspuns:

-simetria faciala;
-examinarea limfonodurilor cervicale;
-examinarea articulatiei temporomandibulare;
-muschii masticatori.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Extraoral examination, pag. 8
Care este scopul palparii bilaterale auriculare?
Raspuns:
Pentru a sesiza diferitele deplasari ale discului articular si potentialele probleme de fixare posterioara a acestuia,
sensibilitatea si durerea in timpul miscarii si intr-o oarecare masura clicurile articulare.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Temporomandibular joint, pag. 9

Clonidina 0,2 mg.


*note de curs prof. Alexandru Petre

Botnaru Mihaela
1.Definiti arcadele substantial afectate de edentatie.
R. Orice bresa laterala de cel putin 3 dinti sau cuprinzand 2 molari, maxilara sau mandibulara.
-Orice bresa edentata de cel putin 3 dinti care include dinti frontali si laterali.
Note de curs pag.25
2.Aspectul gingiei sanatoase.
R.-Gingia sanatoasa este de culoarea roz cu mici perforatii (aspect de coaja de portocala) si este ferm legata de tesutul
conjunctiv subiacent. Marginea gingivala libera este ascutita iar papilele umplu spatiile interdentare, nu sangereaza.
Rosenstiel pag.11

3. : Ce stari sistemice pot avea manifestari orale care sa influenteze negativ planul de tratament pentru o proteza
partiala fixa?
R.- Diabetul, menopauza, graviditatea, stari ce necesita medicatie anticonvulsivanta, reflux gastroesofagian, bulimia,
anorexia nervoasa, efectele secundare ale unor medicamente
Rosenstiel pag. 6

4.Orice pacient care se prezinta pentru tratament este considerat ca fiind infectios, care sunt precautiunile care se iau
in interactiunea cu acesta?
R. -manusi
-masca si ochelari
-halat sau o uniforma protectiva
Shillingburg pag.29

5.Care este doza recomandata de Amoxicilina pentru pacientii care necesita antibioprofilaxie?
R.-2g (per os) cu 30-60 minute inaintea procedurii stomatologice
Shillingburg pag.7

Vlad Barbulescu
1.Enumerati caracteristicile gingiei sanatoase.
Gingia sanatoasa are culoarea roz, aspect de coaja de portocala si este ferm atasata de tesutul conjunctiv subiacent.
Pagina 12 Rosenstiel
2.Care sunt cele patru criterii diagnostice utilizate in clasificarea ACP a edentatiilor partiale?
Intinderea si topografia breselor, starea dintilor stalpi, raporturile ocluzale

Pagina 22 Rosenstiel

3.Care sunt caracteristicile gingiei afectate de gingivit, plac sau tartru?


Infiltraie marginal cu modificri de culoare, contur, consisten a marginii gingivale libere (uneori inflamaia se poate extinde la nivelul
gingiei ataate).
Pagina 12 Rosenstiel

4.De ce este necesara protezarea edentatiilor?


1. Restaureaza functiile ADM afectate: eficienta masicatorie, fonatia, stabilitatea ocluzala
2. Refac aspectul estetic
3. Profilactic: previn consecintele edentatiilor neprotezate
Handout curs 1 pagina 13
5.Cum se palpeaza muschii maseteri ?
Raspuns: muschii maseteri se palpeaza extraoral, prin plasarea degetelor pe suprafata laterala a ramului mandibulei
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.24

Grupa 5
Butuza Violeta Cristina
Cursul 1-introducere, pag 13
De ce este necesara protezarea edentatiilor?
Restaureaza functiile ADM afectate:
- Eficienta masticatorie
- Fonatia
- Stabilitatea ocluzala
Refac aspectul estetic
Profilactic:

Previn consecintele edentatiilor neprotezate

Capitolul 1, pagina 19, figure 1-24


Pentru ce este folosita radiografia panoramica?
- Pentru a evalua dintii neerupti
- Screening-ul zonelor edentate in vederea sfaturilor despre resturile radiculare
- Evaluarea osului inaintea plasarii implantului
Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed
Capitolul 1, pagina 18, figure 1-22 A,B
Ce este fremitus-ul? Ce indica? Cum poate fi testat?
Fremitus= miscarea dintilor la palpare
Indica contactul dintilor in timpul miscarii de lateritate.
Mobilitatea este testate exercitand o forta orizontala asupra dintilor intre manerul a 2 intrumente.
Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed
Capitolul 1, pagina 21, Epilepsy
Ce fel de proceduri trebuiesc evitate in cazul pacientilor cu epilepsie, in vederea reducerii posibilitatilor de a-i provoca o criza
epileptica?
- Tratamente/proceduri de lunga durata
- Tratamente/proceduri care produc oboseala, anxietate pacientului
Shillingburg 4
Capitolul 1, pagina 22, Xerostomia
Ce este xerostomia? De cine poate fi ea provocata?
Xerostomia= senzatie de uscare a gurii
Poate fi provocata de:
- Doze mari de radiatii in regiunea orala
- Lupus eritematos
- Sindromul Sjogren (boala autoimuna)
- Unele medicamente
Shillingburg 4

Calin Laura

1.Care sunt cauzele edentiatiei partiale? (Curs 1 generalitati)


-afectiuni ereditare/ congenital
-anodontia/ oligodontia/ hipodontia/ agenezia mugurilor dentari
-evolutia filogenetica (naturala)
-anomalii de structura a tesuturilor dure dentare ce duce la pierderea precoce a dintilor
-complicatiilor cariilor dentare
-complicatiilor parodontitelor marginale cornice
-extractiile terapeutice in scop orthodontic
-osteomielita maxilarelor
-tumori maligne/benign
-traumatisme/fracture
-extractiile de necessitate socio-economica
-iatrogenia
2. Care sunt criteriile diagnostice utilizate in clasificarea edentatiei dupa ACP?(Rosenstiel, pag 22)
- localizarea si topografia breselor edentate;
- starea dintilor stalpi;
- raporturile ocluzale;
- creasta edentata.
3. In ce consta examinarea extraorala? (Rosenstiel, pag 9)
- examinarea fetei eventuale asimetrii ce pot fi consecinta unor afectiuni; palparea ganglionilor limfatici (ex. submandibulari, latero-cervicali), a
muschilor masticarii, a articulatiei temporomandibulare.
4.Care este comportamentul in cazul in care pacientul este alergic la un medicament? (Shilingburg, pag 19)
In cazul unei reactii alergice, se face o inregistrare in fisa pacientului astfel incat medicamentul respective sa nu fie administrat sau prescris. Anestezicele
locale si antibioticele sunt cele mai alergene.
5.De ce sunt contraindicate biofosfonatii in Osteonecroza? (Shilingburg pag 22)
Incidenta crescuta de osteonecroza a fost asociata cu dozele mari de bifosfonatii necesari in unele regimuri de tratament in cancerul osos mai ales cand
pacientul sufera interventii dentare. Riscul prin dozele mici luate de pacientii cu osteoporoza este incert.

Burca Iulia
Cursul : Generalitati,slide-ul 48:
Ce cuprinde starea dintilor sever afectata?

Structuri dentare restante pentru ancorarea / suportul restaurrilor


intra / extra coronare, n cel puin 3 sextante
Sunt afectai cel puin 4 dini n toate sextantele
Este necesar tratament preparator (de ex. parodontal, endodontic sauortodontic) n cel puin 3 sextante
Rosenstiel: capitolul 1:pag. 13
1.Care este pozitia sondei parodontale in vederea examinarii sanatatii gingivale?
Sonda este inserata parallel de dinte si este plimbatacircumferential prin sulcus cu pasi Fermi dar blanzi. Examinatorul determina masurarea cand sonda
este in contact cu portiunea apicala a sulcusului. Sonda poate fi angulata usor, 5-10- grade in aria proximala pentru a determina toporafia unei leziuni
extinse. Se examineaza in 6 puncte ce sunt trecute pe o fisa parodontala,mai sunt notate deasemenea mobilitatea,malpozitia dentara,incongruente cu
inghsesuire sau cu spatiere, dinti prezenti,absenti,afectati,retractile gingivala,furcatii,frenul malpozitionat.
2.Enumerati schema ocluzala-pag 23
Schema ocluzala ideala sau minim compromisa:
- Fara tratement preprotetic cerut
- Clasa I- relatii intermaxilare
Schema ocluzala moderat compromisa:
-schema ocluzala necesita terapie adjuvanta localizata(carii)
-clasa I-relatii intermaxilare
Schema ocluzala substantial compromisa:
-intreaga schema ocluzala necesita restabilirea dar fara vreo modificare in dimensiunea vertical de ocluzie.
-clasa II-relatii intermaxilare
Schema ocluzala sever compromisa:
-intreaga schema ocluzala necesita restabilire cu modificari in dimensiunea verticala de ocluzie
-clasa II, diviziunea 2 si clasa III relatii intermaxilare
Schilinburg,pag 4
1. In ce boli cardiace este necesara profilaxia cu antibiotic in procedee dentare?
-proteza valvulara
-infarct miocardic in antecedente

-boli de inima congenital


-boli congenital de inima cianotice nereparate
-boli congenital de inima reparate dar cu reziduuri defectuoase
-transplanturi cardiac care au dezvoltat valvulopatii
2. Care sunt elementele component ale unei punti dentare fixe?
-conectori
-punte
-elemente de agregare

Zamfir Anita
Curs1-pg19
1.care sunt modificarile APPLEGATE, SWENSON, TERKLA?
- Dinii care au indicaie de extracie nu se iau n considerare atunci cnd se face
clasificarea edentaiei.
- Breele edentate care nu vor fi restaurate prin proteze pariale mobilizabile nu se iau n considerare atunci cnd se face clasificarea edentaiei.
- Pentru stabilirea clasei de edentaie se ia n considerare brea situat cel mai
posterior. ntinderea breei edentate, de ex. numrul dinilor abseni sau al dinilor
artificiali ai protezei nu influeneaz clasificarea
- Breele edentate suplimentare fa de cele care determin clasa de edentaie sunt
denumite MODIFICRI ale clasei corespunztoare, fiind precizate prin NUMR i
poziie: A (anterior) sau P (posterior). Clasa a IV-a nu prezint modificri. ntinderea
breelor edentate clasificate drept modificri sau numrul dinilor artificiali
corespunztori nu influeneaz clasificarea.

Contemporary Fixed Prosthodontics


2.Care ar putea fi cauza unei miscari asincrone in timpul miscarii de translatie a mandibulei?pg9
Dislocarea discului .

3.In cazul caror evaluari nu ne ajuta radiografia panoramica?pg18


Suport osos,structura radacinii,carii,afectiuni periapicale .

Shillingburg
4.Cu cate zile inainte de interventie trebuie intrerupt tratamentul cu anticoagulante ?pg20
2-3 zile
5.Cum trebuie sa procedezi in cazul persoanelor ce sufera de epilepsie?pg21
-citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize
-reducerea anxietatii prin sedinte scurte
STOICA STEPHANIE-NICOLE
1)Intrebare din curs
Care sunt criteriile diagnostice in cazul sistemului de clasificare al edentatului total?
Inaltimea osului mandibular
Raporturi maxilo-mandibulare
Morfologia procesului alveolar-maxilar
Insertiile musculare-mandibular
2)Shillingburg-Capitolul 1 (20/992)
Care este antibioprofilaxia in cazul pacientilor alergici la penicilina?
Daca pacientul este alergic la penicilina se administreaza 600 mg de clindamicina sau 500 mg de azitromicina/claritromicina.

3)Shillingburg-Capitolul 1 (22/992)
Care sunt cauzele xerostomiei?
Xerostomia poate fi cauzata de dozele mari de radiatii in regiunea orala,boli autoimune,lupus eritematos si sindromul Sjogren.
4)Rossenstiel-Capitolul 1 (19/890)-pagina 9
Cum se realizeaza palparea muschilor masticatori?
Palparea se realizeaza bilateral,simultan pentru a permite pacientului sa compare si sa raporteze orice diferenta intre cele doua parti,dreapta si stanga.
5)Rossenstiel-Capitolul 1(21/890)-pagina 11
Care este aspectul unei gingii sanatoase?
Gingia sanatoasa este de culoare roz,rugoasa si atasata ferm la tesutul conjunctiv subiacent.Marginea gingivala libera este in forma de lama de cutit,iar
papilele interdentare ascutite umpla zonele interproximale.

Burdusea Madalina
1. Cum este definita starea dintilor ideala sau minim afectata?
R: -fara patologie asociata, nu este necesar tratament preparator.
-afectiuni care intereseaza morfologia coronara la nivelul a cel mult 3 dinti dintr-un sextant.
Bibliografie: Curs 1-generalitati
2. La ce sunt folositoare radiografiile panoramice?
R:-la evaluarea starii molarului 3, evaluarea osului inainte de realizarea unui implant, scanarea arcadelor edentate pt a vedea daca exista eventuale
radacini restante.
Bibliografie: Contemporary fixed prosthodontics- Rosenstiel, capitolul 1, pag.18
3. Ce se realizeaza inaintea unui tratament restaurator?
R:- se verifica vitalitatea pulpei prin stimulare termica.
Bibliografie: : Contemporary fixed prosthodontics- Rosenstiel, capitolul 1, pag.20
4. Cum este definit un inlay?

R:-restaurare intracoronara ce se potriveste cu conturul anatomic al coroanei dintelui. Poate fi realizat din aur, masa ceramic, rasina prelucrata.
Bibliografie:Fundamentals of fixed prosthodontics, Herbert T. Shillingburg, Capitolul 1, pagina 14
5. De ce este important istoricul sanatatii pacientului?
R: Istoricul sanatatii este important pentru a ne proteja pe noi si pe ceilalti pacienti impotriva unor boli precum HVB,TBC,HIV, sau pt a vedea daca
este apt pentru anuminte manopere medicale.
Bibliografie: Fundamentals of fixed prosthodontics, Herbert T. Shillingburg, Capitolul 1

Buzoianu Bianca
CURS 1
PAGINA 9
INTREBARE : Cand sunt necesare interventiile chirurgicale ?
RASPUNS :
Sunt necesare intervenii chirurgicale pentru
creterea nlimii coroanei clinice
remodelarea estetic a coletului clinic
tratamentul retraciilor gingivale
tratamentul afectrilor furcale
bride, frenuri, defecte muco-gingivale
remodelarea crestelor edentate
ROSENSTIEL
2. CE INTELEGETI PRIN TESTUL DE VITALITATE (R,pg20): Inainte de orice tratament protetic, sanatatea pulpei trebuie verificata, deobicei prin percutie
sau prin stimulare termica sau electrica. De asemenea, se recomanda si verificarea radiologica a dintelui.
3.IN CE CONSTA EXAMINAREA RADIOLOGICA (R,PG 19): Cu ajutorul radiografiilor putem obtine o imagine de ansamblu asupra cavitatii orale a
pacientului, avand detalii cu privire la prezenta sau absenta dintilor, implantarea acestora, precum si densitatea oaselor maxilare. Este de preferat sa se limiteze
expunerea pacientului la radiatii si, de aceea, se realizeaza o radiografie panoramica la inceputul tratamentului, urmand ca apoi sa se realizeze pe cat posibil
radiografii dentoalveolare.
SHILINGBURG
CAPITOL 1
INTREBARE : Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic de lucru in prepararea protetica fixa ?
RASPUNS :
1. Istoria sanatatii
2. ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Mulaje de diagnostic

5. Radiografia
INTREBARE : Cum se palpeaza aritculatiile ?
RASPUNS : Articulatiile se palpeaza cand pacientul inchide si deschide gura pentru a detecta semne de disfunctie.

Capatina Angel
1. Intrebare curs 1 (generalitati)
Care sunt criteriile diagnostice in cazul sistemului de clasificare al edentatului total?
R: Inaltimea osului mandibular
Raporturi maxilo-mandibulare
Morfologia procesului alveolar-maxilar
Insertiile musculare-mandibular
2. pg.10 Rosenstiel
Care este valoarea deschiderii maxima a gurii si la ce valoare gura se poate considera restrictionata?
R: Deschiderea maxima a gurii este >50mm, se considera deschidere restrictionata la <35mm.
3. pg.10 Rosenstiel
Cum se numeste spatiul dintre arcada maxilara si mandibulara care se formeaza atunci cand pacientul rade?
R: Se numeste spatiu negativ.
4. Pg.21 Shilingburg
Cum trebuie sa procedezi in cazul persoanelor ce sufera de epilepsie?
R: In cazul persoanelor ce sufera de epilepsie se face citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize si se reduce anxietatea prin
sedinte scurte.
5. pg.9 Shilingburg
Care sunt cauze xerostomiei?
R : -doze mari de radiatii in zona capului
-lupus eritematos
-sindrom Sjogren

Laichoubi Rym

1. De ce este necesara protezare edentatiilor?


pentru refacerea functiilor ADM affectate
pentru refacerea aspectul estetic
profilactic (previne consecintele edentatiilor neprotezate)
curs 1 - introducere terminologii si definitii
2. Ce caracteristici trebuie verificate la examenul gingiei?
Culoare, consistenta, contur, marime, textura
Rosenstiel, pg 9
3. Ce culoare are gingia sanatoasa, aspect normal?
gingia sanatoasa are culoare roz
Rosenstiel, pg 12
4. Care sunt cauze xerostomiei?
doze mari de radiatii in zona capului

lupus eritematos

sindrom Sjogren

an introduction to fixed prosthodontics, shillinburg, page 9


5.Aspectul fizic al pacientilor cu parafunctii.
Aspect patratos al etajului inferior al fetei cu maseter hipertrofiati ca urmare a hiperfunctiei.
an introduction to fixed prosthodontics, shillinburg, page 11

Grupa 6
Cebuc Laura Elena
Intrebarea 1. (pag 64, 02 generalitati handout)
Ce trebuie evaluat atunci cand stabilim diagnosticul clasei de edentatie conform Sistemului de Clasificare al Edentatului Total?
Inaltimea osului mandibular, raporturi maxilo mandibulare, morfologia procesului alveolar maxilar, insertiile musculare mandibular
Intrebarea 2. (pag 12, Intraoral Examination, Rosenstiel)
Ce cuprinde examenul intraoral?

Cuprinde examinarea tesuturilor moi, dintilor si a structurilor de suport (parodontiu). Se examineaza limba, planseul bucal, vestibulul bucal, mucoasa obrajilor, palatul
dur si palatul moale, notandu-se toate anomaliile.
Intrebarea 3. (pag 20, Vitality Testing, Rosenstiel)
Cum se verifica vitalitatea pulpei dentare?
Se verifica prin percutie, stimulare termica sau electrica, iar diagnosticarea nonvitalitatii poate fi confirmata prin prepararea unei cavitati test fara administrarea
anestezicului local.
Intrebarea 4. (pag 22, Local Factors , Rosenstiel)
Exemple de factori locali ce pot influenta prognosticul protezelor fixe.
Mobilitatea, angularea radacinii. structura radacinii, raportul coroana/dinte, gradul de igiena.
Intrebarea 5. (pag 16, Shillingburg 4)
Care sunt elementele de diagnostic pentru realizarea de proteze fixe?
Istoricul de sanatate (anamneza), ATM si evaluarea ocluziei, examinarea intraorala, modele de studiu radiografii panoramice.

Cernaianu Ana Stefania


Cap.01, intrebarea:
1. Ce este specific in cazul hipodontiei?
Hipodontia se asociaza cu atrofia oaselor maxilare.(curs1)

2. Cand sunt indicate testele de vitalitate pulpara?


Testele de vitalitate pulpara sunt indicate inaintea oricarui tratament restaurativ, obtinandu-se un raspuns in cazul stimularii electrice,termice sau prin percutie,
Rosenstil (planning and preparation), pag 20

3.Ce evaluam in cadrul examenului intraoral?


Tesuturile moi, dintii si parodontiul.Se mai examineaza limba,planseul bucal,vestibulul bucal,mucoasa obrajilor,palatul dur si palatul moale.
Rosenstil(planning and preparation), pag 20

4.Care pot fi cauzele xerostomiei?


-doze mari de radiatii in regiunea orala
-lupus eritematos
-boli autoimune
-sindromul Sjogren
Shillingburg(cap1) pag 22
5. Ce dinti nu prezinta gingie atasata( cu o frecventa de 30%-60%)?
Segmentul distal al molariilor 3.
Shillingburg(cap1) pag 27

Tauleanu Ana
1. Care sunt caracteristicile generale ale protezelor fixe?
- sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
cu unele excepii, pe care le menionam anterior; ca un corolar al acestei caracteristici, deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa
de cele ale dinilor naturali, ceea ce asigur un grad sporit de confort fa de protezele mobilizabile, care prezint deplasri funcionale importante;
- au un volum aproximativ egal cu al dinilor restaurai;

- prezint sprijin parodontal i/sau osos (n cazul lucrrilor agregate pe implanturi dentare); altfel spus, protezele fixe nu exercit presiuni asupra mucoasei care acoper
crestele edentate, tuberozitii maxilare, tuberculului piriform etc., cum este cazul n multe situaii
al protezelor mobilizabile; - potenialul mai bun de integrare morfofuncional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile. Sursa: Introducere
definitii terminologie, pagina 1
2. Cum se pot fixa protezele dentare fixe?
Fixarea lor poate fi permanent ireversibil prin cimentare sau reversibil prin n urubare sau fric iune proteze fixe demontabile. Sursa: : Introducere definitii
terminologie, pagina 1
3. Care sunt cauzele xerostomiei?
Cauzele xerostomiei pot fi: doze mari de radiatii in zona capului, Lupus eritematos sau sindromul Sjogren Sursa: An Introduction to Fixed Prosthodontics pagina 9
4. Care sunt substantele medicamentoase cele mai alergene?
Antibioticele si substantele anestezice locale. Sursa: An Introduction to Fixed Prosthodontics pagina 6
5.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 7)
600 mg Clindamicina sau 500 mg claritromicina cu 30-60 min inainte de interventie

Ciongaru Marian Bogdan


1. Care sunt caracteristici generale ale protezelor fixe:(Curs 1-handout generalitat cd,Slide 7)
sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egal sau mai mici fa de cele ale dinilor naturali-n general au un volum aproximativ egal cu al dinilor
restaurai;
prezint sprijin parodontal i/sau osos
potenial mai bun de integrare morfo-funcional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile.
2. Care sunt factorii care altereaza planul de tratament ?
(Capitolul 1-Rosenstiel, pag. 6)
Ex: radioterapie in antecedente, anomalii de coagulare sanguina, varste extreme, boli in faza terminala). In aceste cazuri este de asteptat ca raspunsul pacientului
la tratament sa fie modificat, cu afectarea consecutiva a prognosticului.
3. Care sunt principalele motive ale prezentarii la medicul dentist?
(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 3)

Principalele motive ale prezentarii la medicul dentist sunt:


-comfortul scazut(durere, sensibilitate, tumefactie)
-functionalitate(masticatie, fonatie)
-probleme sociale(halena fetida)
-estetica(fracturi, restauratii care nu mai corespund dorintelor pacientului, discolorari, malpozitii usoare)

4.

Precizati ce presupune examenul extraoral in vederea realizari unei proteze fixe.(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 18)
Inspectia masivului facial,simetria/asimetria fetei.
Inspectia treptei labiale (normal/accentuata/inversata)
Palparea ATM,ganglionilor limfatici cervical,muschii masticatori.

5. Precizati ce informatii poate oferi examenul intraoral in vederea protezari:(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 19)
Starea tesuturilor moi,dintilor,structura de support a dintelui,limba, a vestibulului bucal, a obrajilor, palat dur si palat moale.

Ciongaru Nicolae Dragos


1.De ce este necesara protezarea edentatiilor?(curs 01 handout,slide 27)
-restaureaza functiile ADM afectate
-eficienta masticatorie
-fonatie
-stbilitate ocluzala
-refac aspectul estetic
-profilactic
-previn consecintele edentatiilor neprotezate
2.Care esta importanta istoricului endodontic in cadrul tratamentului protetic ?(Rosenstiel, pagina 7)
In cele mai multe cazuri pacientii uita care dinti au fost supusi tratamentului endodontic,de electie fiind in aceste cazuri examenul radiologic.Verificarea starii de
sanatatea radiculare trebuie realizata periodic pentru a preveni si a trata la timp leziunile care pot sa apara.
3.Importanta testarii vitalitatii dintelui inainte de tratamentul restaurator?(Rosenstiel,pagina 20)
Inainte de inceperea restaurarii dintelui,sanatatea pulpei dentare trebuie confirmata prin aplicarea unui stimul termic.Diagnosticul poate fi pus gresit in situatia in
care nervul este afectat dar vascularizatiea se mentine.In aceste cazuri se indica examenul radiologic
4.Cum se realizeaza examenul ocluzal ?(Rosenstiel,pagina 13)

Examenul ocluzal incepe prin inchideri si deschideri ale gurii pacientului care sunt atent verificate de medic ,scopul fiind de a observa corectitudinea
miscarilor.In cazul in care ocluzia difera de cea normala se verifica modul in care a avut loc adaptarea la noua pozitie.O atentie importanta se acorda contactelor
dentare,pozitia dintilor,contacte ocluzale excentrice,mobilitatea mandibulei
5.Cum se palpeaza articulatia-temporomandibulara ?(Rosenstiel,pagina 9)
Medicul localizeaza ATM palpand anterior de tragus in timp ce pacientul realizeaza miscari de deschidere-inchidere a gurii,perimitand astfel aprecierea miscarii
celor 2 condili.Asincronismul dintre ei sugereaza o deplasare a discului care impiedica unul din condili sa realizeza o miscare de translatie normala.
Palparea cu o usoara presiune ajuta la identificarea problemelor in portiunea posterioara a discului.Sensibilitatea sau durerea in timpul miscarii condililor pot sa
indice fenomene inflamatorii situate in portiunea retrodiscala(cea mai vascularizata si inervata).

Chiriac Raluca Oana


1. Ce semnifica starea dintilor stalpi afectata moderat ,conform clasificarii ACP a edentatiilor partiale ?(notite-curs)
Structuri dentare insuficiente pentru meninerea sprijinul unor restaurri intracoronare, n 1-2 sextante
Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de exemplu parodontal, endodontic, ortodontic n 1-2 sextante
2. Afectiuni generale ce dau manifestari la nivelul cavitatii orale.( pag 6,Rosenstiel):
Boli cu reflux gastro-esofagian -> Eroziunea dentara
Administrarea de anticonvulsivante in tratamentul epilepsiei-> Gingivita hiperplazica
3. Cum se palpeaza ATM ul ? (pag 9 , Rosenstiel )
ATM-ul se palpeaza bilateral anterior de tragusul auricular, in timp ce pacientul deschide si inchide gura. Se mai poate realize si intraauricular , cu varful
degetelor in conductul auricular extern
4. Care sunt dezavantajele radiografiei panoramice? ( pag 18 , Rosenstiel )
Nu reda o imagine destul de detaliata pentru a evalua:
Suportul osos
Structura radacinii
Cariile
Leziunile periapicale
5. Care sunt criteriile de examinare ale gingiei si cum arata o gingie sanatoasa ?( pag 11,Rosenstiel)

Gingia trebuie sa fie uscata pentru examinare,iar culoarea,textura,grosimea,conturul,consistent si pozitia trebuie notate.Gingia sanatoasa este roz ,adera foarte
bine la tesutul conjunctiv subiacent, marginea sa libera este in forma de lama de cutit, iar in spatiile interproximale formeaza papila interdentara.

Caraca Diana
1.De ce este necesara protezarea edentatiilor? (curs,slide nr.26)
-restaureaza functiile ADM afectate
-eficienta masticatorie
-fonatia
-stabilitatea ocluzala
-reface aspectul estetic
-profilactic
-previne consecintele edentatiilor neprotezate
2.In ce consta examinarea intraorala? (Rosenstiel,pag.9)
Examinarea intraorala poate dezvalui informatii importante cu privire la starea de sanatate a tesuturilor moi,dintilor si structurilor de sprijin.Limba,vestibulul
bucal,mucoasa obrajilor,palatul dur si palatul moale sunt examinate si orice anomalie este notata.
Informatiile pot fi evaluate corespunzator doar daca sunt utilizati indici obiectivi,fara a realiza evaluari superficiale.

3.Care este importanta examenului radiologic? (Rosenstiel,pag.7)


Radiografiile realizate anterior pot fi utile in aprecierea progresului bolii dentare.Acestea trebuie realizate pe cat posibil.
In practica,de cele mai multe ori,un diagnostic radiologic este esential si trebuie sa faca parte din examinare.

4.Cum pot fi monitorizati dintii tratati endodontic? (Rosenstiel,pag.7)


De multe ori,pacientii uita ce dinti au fost tratati endodontic.Acestia pot fi identificati usor prin radiografii.Rezultatele ar trebui sa fie revizuite periodic,astfel incat
sanatatea periapicala sa poata fi monitorizata si orice leziuni recurente sa fie detectate imediat.
5.Prezentati examinarea ocluzala (Rosenstiel,pag.13)
Clinicianul incepe examinarea ocluzala prin solicitarea pacientului de a realiza miscari de inchidere si deschidere a gurii,acesta observand cu atentie.Obiectivul este de a
determina in ce masura ocluzia pacientului este diferita de cea ideala si cat de bine s-a adaptat pacientul la orice diferenta.
Atentie speciala se acorda contactului initial,alinierii dintilor,contactelor ocluzale excentrice.

Chirtoc Mihai Valeriu


1.Ce sunt inlay-urile,cand sunt utilizate si din ce material sunt facute?
Inlay-urile sunt restaurari intracoronare.Restaurarile intracoronare sunt cele care se potrivesc in contururile anatomice ale coroanei clinice a unui dinte. Inlay-urile pot fi
utilizate ca restaurari unidentare pentru cavitati de clasa a II-a si a V-a in leziunile cu extensie mica pana la moderata.Ele pot fi facute din aliaje de aur,material ceramice
sau rasini prelucrate.
(Shillingburg,cap 1,pag 1)
2.Cand,caror pacienti si pentru ce proceduri stomatologice este recomandata antibioterapia profilactica?
Antibioterapia profilactica este recomandata pacientilor cu afectiuni cardiace cu risc crescut la efecte adverse, cu 30-60 min inainte de procedura
stomatologica.Profilaxia este recomandata pentru toate procedurile stomatologice care implica gingia,regiunea periapicala a dintelui sau perforatii ale mucoasei orale.
(Shillingburg,cap 1,pag 7)
3.Cum poate fi tratata o bresa edentata?
-Prin punte dentara
-Prin proteza mobilizabila
-Prin supraproteza
-Prin restaurari protetice agregate pe implanturi sau mixt
4.De ce este necesara protezarea edentatiilor?
-Restaureaza functiile ADM afectate: eficienta masticatorie,fonatie,stabilitate ocluzala
-Refac aspectul estetic
-Profilactic
(curs 1,slide 25)

5. Care sunt cauzele dificultatii realizarii masticatiei?


- Cuspizi fracturati
- Dinti lipsa
- Malocluzii generalizate sau disfunctii
(Rosenstiel,cap.1,pag 6)

Grupa 7
Manea Cristina , grupa 7 , seria 1
2. Care sunt criteriile de diagnostic in clasificarea ACP a edentaiilor pariale ?
-ntinderea si topografia breselor
-starea dinilor stlpi
-raporturile ocluzale
-crestele edentate
* curs Generaliti (clasificare creste edentate) , slide 45 (pag. 23)
2. Care perechi de muchi se palpeaz pentru conceperea unui bun diagnostic ?
Muchii maseter, temporal, pterigoidian medial , trapez si sternocleidomastoidian.
*Shillingburg, cap 1- An introduction to fixed prosthodontics, pag. 24
3. Cum se face cel mai corect palparea muchilor ?
Palparea se face bilateral, simultan, iar pacientul este ntrebat daca identifica diferene intre partea dreapta si partea stnga.
*Rosenstiel, cap 1- History taking and clinical examination , pag. 10
4. In clasificarea ACP, criteriul ntinderea si topografia breelor , clasa 1 arcade ideale sau minim afectate de edentaie
cuprinde :
Bresa edentata unica , localizata la o singura arcada , ce ndeplinete una din condiiile :
- Orice bre frontala maxilara nu depete 2 incisivi
- Orice bre frontala mandibulara nu depete 4 incisivi
- Orice bre laterala maxilara sau mandibulara nu depete 2 premolari sau un premolar si un molar.

*Rosenstiel , cap 1 History taking and clinical examination , pag. 22


5. In clasificarea ACP, care sunt cele 4 clase privind starea dinilor stlpi ?
- dini stlpi ideali sau minim afectai
- dini stlpi moderat afectai
- dini stlpi substanial afectai
- dini stlpi sever afectai
*Rosenstiel, cap 1 History taking and clinical examination, pag. 23
Constantinescu Adriana Paula
1)Care sunt criteriile diagnostice pentru clasificarea ACP?
-intinderea si topografia breselor
-starea dintilor stalpi
-raporturile ocluzale
-crestele edentate
Note de curs, pag23.

2)Ce fel de proteze nu se indica a fi folosite ca elemente de agregare, si de ce?


Restaurarile intracoronare( inlay, onlay) datorita lipsei de rezistenta si retentie.
Shillinburg, pag 15, cap 1 An Introduction to Fixed Prosthodontics.

3)Care este aspectul gingiei sanatoase?

-roz
-in muchie de cutit
-ferm atasata de dinte
Rosenstiel, pag 12, cap 1 History Taking and Clinical Examination

4)Cum se determina fremitusul?


Se plaseaza un deget pe suprafata vestibulara a dintelui in timp ce pacientul face miscari scurte de deschidere/inchidere a gurii.
Rosenstiel, pag 15, cap1.

5)Ce muschi se palpeaza la examenul clinic?


Maseter , temporal, pterigoidian medial, trapez, sternocleidomastoidian. Shillinburg, pag 24, cap 1.

Constantin Lucian Alexandru

1. Enumerai avantajele clasificrii ACP, dup autori:


R:
Consisten intra-operator
Comunicare profesional
Proporionalitatea veniturilor provenite din asigurri cu complexitatea tratamentului

Metod obiectiv de screening n educaia dentar


Criterii standardizate de evaluare i cercetare
Consisten diagnostic
Simplific i organizeaz decizia consultului medical
Note de curs Terminologia n protetica dentar (curs 1), slide 22

2. Enumerai principalele repere avute n examinarea general a pacientului.


R: nfiarea pacientului, mersul, greutatea, culoarea pielii, la care se adaug monitorizarea semnelor vitale (respiraia, pulsul,
temperatura, tensiunea arterial).
Rosenstiel - capitolul 1, pag 8

3. Prezentai caracteristicile edentaiei moderate.


R: n edentaia moderat, brea edentat se ntinde pe ambele arcade, iar una dintre urmtoarele situaii este prezent:
* Brea include orice spaiu maxilar anterior care nu depete doi incisivi lips
* Brea include orice spaiu mandibular anterior care nu depete patru incisivi lips
* Brea include orice spaiu maxilar sau mandibular posterior care nu depete doi premolari sau un premolar i un molar
* Caninul maxilar sau mandibular lipsete
Rosenstiel - capitolul 1, pag 22

4. Enumerai principalele patologii pentru care un pacient este sub medicamentaie anticoagulant.
R: Proteze valvulare, infarct miocardic, accident vascular cerebral, fibrilaie atrial, tromboz venoas profund, angin pectoral
instabil.
Shillingburg - capitolul 1, pag 20

5. Care sunt cauzele osteonecrozei?


R: Iniial osteonecroza a fost asociat cu chirurgia oral, ns studiile recente au demonstrat apariia afeciunii la pacieni care nu au
suferit intervenii chirurgicale, la circa 25% dintre cei diagnosticai. O alt posibil cauz este folosirea n tratamente a bifosfonailor.
Aceast clas de substane este folosit n tratarea pacienilor cu cancer osos (injectare intravenoas), dar i n prevenia oral a
osteoporozei.
Shillingburg - capitolul 1, pag 22

Ciorcila Diana- Elena

1. Enumerati principalele etape ale planului de tratament in proteza fixa.


* Istoricul de sanatate
* Tulburarile ATM si evaluarea ocluzala
* Examinarea intraorala
* Mulaje de diagnostic
* Radiografii dentare

Bibliografie: Shillingburg capitolul 1, pag. 16

2. Care este efectul unei miscari asincrone a ATM?


Miscarea asincrona poate indica o deplasare de disc, dar care face ca unul din condili sa faca miscare de translatie complete.
Bibliografie: Rosenstiel - capitolul 1, pag 9

3. Datorita caror cauze apare xerostomia?


- doze mari de radiatii din regiunea orala
- lupus eritematos
- sindromul Sjogren ( boala autoimuna)
Bibilografie: Shillingburg- capitolul 1, pag 22

4. Avantajele examinarii radiologice


* Ofera informatii suplimentare , esentiale examinarii orale
* Ofera detalii despre gradul de sprijin osos
* Evaluarea molarului de minte
* Structura radacinii fiecarui dinte
* Evaluarea osului dentar inaintea plasarii unui implant
* Efectuare unui screening al arcadelor dentare

Bibliografie: Rosenstiel, capitolul 1- pag. 18

5. Caracteristici generale ale protezelor fixe :


* Sunt fixe permanent la nivelul unor dinti restanti sau implanturi dentare
* Deplasarile functionale ale lucrarilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fata de cele ale dintilor naturali- in general au un volum
aproximativ egal cu al dintilor restanti
* Prezenta sprijin parodontal si/ sau osos
* Potential mai bun de intgrare morfo-functional pe care il prezinta protezele fixe in raport cu cele mobilizabile
Bibliografie : Note de curs , Generalitati handout- slide 4

Cojocaru Andreea Mihaela

1. Morfologia procesului alveolar maxilar TIP C.


- Bolta palatin;
- Procesele alveolare n zona frontal;
- Tuberozitile maxilare;
- Vestibul frontal redus;
- Sutur median proeminent;

- Torus palatin sau lateral(e) retentiv(e), dar care nu afecteaz nchiderea posterioar;
- Creast vestibular hiperplazic, care ofer minim sprijin i stabilizare;
- Bolt palatin care ofer minim sprijin i stabilizare;
- Spaiu retro-malar redus din cauza apofizei coronoide, n timpul micrilor de deschidere-nchidere sau laterale ale mandibulei.
Note de curs, generalitati handout - pagina 75

2. Care sunt cauzele xerostomiei?


- Doze mari de radiaii n regiunea oral;
- Lupus eritematos;
- Sindromul Sjogren;
- Medicamente: anticolinergice, antihipertensive.
Shillingburg capitolul 1, pagina 22

3. Care sunt componentele unei proteze pariale fixe?


- Elemente de agregare;
- Corpul de punte;
- Conectori .
Shillingburg capitolul 1, pagina 18

4. Ce informaii ofer examinarea intraoral?


Examinarea intraorala ofer informaii despre esuturile moi, dini, structurile de suport, limb, planeu bucal, obraji, palatul moale,
palatul dur.
Rosenstiel - capitolul 1, pagina 9

5. Care este aspectul marginii gingivale libere in gingivit?


n gingivit, placa i tartrul dentar cauzeaz inflamaie marginal determinnd modificri de culoare, contur i constisten ale
marginii gingivale libere.
Rosenstiel - capitolul 1 pagina 12
Cimpeanu Oana Livia
1.) Ce prezinta in plus raporturile ocluzale sever afectate fata de raporturile ocluzale substantial afectate? (Raspuns: modificarea
dimensiunii verticale de ocluzie; handout generalitati pagina 30, slide-urile 1 si 2)

2.) Ce indica un miros sau un gust neplacut al cavitatii orale? (R: igiena orala deficitara, boala parodontala; Rosenstiel, capitolul 1,
pagina 3)

3.) Cat este considerata deschiderea mandibulara maxima normala, in medie? (R: peste 50mm, Rosenstiel , capitolul 1,pagina 9)

4.) Petru cate zile se recomanda temporizarea tratamentului cu anticoagulante? (R: 2-3 zile inaintea tratamentului stomatologic;
Shillingburg, capitolul 1, pagina 20)

5.) De ce sunt contraindicate implantele dentare endoosoase la un pacient care urmeaza tratament cu bisfosfonati? (R: bisfosfonatii
pot produce necroza maxilara si mandibulara; Shillingburg, capitolul 1, pagina 22)

Grupa 8
Badea Dominique
Rosenstiel

1. Care este distanta la care se considera micarea mandibulei ca fiind restrictiva ?


- Restrictiv se considera cnd distanta interincizala la deschiderea maxima este sub 35mm (Rosenstiel, P.9)
2. Ce factori influeneaz prognoza tratamentului ?
-

Factori generali ( varsta pacientului ) si factori locali ( presiunea aplicata pe dinti, accesul la metode de igienizare a cavitatii orale )
( Rosenstiel, P.21 )

Curs
3. Conditii pentru o arcada substantial afectata de edentatie ?
-

Orice bres lateral de cel puin 3 dini sau cuprinznd 2 molari , maxilar sau mandibular

Orice bre edentat de cel puin 3 dini, care include dini frontali i laterali

Shillingburg

4. Care sunt cele 5 elemente pentru un bun Diagnostic in prepararea tratamentului?

Antecedentele medicale

Evaluare ocluziei si ATM

Examinare intraorala

Modele de studiu

Radiografii paronamice

(P. 16)

5. Ce fel de informatii ne poate oferii un model de studiu montat pe articulator ?


-

Ofera o vedere clara asupra edentatiei

Lungimea edentatiei

Dimensiunea ocluzo-gingivala

CIOLACU ANDREEA TEODORA


Curs 1, intrebarea 1: Din ce este alcatuita o punte dentara ?

Corpul de punte
Elemente de agregare
Conectori rigizi
-non rigizi

Capitolul 1, intrebarea 2: Ce structuri sunt verificate in cadrul examinarii extraorale ?

Articulatiile temporo-mandibulare
Muschii masticatori

Buzele

Rosenstiel, History Taking and Clinical Examination, pag. 8-9

Capitolul 1, intrebarea 3: Cand poate fi interpretat gresit un test de vitalitate al dintelui


Atunci cand inervatia este distrusa insa aportul de sange este intact.

Rosenstiel, History Taking and Clinical Examination, pag. 20

Capitolul 1, intrebarea 4: Ce sunt inlay-ul si onlay-ul si pentru ce tipuri de cavitati sunt folosite ?

Sunt restaurari intracoronare care redau conturul anatomic al coroanei clinice al unui dinte.
Inlay-ul se foloseste pentru cavitati de clasa a 2a si clasa a 5a, iar onlay-ul pentru restaurari de tip mezio-ocluzo-distale.

Shillingburg, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag.14

Capitolul 1, intrebarea 5: Cum se foloseste epinefrina ca anestezic local in cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare?

Pentru pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, epinefrina este contraindicata, iar pentru cei cu afectiuni usoare si moderate, aceasta trebuie limitata la
2 sau 3 fiole.

Shillingburg, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag.19

Coarda Cristina
01 HISTORY TAKING AND CLINICAL EXAMINATION
ROSENSTIEL

1.Examinarea ATM - pag. 19


-se palpeaza bilateral
-pacientul realizeaza miscari de deschidere si inchidere a gurii
-sensibilitatea sau durerea pot indica procese inflamatorii
-o deschidere maxima a mandibulei de 35 mm este considerata limitata deoarcere deschiderea medie este mai mare de 50 mm
-o astfel de miscare limitata poate indica o modificare intracapsulara a articulatiilor

2.Inspectia, palparea muschilor masticatori - pag.19


-palparea muschilor bilateral
-se pot identifica diferente intre partea dreapta si cea stanga
-se palpeaza cu o intensitate moderata, fara disconfort
-se intreaba pacientul daca simte durere usoara, moderata sau severa

01 AN INTRODUCTION TO FIXED PROSTHODONTICS SHILLINGBURG

1. Care sunt elementele dintr-un diagnostic ce se realizeaza inaintea pregatirii unei proteze fixe?
-istoricul medical
-ATM
-examniarea intraorala
-modele de studiu
-radiografii

2. Istoricul medical - xerostomia - pag 22


- xerostomia prelungita duce la cresterea proceselor carioase
-cauze: doze mari de radiatii in regiunea orala, de lupusul eritematos sau Sindromul Sjogren, anumite medicamente (anticolinergice,
antihipertensive, antihistaminice)

CURS

Sistemul de clasificare al edentatului total:


clasa I : ideal sau minim afectat
clasa a II a: moderat afectat

clasa a III a: substantial afectat


clasa a IV a: sever afectat

- inaltimea osului mandibular


-raporturi maxilo - mandibulare
-morfologia pr. alveolar- max
-insertiile musculare - mand
Cornovac Ana Maria
1. Care sunt raporturile ocluzale ideale sau minim afectate?
R: Raporturile ocluzale ideale sunt raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa I.
Cursul 1, slide 29.
2. Cum se realizeaza palparea muschilor masticatori?
R: Palparea se realizeaza bilateral, simultan.
Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed, History Taking and Clinical Examination, pagina 9
3. La ce sunt de folos radiografiile dentare vechi ?
R : Rdiografiile dentare vechi ajuta la observarea evolutiei unor boli.
Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed, History Taking and Clinical Examination, pagina 7
4. Ce anestezic local este contraindicat pacientilor cu boli cardiovasculare severe ?
R : Epinefrina.
Fundamentals of Fixed Prosthodontics, 4th Edition, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pagina 19.
5. Ce sindrom este diagnosticat de catre medicul stomatolog din cauza xerostomiei ?
R : Sindromul Sjogren.
Fundamentals of Fixed Prosthodontics, 4th Edition, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pagina 22

Crasmariu Gianina

1. Daca durerea este motivul principal pentru care pacientul se prezint la doctor, care sunt factorii care o pot accentua?
R: Presiune, cald, rece, dulce.(pag. 3, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
2. Care sunt valorile pentru miscare de deschidere maxima si pentru miscarea maxima de lateralitate?
R: Mai mult de 50mm si ~12mm.(pag. 7, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
3. Ce se urmrete la examinarea clinica a gingiei?
R: Culoare, textura, marime, contur, consisten si pozitie.(pag. 7, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
4. In examinarea ocluziei, pe ce se pune accent?
R: Contacte iniiale, alinierea dinilor, contacte excentrice, mobilitatea maxilarelor.(pag. 13, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
5. Care e clasificarea ACP a edentaiilor?
R: Cl.1 minim sau ideal afectat, Cl.2 moderat afectat, Cl. 3 substanial afectat, Cl. 4 severt afectat (Note de curs, Generalitati, slide 23)

Cristescu Bianca
Rosentiel:
1) Cum poate fi confirmat un test de non-vitalitate a unui dinte? (Rosenstiel, pag 20)
R:Efectuand o cavitate de testare la nivelul dintelui fara administrarea de anestezie locala
1.Care sunt modificarile sistemice care afecteaza parodontiul?
Diabet zaharat, menopauza, sarcina, tratament anticonvulsivante.(pg 5)
CURS:
Aspecte privind tipul A la maxilar?
Raspuns : Bolta palatina

Procesele alveolare n zona frontal


Tuberozitile maxilare
Fundurile de sac vestibulare asigur,sprijin
i stabilitate corespunztoare
Morfologia bolii palatine asigur sprijin i
stabilitate corespunztoare
Tuberoziti maxilare bine definite
Limita posterioar a cmpului protetic uor
de identificat (an pterigoidian bine definit)
Lipsesc torusul maxilar i exostozele

Shillinburg:
Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic in cursul pregatirii unui tratament protetic fix?
(pag16)
Rasp: -evaluarea sanatatii orale a pacientului
-evaluarea ATM-ului si ocluziei
-examinarea intraorala
-radiografia panoramica
-diagnostic antecedent

Care sunt cele mai comune medicamente alergene?(pag19)

Rasp: Anestezicele locale, antibioticele si unele materiale de amprenta sau materiale care contin nickel.

Curea Maria Bianca


1. Care sunt principalele motive pentru care pacientul se prezint la doctor?
R: Confort(durere, sensibilitate), funcionalitate(dificultate in vorbire/masticatie), social(halena) si estetic( fracturi, discolorari).(pag. 3, cap. 1, Rosenstiel,
editia a3a)
2.Unele linii de fractura de la nivelul dintilor necesita tratament protetic, in cazul celor minore care este indicatia?
R: Nu necesit tratament ns se noteaz si sunt tinute sub observatie.(pag. 13, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
3. Mai mult de 25% dintre pacienti nu-si expun treimea gingivala cand zmbesc, cine influeneaz acest aspect?
R:Lungimea di mobilitatea buzei superioare, cat si lungimea procesului alveolar.(pag. 9, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
4. Ce se urmrete la examinarea alinierii generale a dintilor?
R: nghesuiri, rotaii, supra erupii, spaieri, malocluzii,si supraacoperiri verticale sau sagitale. (pag. 15, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
5. Care sunt criteriile de diagnostic pentru sistemul de clasificare pentru edentatul total?
R: nlimea osului mandibular, raportul maxilo-mandibular, morgoligia procesului alveolar maxilar, inserii musculare mandibulare. (Note de curs,
Generaliti, slide 64)

Custura Andreea
1 Care sunt factorii care influeneaz prognoza tratamentului ?
Factori generali ( varsta ) si factori locali ( presiunea aplicata pe dinti, metode de igienizare )

( Rosenstiel, P.21 )

2.Dintre medicamentele care pot fi alergene, care sunt cele mai comune?(SHILLINGBURG, pag.19)
R: Anestezicele locale, antibioticele si unele materiale de amprenta sau materiale care contin nickel.

3.1. Care sunt motivele frecvente pentru care pacientul vine la doctor?
R: Confort(durere, sensibilitate), funcionalitate(dificultate in vorbire/masticatie), social(halena) si estetic( fracturi,
discolorari). Rosenstiel, pag. 3)
4.Care este sistemul de clasificare al edentatului total:
clasa I : ideal sau minim afectat
clasa a II a: moderat afectat
clasa a III a: substantial afectat
clasa a IV a: sever afectat( Note de curs, slide 64)
5. Cnd poate fi interpretat gresit un test de vitalitate al dintelui ?R:Atunci cand inervatia este distrusa insa vascularizatia
este intacta.(Rosenstiel, pag. 20)

Grupa 9
Damian Patricia grupa 9

1)De ce este necesara protezarea edentatiilor?(curs1)


R: -pt restaurarea functiilor ADM afectate
-pt refacerea aspectului estetic
-profilatic(previne consecintele edentatiilor neprotezate)
2) Pe baza caror criterii se poate pune un diagnostic corect pt PPF? (Schillingburg -pg 3,cap1)
R: -istoricul pacientului
-evaluare ocluzala
-examinare intraorala
-RX
3) Cat este valoarea INR normala la un pacient cu o coaguabilitate normala a sangelui? (Shillingburg, cap1,pg.12)
R: INR=1.0
4) Ce muschi se palpeaza in cadrul examenului extraoral? (Cap 1,pg.11, Rosenstiel)

- m. maseter
- m. temporal
- m. trapez
- m. sternocleidomastoidian
- m. planseului bucal
5) Cum trebuie facuta palparea muschilor la o inspectie generala? (Rosenstiel pag 11)
Bilateral, simultan, cerand pacientului sa identifice diferente intre stanga si dreapta.
Paune Beatrice grupa 9
1)Definiti PPF (curs)
R: Este un dispozitiv protetic ce se ataseaza permanent la dintii restanti sau la implanturi si inlocuieste 1 sau mai multi dinti lipsa.
2) Cum trebuie montate modele de diagnostic pentru beneficiu maxim? (Schillingburg,cap1, pagina 14, Diagnostic casts)
R:-pentru beneficiu maxim, modelele trebuie montate pe un articulator semi-adaptabil
3) Componentele unei punti dentare. (Schilinburg -introduction pag 4,cap1)
R: 1. Corp de punte
2. Conectori
3. Elemente de agregare
4. Dinti stalpi
4) Cum se numeste spatiul care se formeaza atunci cand pacientul rade intre arcada maxilara si cea mandibulara?(Rosenstiel,cap1,pag 10 )
R:Se numeste spatiul negativ.
5) Cum se prezinta o gingie sanatoasa? ( Rosenstiel pag 12)
R: roz, punctata (aspect de coaja de portocala) si ferm legata de tesutul conjuctiv subiacent
Danciu Emilia grupa9
1.Care este TA la care se permite interventia terapeutica la un pacient cu DZ si boli renale? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 6)
R:130/80 mmHg

2. . Cu ce instrument se poate face examinarea gingiei?(Rosenstiel pg12, capito 1)

R: cu sonda parodontala
3.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (Curs)
R:600 mg Clindamicina sau 500 mg claritromicina cu 30-60 min inainte de interventie
4.Ce culoare are gingia sanatoasa, aspect normal? (Rosenstiel, cap1,pag 12)
R: gingia sanatoasa are culoarea roz.
5.Care sunt cele 2 categorii de hipertensiune?
R: faza 1: tensiunea sistolica 140 159 mm Hg si tensiunea diastolica 90-99 mm Hg
Faza 2: tensiunea sistolica >160Hg , tensiunea diastolica >100mm Hg
(Pag 6 , cap 1 Shillinburg)
Prioteasa Cristina grupa9
1.De ce nu trebuie protezate bresele edentate?

(curs 1,pag.15)

Iatrogenii

Dezechilibru biologic (de ex placabacteriana)

Avantajepercepute decatrepacientsuntreduse

Beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse

2.Ce antibiotic I se poate administra unui pacient alergic la Penicilina ?(Shilinburg ,pag.7)
ncazuln care pacientulestealergic la penicilina I se poateadministra :
- Clindamicina (600 mg )
- azitromicina sau claritromicina(500 mg)
3.Ce cuprinde examinarea ocluzala? (Rosenstiel,pag 15)

-clinicianul roaga pacientul sa execute cateva miscari simple de inchidere si deschidere a gurii, timp in care acesta va urmari traseul miscarilor
-contactul dentar initial
-alinierea dintilor
-contactele dento-dentare
-miscarile mandibulei
4. Cum puteti confirma ca un dinte nu este vital? (Rosentiel,pag 20)
Se realizeaza o cavitate de testare la nivelul dintelui fara a se administra anestezic local.
5. Ce ne sugereaza o deschidere a gurii restrictionata?(Rosenstiel,pag 10)
Ne sugereaza ca este o deschidere mai mica de 35 mm si ca pacientul prezinta schimbari intracapsulare ale ATM.
Alham Ali grupa 9
1. Care sunt elementele componente ale puntilor dentare?
R: Elemente de agregare, corp(uri) de punte si conectori.
Suport curs 1, pg 11-12
2. In care 4 categorii se pot incadra principalele motive de prezentare a unui pacient in cabinetul dentar?
R: - confort (durere, sensibilitate, tumefiere)
- functie (dificultate in masticatie sau la vorbire)
- sociale (gust sau miros neplacute)
- estetice (dinti sau restaurari fracturate sau inestetice, coloratii)
Rosenstiel, cap 1, pg 3
3. Care sunt caracteristicile durerii?

R: - localizare, caracter, severitate, frecventa


- momentul initial al aparitiei
- ce factori o agraveaza (ex: presiune, cald, rece, dulce)
- eventuale schimbari in caracter
- localizata/difuza
Rosenstiel, cap 1, pg 3
4. Care sunt principalele 2 substante din cabinetul dentar ce pot produce alergii?
R: Anestezicele locale si antibioticele.
Shillingburg, cap 1, pg 19
5. Care este nivelul normal al glicemiei preprandiale?
R: 90-130 mg/dl
Shillingburg, cap 1, pg 21

Davidoiu Alexandru grupa9


1. Care sunt criteriile diagnostice conform clssificarii ACP?
R: - intinderea si topografia breselor
- starea dintilor stalpi
- raporturile ocluzale
- crestele edentate
Suport curs 1, pg 23
2. Enumerati cele 4 criterii in care se incadreaza istoricul medical al pacientului.

R: - afectiuni ce modifica metodele de tratament


- afectiuni ce modifica planul de tratament
- boli sistemice cu simptome orale
- posibile riscuri adresate medicului si personalului auxiliar
Rosenstiel, cap 1, pg 6
3. Care este considerata media deschiderii maxime a gurii?
R: mai mare de 50 mm.
Rosenstiel, cap 1, pg 9
4. Pentru care tip de hepatita exista momentan vaccin?
R: Hepatita B
Shillingburg, cap 1, pg 29
5. Exista vaccin impotriva hepatitei C?
R: Nu.
Shillingburg, cap 1, pg 29
Dascalu Eliza grupa9
1) Cand nu trebuie protejate bresele edentate?(curs)

R:

-cand exista risc de iatrogenii


-dezechilibrul biologic (Ex. Placa microbiana)
-avantajele percepute de catre pacient sunt reduse
-beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse.

2) Care sunt caracteristicile care trebuie verificate la examenul gingiei? ( cap1,Pg 9 Rosenstiel)
R:Culoare,Consistenta,Contur,Marime,Textura

3) Cum se realizeaza testele de vitalitate?(cap1,Rosenstiel pag 20)


Palpare cu instrument
Percutie
Teste termice
Teste electrice
Se poate prepara si o cavitate test fara a utiliza anestezic.
4) Ce masuri preventive trebuie luate de catre medical stomatolog in cazul pacientilor cu epilepsie?(Shillingburg)-pag 8,cap1
-medicul trebuie sa cunoasca istoricul acestui pacient
-se pune accentual pe diminuarea anxietatii prin scurtarea sedintelor de lucru
5) Cu ce boli autoimune se asociaza sindromul Sjogren? (Shillingburg pg 9,cap1)
Artrita reumatoida
Lupus eritematos
Sclerodermia.

Lupu Alexandru grupa 9


1) Enumerati 5 cauze ale edentatiei partiale(curs1)
Complicatiile cariei dentare
Complicatiile parodontitelor marginale cronice
Traumatisme
Osteomielita maxilara
Tumori benigne sau maligne
2) Care e tehnica de palpare a muschiului maseter si temporal. ( Shillingburg cap1 pag 29-30)
R:
Maseter - palpare extraorala prin plasarea degetelor deasupra regiunii laterale ale ramului mandibular
Temporal degetele sunt plasate deasupra tamplei pacientului
3)Care este doza recomandata de amoxicilina pentru pacientii care necesita antibioprofilaxie? (Shillingburg cap1, pag. 7)
R: Doza recomandata este de 2g(per os) cu 30-60min inaintea procedurii stomatologice.
4) Care sunt motivele pentru care pacientul doreste sa beneficieze de tratament stomatologic? (Rosenstiel,cap1, pag 4)
-confortul (durere, sensibilitate dentara, inflamatii)
-functionalitatea (dificultati in masticatie sau vorbire)
-social (gust si miros neplacut)

-fizionomia ( dinti fracturati sau nefizionomici, discromii sau restaurari defectuoase)


5) Cum se poate confirma ca un dinte este devital? (Rosentiel cap1 pag 20)
Raspuns: Se realizeaza o cavitate de testare la nivelul dintelui fara a se administra anestezic local.
Stancovici Irina grupa9
1) Cum se palpeaza muschiul maseter? Shillingburg. Cap I,pg24
R:-Extraoral,prin plasarea degetelor pe suprafata externa a ramului mandibulei.
2) Cauzele Xerostomiei: Shillingburg capitol I , pg. 22
R:
1. Doze mari de radiatii in regiunea orala
2. Lupus eritematos
3. Sindrom Sjogren
4. Boli autoimune

3)Enumerati 4 cauze ale edentatiei partiale (Curs)


R: Anodontia/Oligodontia/Hipodontia/Agenezia mugurilor dentari
Extractiile terapeutice in scop ortodontic
Tumori benigne/maligne
Traumatisme/fracturi
4) Care arcade sunt sever afectate de edentaie ? (Rosenstiel cap1,pag 22)
R: Orice bre edentat sau asociere de bree care solicit complian terapeutic sporit din partea pacientului
5) Enumerati cauzele dificultatii realizarii masticatiei (Rosenstiel,cap.1,pag 6)
R:- Cuspizi fracturati
- Dinti lipsa
- Malocluzii generalizate sau disfunctii

Grupa 10
DRAGAN ALINA FLORENTINA,

INTREBAREA 1: Care sunt consecintele breselor edentate neprotezate?


RASPUNS:

1. Migrarea verticala a dintilor antagonisti


2. Resorbtia osoasa
3. Migrarea orizontala a dintilor vecini
4. Patrunderea resturilor alimentare interdentar, din cauza spatiilor ramase in urma migrarii orizontale
5. Expunerea furcatiilor radiculare din cauza migrarii vertical
6. Trauma ocluzala

* Suport de curs, pagina 14, slide 28

INTREBAREA 2: Care sunt datele personale ale pacientului?


RASPUNS:

Numele

Adresa
Numarul de telefon
Sexul
Ocupatia
Locul de munca
Starea civila
Statutul financiar

* Rosenstiel, Capitolul 1, Personal Details, Pagina 14

INTREBAREA 3: Cum se efectueaza palparea muschilor masticatori la o inspectie generala?


RASPUNS:

Palparea se efectueaza bilateral si simultan, ceea ce permite pacientului sa identifice diferente intre partea stanga si partea dreapta.

* Rosenstiel, Capitolul 1, Muscle of Mastication, Pagina 19


INTREBAREA 4: Cum arata, in mod normal, gingia sanatoasa?
RASPUNS:

Gingia sanatoasa este de culoare roz, are aspect punctat si e ferm atasata la tesutul conjuctiv subiacent.

* Rosenstiel, Capitolul 1, Gingiva, Pagina 21

INTREBAREA 5: Ce dezavantaje prezinta radiografia panoramica?


RASPUNS:

Nu ofera o imagine sufficient de detaliata pentru evaluarea suportului osos, structura radacinii, cariilor sau al leziunilor periapicale.

* Rosenstiel, Capitolul 1, Radiographic Examination, Pagina 28


Juc Olga
1. Precizai care sunt caracteristicile generale ale protezelor fixe:
sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa de cele ale dinilor naturali-n general au un volum aproximativ egal cu al
dinilor restaurai;
prezint sprijin parodontal i/sau osos
potenial mai bun de integrare morfo-funcional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile.

* Suport de curs. Cap.2, slide 4

2.

Enumerai criteriile diagnostice conform ACP (American College of Prosthodontics)

1. ntinderea i topografia breelor


2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
*Rosenstiel, PART I. Planning and Preparation, pag. 22
3.

Care sunt caracteristicile schemei ocluzale pentru clasa IV conform ACP

- Schema ocluzal este sever afectat. Este necesar restabilirea ocluziei cu modificarea DVO, precum i a condiiilor crestei edentate.
- Raporturi intermaxilare de clasa a II-a, diviziunea 2 sau clasa a III-a.
*Rosenstiel, PART I. Planning and Preparation , pag. 31.
4.

Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe

1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic

*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 17


5. Definii termenul de protez parial fix (PPF)
Proteza parial fix este un dispozitiv protetic solidarizat definitiv pe dinii restani sau implanturi i nlocuete unul sau mai muli dini abseni.
*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 14

DRAGHICI ELENA-CLAUDIA
1). Care sunt cauzele edentatiei partiale? (enumerare)

Raspuns: Cauzele edentatiei partiale sunt: agenezia mugurilor permanenti, anomalii de structura a tesuturilor dure dentare, complicatiile cariilor dentare, complicatiile
parodontitelor marginale cronice, osteomielita maxilarelor, tumori benigne/ maligne, extractiile terapeutice, in nevralgii trigeminale sau alte sindroame algice,
traumatisme, necesitate socio-economica, iatrogenii.
( Note de curs, slide 13)

2). Care sunt categoriile pe baza carora pacientii se plang de obicei?

Raspuns: Confort (durere, sensibilitate), estetica (dinti fracturati, discolorari), functional (dificultati in masticatie sau vorbire), social (gust sau miros neplacut)
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3)

3). Ce indica mirosul sau gustul neplacut?

Raspuns: Gustul sau mirosul neplacut adesea indica o igiena precara sau boala parodontala.

(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3)

4). Ce se verifica in cadrul unei examinari intraorale?

Raspuns: Examinarea intraorala confera informatii cu privire la tesuturile moi, dinti si structuri de suport. Limba, planseul bucal, vestibulul, obrajii, palatul dur si palatul
moale sunt si ele examinate.
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 9)

5). Care sunt obiectivele examinarii ocluzale?

Raspuns: Clinicianul determina in ce masura ocluzia pacientului difera de cea ideala si cat de bine s-a adaptat pacientul acestor diferente.
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 13)

Ghinea Irina Stefania


1.De ce nu trebuie protezate breele edentate?
Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
*Suport de curs, Capitolul 1, slide 29.

2.Ce caracteristici trebuie notate la examenul clinic al gingiei?

Culoarea
Textura

Marimea
Conturul
Consistenta
Pozitia

*Rosenstiel,PART I,Planning and Preparation, pag 11

3.Enumerai criteriile diagnostice conform ACP (American College of Prosthodontics)


1. ntinderea i topografia breelor
2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
*Rosenstiel, PART I. Planning and Preparation, pag. 22

4. Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe
1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic
*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 17

5.Ce dinte prezinta cel mai mare risc de a dobandi o inflamatie cronica?

Al treilea molar mandibular prezinta cel mai mare risc (30%-60%),deoarece gingia nu este atasata la nivelul segmentului distal si este considerat cel mai slab
candidat in primirea unei coroane.

*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 27

Dima Miruna Alexandra

1 ) Palparea caror muschi se realizeaza pentru depistarea afectiunilor ATM?


Se palpeaza: muschii maseter, temporal, pterigoidian medial, trapez si sternocleidomastoidian.
(Shillingburg, capitol 1, pag 11)
2) Care sunt cauzele xerostomiei si ce produce ea?
Cauze: radiatii in regiunea orala, sindrom Sjogren, lupus eritematos,anumite medicamente: anticolinergice, antihipertensive, antihistaminicele.
Poate produce carii, care pot aparea si la nivelul jonctiunii dinte-restaurare,ducand astfel la un tratament esuat.
(Shillingburg, capitolul 1, pag 9)
3) Cum se examineaza gingia si ce trebuie sa urmarim?
Gingia trebuie sa fie usor uscata inainte de a se examina, astfel incat umezeala sa nu mascheze modificarile subtile.
Se examineaza culoarea, textura, marimea, conturul, consistenta si pozitia. Gingia este apoi palpata atent pentru a se exprima orice exudat sau puroi ce pot
fi prezent in zona sulculara.
(Rosenstiel, capitolul 1, pag 11)
4) Cum se testeaza vitalitatea unui dinte?
Percutie cu un instrument, stimulare electrica sau termica
(Rosenstiel, capitolul 1, pag 20)

5) In ce cazuri nu se protezeaza bresele edentate?


Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse

(curs 01 Introducere handout, slide 29/30)

Draghici Ionut
1.Definiti PPF si enumerati elementele componente.
PPF-este un dispozitiv protetic ce se ataseaza permanent la dintii restanti sau la implanturi si inlocuieste 1 sau mai multi dinti lipsa.
Elementele componente: -element de agregare, conectori,corp de punte,dinti stalpi,bont preparat si creasta edentata
-Shillingburg, capitolul 1, pag 1-definitie si pag 5 fig 1-6
2.Care sunt elementele ce determina un diagnostic corect in cazul protezarii fixe?
-Istoricul Medical(Anamneza)
-Examinarea ocluziei si a ATM
-Examinarea intraorala
-Modelul de studiu
-Rx:OPG

-Shillingburg,, capitol 1, pag 1


3..Care sunt cauzele xerostomiei si ce produce ea?
-cauze: radiatii in regiunea orala, sindrom Sjogren, lupus eritematos, anumite medicamente: anticolinergice, antihipertensive, antihistaminice
-produce carii, care pot aparea si la nivelul jonctiunii dinte-restaurare,ducand astfel la esecul tratamentului
-Shillingburg, capitolul 1, pag 9
4. Ce declanseaza cel mai frecvent o reactie alergica in cabinetul stomatologic?
Cele mai comune substante alergogene sunt anestezicele locale si antibioticele. De asemenea, unii pacienti acuza alergii la anumite materiale stomatologice precum
materialele de amprenta si aliajele pe baza de Ni.
-Shillingburg, capitol 1, pag 6
5. De ce este necesara protezarea edentatiilor?

Restaureaz funciile ADM afectate


eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Previn consecinele edentaiilor neprotezate
Curs introducere handout , slide 26

Dinu Dragos Costin


1.Distanta maxima in timpul miscarii de deschidere a gurii?
50 mm
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed ,pagina 9,descrierea imaginii 2
2.Distanta maxima in timpul miscarii de lateralitate a mandibulei?
12 mm
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9 ,descrierea imaginii 2
3.Examinarea intraorala ce fel de informatii ofera?
Ofera informatii despre starea tesuturilor moi, a dintilor si a structurilor de support .Tot odata mai ofera detalii si despre planseul buccal,vestibule,obraji,palatal moale si
dur .
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9,paragraph 5
4.Examinarea exobucala a muschilor masticatori.
Muschii masticator care sunt examinati sunt reprezentati de muschii maseteri si mushcii temporali,acestia sunt examinati clinic si obiectivv prin palpare bilaterala.
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9 , paragraph 2.

5.Diagnosticul esthetic cumprinde date referitoare la ?


Linia median interincisiv-central n raport cu mediana feei
Vizibilitatea incisivilor centrali n repaus
Curbura marginilor incizale i a planului de ocluzie n zona lateral
Vizibilitatea dinilor n rs/surs
Culoarea dinilor
Culoarul bucal vestibular

Raspuns preluat din introducere handout.pdf , pagina 7 .

Grupa 11
Cosma Ana Maria
1. De ce nu trebuie protezate bresele edentate?
R: Din urmatoarele cauze: iatrogenii, dezechilibrul biologic( de ex: placa microbiana ), avantaje percepute de catre pacient sunt
reduse, beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse. ( Handout 1- slide 29)
2. De ce apar dificultati in masticatie?
R: Dificultatile in masticatie apar din cauze locale precum ar fi cuspizi fracturati sau edentatii, acestea pot indica, de asemenea, o
malocluzie generalizata sau disfunctii neuromusculare. ( pag 3- Rosenstiel)
3. Ce descoperim la o examinare intraorala?
R: Examinarea intraorala releva informatii importante cu privire la conditia tesuturilor moi, dintilor si structurilor cu rol de
suport.Limba, planseul bucal, vestibulul, obrajii si palatul dur si moale sunt examinate si orice anormalitate este notata. (pag 9Rosenstiel)
4. Ce este spatiul negativ?
R: Spatiul negativ este reprezentat de portiunea dintre dintii maxilari si mandibulari, cand pacientul rade si maxilarele sunt descrise
discret. Dintii lipsa, diastemele, fracturile dentare sau restaurarile dentare incolore pot afecta spatiul negativ si de cele mai multe ori
trebuiesc corectate. ( pag 9- Rosenstiel)
5. Cum se realizeaza palparea muschilor masticatori?
R: Palparea acestori muschi este bine realizata bilateral si simultan, pentru a acorda pacientului posibilitatea sa compare si sa
raporteze diferentele existente intre partea stanga si partea dreapta.Palparea se realizeaza prin presiuni blande. ( pag 9- Rosenstiel)
Costea Carmen Aurelia
1. Care este aspectul gingiei in gingivita marginala cronica?
R: In gingivita marginala cronica, gingia are un aspect boselat, se pierd depresiunile granulare, marginea libera si papila sufera
fenomenul de retractie, sangereaza si se poate observa apartia unui exudat.

Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 11 (GINGIVA)
2. Cum se realizeaza examenul ocluzal si care este obiectivul acestuia?
R: Clinicianul incepe examenul ocluzal prin a-l ruga pe pacient sa faca simple miscari de deschidere si inchidere, pe care acesta le
observa atent, urmarind contactul initial, alinierea dintilor, contactul ocluzal in miscari excentrice si miscarile mandibulei.
Obiectivul examenului ocluzal este acela de a determina masura in care ocluzia pacientului difera fata de cea ideala si cat de bine s-a
adaptat pacientul la anumite diferente ce ar putea exista.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 13 (Occlusal Examination)
3. Ce se urmareste prin examinarea extraorala?
R: O atentie deosebita este data simetriei faciale deoarece mici deviatii de la normal pot sugera serioase probleme. Se palpeaza
ganglionii limfatici cervicali, articulatia temporo-mandibulara si muschii masticatori.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 8 (Extraoral Examination)
4. Dati exemple de factori generali si locali ce pot influenta prognosticul tratamentului.
R: Factori generali: varsta pacientului, rezistenta scazuta a mediului bucal, succesul tratamentelor protetice anterioare poate fi
deasemenea un factor general ce poate influenta prognosticul, statusul general de sanatate al pacientului (ex. Indicele de boala
parodontala este mai mare la un pacient diabetic comparativ cu restul populatiei, ceea ce poate influenta prognosticul).
Factori locali: accesul pentru masurile de igiena, fortele aplicate asupra dintelui, raportul coroana/radacina, angulatia radacinii,
structura radacinii, mobilitatea dintilor.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, paginile 21-22.
5. Comparati schema ocluzala substantial afectata cu schema ocluzala major afectata.
R: Ambele scheme impun interventii majore de mentinere.
Schema ocluzala major afectata impune si modificarea dimensiunii vertical de ocluzie, pe cand schema ocluzala substantial afectata
nu necesita aceasta modificare a dimensiunii verticale de ocluzie.
Bibliografie: Curs 02 Generalitati, slide 50-51.

Constantinescu Irina
1.De ce nu trebuie protezate bresele edentate? (curs 1,slide 15)
Iatrogenii
Dezechilibru biologic
Avantajele percepute de catre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse.
2.Sub ce valoare deschiderea mandibulara in sens vertical este considerata patologica? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
-35 mm
3.Ce poate modifica armonia spatiului negativ? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Edentatii,diasteme,dinti fracturati sau cu restaurari nefizionomice.
4.Ce poate indica o deschidere in sens vertical a mandibulei sub 35 mm?(Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Modificari intracapsulare ale ATM.
5.Ce structuri urmarim in examinarea intraorala? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Limba,planseul bucal,vestibulul bucal,orajii,palatul dur,palatul moale si alte anormalitati.
Bulagea Oana
1. In ceea ce priveste criteriile diagnostice, ce presupune starea dintilor substantial afectata?
- Structuri dentare restante pentru ancorarea/ suportul restaurarilor intra/ extracoronare, in 2 sextante
- Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade
- Este necesar tratament adjuvant (de exemplu parodontal, endodontic sau ortodontic) in 2 sextante
Sursa: 02. generalitati handout cd.pdf, pagina 48, slide 2
2. Ce antibiotice si in ce doze se vor administra, inainte de sedinta de tratament, unui pacient alergic la penicilina, care sufera de
afectiuni cardiace, pentru a preveni aparitia endocarditei bacteriene?
- 600 mg clindamicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
- 500 mg azitromicina/ claritromicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, fourth edition, capitolul 1, pagina 20, alineat 7

3. Ca practica in timpul evaluarii ocluzale si a ATM, ce muschi se palpeaza si unde?


- Maseter extraoral, in dreptul fetei laterale a ramului mandibulei
- Temporal in regiunea tamplei
- Pterigoidian medial intraoral, in dreptul fetei mediale a ramului mandibulei
- Trapez la baza craniului, la jonciunea cap gat
- Sternocleidomastoidian prins intre police si celelate degete in partea laterala a gatului muschiul va fi evidentiat prin
intoarcerea capului pacientului de parte opusa muschiului
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, fourth edition, capitolul 1, paginile 24, 25, 26, figurile 1-8, 1-9, 1-10, 1-11, 1-12
4. In timpul deschiderii gurii, ce cauza are miscarea asincrona a mandibulei?
Miscarea asincrona a mandibulei are drept cauza malpozitia discului articular, care impiedica unul dintre condili sa isi
efectueze miscarea normala de translatie.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics, fifth edition, capitolul 1, pagina 9, Temporomandibular Joint
5. Definiti spatiul negativ.
Spatiul negativ reprezinta spatiul intunecat care apare intre dintii maxilari si cei mandibulari in momentul in care pacientul
rade. Acest spatiu apare datorita deschiderii usoare a gurii in timpul rasului.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics, fifht edition, capitolul 1, pagina 9, Lips
Diaconescu Alina
1.Care sunt cauzele edentaitiei pariale?
Anomalii de structur a esuturilor dure dentare(pierderea precoce a dinilor)
Complicaiile cariilor dentare
Complicaiile parodontitelor marginale cronice
Osteomielita maxilarelor
Boala de focar dento-parodontal
Tumori benigne/maligne
Extraciile terapeutice, n nevralgii trigeminale sau alte sindroame algice

Traumatisme
Necesitate socio-economic
Curs 01 introducere handout , pag 13
2.Care sunt elementele unui bun diagnostic util in tratamentul prin proteze dentare fixe?
1. Istoricul medical
2. Evaluarea ATM si ocluzal
3. Examinarea intraoral
4. Modele diagnostice
5. Radiografii orale
Shillingburg , capitolul 1 An introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 16
3.Ce poate genera xerostomia i care sunt cauzele ei?
O lung perioada de xerostomie, sau gur uscata, conduce la o carioactivitate crescuta, prin urmare este daunatoare marginilor
restaurarilor de metal turnat sau ceramic.
Xerostomia poate fi cauzat de doze mari de radiatii la nivelul cavit ii orale, lupus eritematos sau sindron Sjogren, o boala
autoimun.Sindromul Sjogren este frecvent descoperit si diagnosticat de medicul dentist datorit xerostomiei. Este frecvent intalnit
in asociere cu alte boli autoimune precum artrita reumatoid, lupusul eritematos si sclerodermia.
Xerostomia(medie sau sever) poate fi cauzata de aproximativ 400 medicamente: antihistaminice, anticolinergice, anorectice si
antihipertensive.
Shillingburg , capitolul 1 An introduction to Fixed Prosthodontics, pg. 22
4.Care sunt principalele categorii de motive pentru care pacientul se prezint la medicul dentist?
Confortul (durere, sensibilitate, inflamatie)
Funcionalitatea (dificultate in masticaie sau vorbire)
Motive de ordin social (gust sau miros neplcut)
Aspectul (dini (restaurari) inestetici sau fracturati, discolorri)
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 3

5.Pentru pacienii cu edentatie partiala, fiecare clas(ideal sau minim, compromitere moderat, substantiala, sever) este
diferentiata prin criterii diagnostice specifice. Care sunt acestea?
1. Localizarea si extinderea zonei sau zonelor edentate
2. Starea dinilor stlpi
3. Schema ocluzal
4. Creasta rezidual
Pentru pacientii complet dentati se evalueaza doar stare dinilor si schema ocluzal.
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 2

Ariton Iulia Mihaela


1.Care sunt criteriile diagnostice pe care le folosim pentru sistemul de clasificare al edentatului total?
-inaltimea osului mandibular, raporturi maxilo-mandibulare, morfologia procesului alveolar-maxilar, insertiile muscularemandibular.
Curs 1.
2. Ce evaluam in cadrul examinarii extraorale a pacientului?
Evaluam simetria faciala deoarece micile modificari pot fi indicii pentru anumite afectiuni. Palpam ganglionii limfatici cervicali,
ATM si muschii masticatori.
Rosenstiel, capitolul 1 pag. 8 Extraoral Examination
3. Ce este spatiul negativ?
Spatiul negativ este spatiul ce se observa atunci cand pacientul rade: mandibular se indeparteaza de maxilar si un spatiu intunecat
este adeseori vizibil intre cele 2 arcade dentare.
Rosenstiel, capitolul 1 pag. 9 Lips
4. Importanta radiografiei panoramice
Pe o radiografie panoramica putem examina:
-prezenta cariilor, atat cele noi cat si cele secundare restaurarilor anterioare
-prezenta leziunilor periapicale

- existenta si calitatea tratamentelor endodontice anterioare


- starea osului alveolar, cu atentie deosebita la osul alveolar din jurul dintilor ce vor fi utilizati ca dinti stalpi.
- lungimea, forma, directia radacinilor.
- prezenta resturilor radiculare sau a altor patologii in zonele edentate
- uneori poate fi determinate si grosimea tesutului moale de pe creasta edentata.
Shillingburg, capitolul 1 Full-mouth radiographs
5. Care este INR-ul normal si cand se modifica acesta?
INR-ul normal are valoarea 1.0 si este modificat in tratamentul cu anticoagulante.
Done Alexandra
1Cand este modificata armonia spatiului negativ?
Armonia spatiului negativ este modificata in cazul in care pacientul prezinta :dinti lipsa, diastema,restaurari precare sau fracturi.
Sursa: Pag9 ,capitolul 1,Rosenstiel
2 Cand si cum se determina prezenta fremitusului?
In cazul in care este suspectat un contact ocluzal excesiv, se plaseaza un deget pe suprafata labiala sau bucala iar pacientul este
rugat sa duca dintii in IM ,daca prin palpare se simte mobilitate dentara atunci fremitusul este prezent.
Sursa: Pag15 ,capitolul 1,Rosenstiel
3 De ce nu trebuie protezate breele edentate?
Datorita:
- Iatrogeniilor
- Dezechilibrului biologic (de ex. placa microbiana)
- Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse
- Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
Sursa: 01 introducere handout ,slide15

4 Cand este recomandata antibioprofilaxia in cazul pacientiilor cu afectiuni cardiace si risc crescut de endocardita infectioasa?
Antibioprofilaxia este recomandata in cazul tuturor procedurilor dentare care implica gingia, regiunea periapicala a dintiilor sau
perforarea mucoasei orale.
Sursa: Pag20 ,cap1,Shillingburg
5 Cum se palpeaza muschiul maseter?
Muschiul maseter se palpeaza extraoral,plasand degetele la nivelul suprafetei laterale a ramurii mandibulei.
Sursa: Pag 24(fig1-8), capitolul1 ,Shillingburg
Deaconeci Andreea
1. De ce este necesara protezarea edentiatiilor?
Restaureaz funciile ADM afectate
eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Previn consecinele edentaiilor neprotezate
2. Enumerati elementele de diagnostic necesare pentru tratamentul prin protezare fixa Fundamentals of fixed prosthodontics
Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 16
1. Statusul sanatatii sau al bolilor suferite in antecedente
2. Tulburari ale ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Fisa diagnostica
5. Radiografii orale
3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor si care sunt manifestarile clinice dobandite in urma administrarii unei
substante alergene?

Anestezicele locale si antibioticele sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor.De asemenea, materialele dentele dintre care
cele mai nocive sunt aliajele cu continut de nichel si materialele de amprentare.
Este posibil sa se initieze o reactie anafilactica care poate periclita viata prin afectarea sistemului imun al pacientului cu un
alergen .
- Fundamentals of fixed prosthodontics Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 19
4. Ce masuri trebuie luate in cazul in care pacientul nu is aminteste ce dinte a fost tratat endodontic in antecedente?
Acest lucru se poate realiza foarte usor cu ajutorul unei radiografii.Rezultatele ar trebui reviziute periodic astfel incat sanatatea la
nivel periapical sa poate fi monitorizata si sa se poata detecta rapid orice tip de leziuni.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, Istoricul dentar, pag. 7
5. Care sunt metodele prin care clinicianul observa prezenta unei gingii nesanatoase?
Pentru a evalua largimea benzii gingiei keratinizata atasata in jurul fiecarui dinte clinicianul masoara adancimea suprafetei de banda
a tesutului keratinizat intr-o dimensiune corono-apicala cu o proba periodontala si extrage masurarea adancimii sulculusului. La
nivelul jonctiunii muco-gingivale efectul instrumentului indica trecerea de la o gingie fixa la o mucoasa mai flexibila. O alta
tehnica este reprezentata de injectarea unei solutii anestezice in mucoasa nekeratinizata din aproprierea jonctiunii muco-gingivale
care are drept efect o usoara umflare a mucoasei.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, pag. 11
Cotoros Andreea
1. Ce pot indica dificultile n masticaie? (Pg. 3 Rosenstiel)
-un cuspid fracturat
-edentatie
-ocluzie nefuncional
-disfuncie neuromusculara
2. Cum putem identifica dinii care au fost tratai endodontic? (Pg.7 Rosenstiel)
Dinii care au fost tratai endodontic pot fi uor identificai pe baza radiografiei.
3. Cum localizam articulaia temporo-mandibulara? (Pg.9 Rosenstiel)

Articulaia temporo-mandibulara este localizata prin palparea bilateral anterior tragusului n timp ce pacientul deschide i inchide
gura.
4.Ce urmrim la evaluarea statusului parodontal? (Pg.11 Rosenstiel)
-nivelul acumulrii bacteriene
-rspunsul esuturilor gazd
-distrucia, reversibila sau ireversibila
5. Care sunt cauzele eecului restaurrilor protetice fixe? (Curs 2 Generaliti)
-carii 24%
-probleme mecanice 69%
-estetic nesatisfctoare 11%
Grupa 12
Tanase Oana
1.Cum se prezinta starea dintilor sever afectata si ce tratament este indicat?
Structuri dentare restante pentru ancorarea / suportul restaurrilor
intra / extra coronare, n cel puin 3 sextante
Sunt afectai cel puin 4 dini n toate sextantele
Este necesar tratament preparator (de ex. parodontal, endodontic
sau ortodontic) n cel puin 3 sextante

Handout 02-Generalitati pag 48


2. Examinarea periodontala.

Clinicianul trebuie sa evalueze statusul de placa dentara acumulata, starea tesuturilor si gradul de deteriorare (reversibil/ ireversibil). Sanatatea periodontala este
o premiza necesara pentru viitoarele proteze fixe. Orice boala periodontala trebuie tratata inaintea oricarui tratament protetic definitiv.
Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination pag 10
3.Teste de vitalitate.
Inaintea oricarui tratament restaurativ, sanatatea pulpara trebuie confirmata, prin evaluarea raspunsului la stimuli termici. In testele de vitalitate, de regula este evaluata
doar inervatia nervului aferent. Poate aparea un diagnostic gresit daca inervatia este deteriorata , iar fluxul sangvin intact. De aceea, radiografiile sunt esentiale pentru un
diagnostic corect.
Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination-pag 20

4.Axele pe care se inscriu miscarile mandibulare:


-axa orizontala: aceasta miscare se realizeaza cand mandibula, in relatie centrica, realizeaza o miscare de rotatie pura la inchiderea/deschiderea gurii, in jurul axei
orizontale, ce se extinde pana la cei 2 condili.
-axa verticala: aceasta miscare apare in planul orizontal cand mandibula realizeaza miscari de lateralitate. Centrul acestei rotatii este o axa verticala care se extinde prin
condilul orbitant.
-axa sagitala: in planul frontal, se produce un ard descendent pe partea opusa directiei de miscare, ce se roteste in jurul unui ax anteroposterior(sagital) ce trece prin
celalalt condil.
Shillingburg-Fundamentals of Occlusion-pag 39
5.Cauzele xerostomiei.
-doze mari de radiatii in regiunea orala, lupus eritematos, boli autoimune(ex: sindromul Sjogen), diferite medicamente: antihipertensive, anticolinergice, antihistaminice.
Shillingburg-An Introduction to Fixed Prosthodontics-pag 22

Vasilache Raluca
1.Care clasa kennedy nu prezinta modificari si de ce?
Clasa IV(edentatie frontala). Daca exista si alti dinti absenti,pt stabilirea clasei de edentatie se ia in considerare bresa situate cel mai posterior.
Sursa:Handout 02-Generalitati pag 19
2.Intinderea si topografia breselor edentate la un pacient moderat afectat(clasa II ACP)

bresele edentate sunt prezente la una sau la ambele arcade.

orice bresa frontala maxilara care nu depaseste 2 incisivi.

orice bresa frontala mandibulara care nu depaseste 4 incisivi.

orice bresa laterala maxilara/mandibulara care nu depaseste 2 premolari/1 premolar si 1 molar.

absenta unui canin maxilar / mandibular.


Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination pag 23
3.Definitie fremitus.
Reprezinta mobilitatea dintelui(mai frecvent incisive centrali) perceputa la palpare si indica contactul dintilor in miscarea de lateralitate.
Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination-pag 18
4.La pacienti cu diabet sau boli renale,la ce tensiune arterial putem efectua tratamente stomatologice?
<130/80 mmHg
Shillingburg-An Introduction to Fixed Prosthodontics-pag 19
5.Ce effect advers poate avea bisfosfonatul administrat pentru tratarea metastazelor osoase si a osteoporozei?
Osteonecroza
Shillingburg-An Introduction to Fixed Prosthodontics-pag 22

Gavrizi Oksana
1 Cum se realizeaza examinarea extraorala?
R: O atenie deosebita este acordat asimetriei faciale, deoarece o mica deviatie de la normal poate sta la baza unorn conditii serioase. Ganglionii cervicali pot fi
palpabili ei sunt TJMs si muschii masticatori.
Pafina 8 ROSENSTIEL
2 Cum se realizeaza testarea vitalitatii?
R: Inaintea inceperi oricarui tratament restaurator , sanatatea pulpei dentare treuie confirmata, de oricei raspunsul se evalueaza prin stimulare termica. In testele de
vitalitate, totusi, doar nervul aferent este evaluat. Diagmosticul gresit poate avea loc daca nervul aprovizionat este afectat dar originea este intacta. Inspec ia atent a
radiografiilor este, prin urmare eseniala n examinarea acestor din i.
Pag. 20 ROSENSTIEL
3 Diagnostic i prognostic?
R: Nu toti pacientii care solicita tratament protetic fix au probleme de diagnosticare. Cu toate acestea, erorile de diagnostic sunt posibile, mai ales atunci cnd un pacient
se plnge de durere sau de simptome de disfunctie ocluzala. Tratamentul poate fi necesar pentru a elimina poten ialele surse evidente de plngerii, cum ar fi cariile
dentare sau un dinte fracturat. O logic i abordare sistematic a diagnosticului ajut la evitarea gre elilor.
Pag 20 ROSENSTIEL
4 Ce reprezinta sistemul de clasificare?
Sunt organizate cele patru criterii i subclasificrile lor ntr-un sistem global de clasificare pentru edenta ierea par ial; cele dou criterii asigura sistemul complet
pacienilor edentai.
Pag 23 ROSENSTILE
5 De ce NU trebuie protezate breele edentate?
Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
CURS 1 slaidul 15

Enica iulian
1.
Ce informatii despre conditia dintilor trebuie sa cuprinda diagrama dentara? Pag.12-Rosenstiel
-prezenta sau absenta dintilor
-carii dentare
-restaurari dentare
-fete uzate, abraziuni
-fracturi

-malformatii
-eroziuni
2.
Inainte de tratamentul restaurativ, ce trebuie sa confirme medicul?pag.20-Rosenstiel
-sanatatea pulpara
3.
Ce influenteaza prognoza afectiunilor dentare?pag.21-Rosenstiel
-factori generali (varsta pacientului, rezistenta scazuta a mediului oral)
-factori locali (forta aplicata pe un anumit dinte, accesul la masurile de igiena orala)
4.
Care este clasificarea dintilor stalpi, in functie de starea lor de sanatate?pag.23-Rosenstiel
-ideal, tesut dentar minim compromis
-moderat
-substantial
-sever
5.
Cum descrieti o arcada esential afectata de edentatii?
-orice bresa laterala de cel putin 3 dinti sau cuprinzand 2 molari, maxilara sau mandibulara
-orice bresa edentata de cel putin 3 dinti, care include dintii frontali si laterali

Ghica Stefan
Curs
1.Care este durata de viata medie a protezelor fixe? (slide 15)
-8.3 ani
Rosenstiel
2.In ce masura ne poate ajuta o radiografie panoramica?
(pg18)
Ofera informatii legate de prezenta sau absenta unuia sa a mai multor dinti
Deseori utilizate pentru a identifica:
-molarii 3
- radacini restante in osul alveolar
- starea osului in vederea efectuarii unui implant
3.Ce teste trebuie effectuate inainte de orice tratament restaurativ ? (pg 20)
Trebuie effectuate teste de vitalitate.Cel mai adesea se foloseste raspunsul la caldura .
4.Din punct de vedere al intinderii si al topografiei breselor, ce conditii presupune o

bresa de dimensiuni minime ( cls 1): (pg 22)


-nu mai mult de 2 incisivi maxilari lipsa
-nu mai mult de 4 incisivi mandibulari lipsa
-nu mai mult de 2 premolari lipsa fie la mandibula fie la maxilar
-nu mai mult de 1 premolar si un molar lipsa fie la mandibula fie la maxilar
5.Din puncte de vedere al integritatii dintilor stalpi , ce caracteristici au dintii stalpi afectati moderat (cls2)? (pg23)
-structura lor dentara nu poate sustine o restaurare fara terapie adjuvanta
-Necesita un tratament preprotetic in 1-2 sextante (terapie adjuvanta)

Iorgoveanu Cristina
1.Cum se palpeaza ATM si ce putem afla prin aceasta examinare?
R: Palparea ATM se face bilateral; preauricular cu policele si in canalul auditiv extern cu indexul.Se urmareste excursia condililor la miscarea de deschidere si inchidere
a gurii.
Miscarea poate fi asimetrica cu devierea mandibulei de la traiectoria rectilinie sau poate fi asincrona (un condil se misca mai repede) ca urmare a devierii mandibulei
de la linia sagitala.
Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 9
2.Ce se contrazice pentru pacientii cu boli cardiovasculare severe in ceea ce priveste anestezia?
R: Anestezia locala cu epinefrina este contraindicata.
Shillinburg , Capitolul 1 , pag 19
3.Care sunt elementele unei punti dentare?
R: Elemente de agregare
Corp de punte
Conectori
Shillinburg , Capitolul 1 , pag 18
4.Care este situatia considerata ideala in ceea ce priveste intinderea si locatia bresei?
R: Maxim 2 dinti anteriori maxilari
Maxim 4 dinti anteriori mandibulari
Maxim 2 premolari sau 1 premolar si 1 molar, atat mandibular cat si maxilar

Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 22


5.Boala parodontala este una din cauzele edentatiei. Care este specificul acestei boli?
R: Atrofia proceselor alveolare
A.Petre, Curs 1 Introducere handout , slide 13

Grama Maria Diana


1.Cauzele dificultatii realizarii masticatiei ( Rosenstiel pagina 6 )
- Cuspizi fracturati
- Dinti lipsa
- Malocluzii generalizate sau disfunctii
2.Ce reprezint spaiul negativ? (Rosenstiel-pg 10)
R: Spaiul negativ este spaiul nchis la culoare ce apare ntre maxilar i mandibul, n momentul sursului.

3.Dinii tratai ortodontic pot suferi o modificare vizibil pe radiografie, de care trebuie s inem cont naintea unui tratament protetic. Care este aceasta?(Rosenstielpg8)
R: Dinii tratai ortodontic pot prezenta un grad de resorbie radicular, ce va modifica raportul coroan/rdcin.
4. Cum se realizeaza testele de vitalitate ( Rosenstiel pagina 20)
- percutie
- teste termice
- stimulare electrica
- prepararea cavitatii fara a folosi anestezia, confirma lipsa vitalitatii

5.Factori care au o influenta pozitiva asupra prognosticului restaurarilor protetice fixe.(Handout 02-generalitati-slide 32)
Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
Indepartarea in totalitate a obturatiilor la nivelul dintilor stalpi
Utilizarea titrurilor mari de aur
Limite cervicale sub forma de prag
Margini juxta sau supragingivale
Margini cervicale si stopuri ocluzale metalice

Radiografia lucrarilor protetice inserate pe preparatii


Cimentare cu FOZ
Dispensarizare pt profilaxie

Grupa 13

Clinci Alexandru Marian


1.Ce este acela un onlay?
Onlayul este o restauratie intracoronara, care are si o suprafata ocluzala.
Bibliografie: Shillingburg pagina 17
2.La ce sunt predispusi diabeticii?
Diabeticii sunt predispusi la boala parodontala si la formarea de abcese
Bibliografie: Shillingburg pagina 21
3.Care sunt obiectivele unui examen ocluzal?
Obiectivul este de a determina diferentele dintre ocluzia pacientului si o ocluzie ideala si felul in care acesta s-a adaptat la
diferentele de ocluzie daca acestea exista. O atentie speciala va fi acordata, contactelor intiale, alinierii dintilor, contactelor
excentrice si manevrabilitatii mandibulei.
Bibliografie : Rosensteil pg 13
4.Ce informatii ofera radiografia panoramica?
Radiografia panoramica, ofera informatii despre prezenta sau absenta unui dinte. Ea este extrem de folositoare in evaluarea molarilor
de minte si de impactul acestora asupra dentitiei, au deasemenea rolul de a evalua osul inaintea unui implant si de a detecta resturile
radiculare din arcadele edentate.
Bibliografie : Rosensteil pg 18
5.De ce este necesara protezarea edentatiilor ?
Restaureaza functiile ADM afectate ( eficienta masticatorie, stabilitate ocluzala, fonatie),
-refac aspectul estetic

-profilactic (previn consecintele edentatiilor neprotezate)


Bibliografie: curs 1/pg13 slide 2

Ciornea Andreea
1.Conform sistemului de clasificare a edentatului total,care sunt criteriile de diagnostic?
-inaltimea osului mandibular
-raporturile maxilo-mandibulare
-morfologia procesului alveolar maxilar
-insertiile musculare-mandibular
Bibliografie:Curs 1,slide 64
2.Dati exemple de factori generali si locali care pot influenta prognosticul afectiunilor dentare.
-factori generali:varsta pacientului,rezistenta cavitatii bucale scazuta
-factori locali:accesul la metode de igienizare bucala,fortele ocluzale aplicate asupra dintelui
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 21
3 Cum descrie sistemul de clasificare a edentatiilor paritiale ACP dintii stalpi afectati moderat?
- Structuri dentare insuficiente pentru meninerea sprijinul unor
restaurri intracoronare, n 1-2 sextante
-Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de exemplu
parodontal, endodontic, ortodontic n 1-2 sextante
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 22
4.Ce trebuie sa aibe in vedere medicul dentist in cazul unui pacient epileptic?
-doctorul trebuie sa stie istoricul pacientului pentru a lua masurile necesare in cazul unei crize de epilepsie
-controlul anxietatii

-evitarea programarilor lungi pentru a nu declansa o criza


Bibliografie:Fundamentals of fixed prosthodontics,pg 21
5.Care sunt cele mai comune cauze ale xerostomiei?
-radioterapie prelungita in regiunea orala
-lupus eritematos
-sindrom Sjorgen
-boli autoimune
Bibliografie:Fundamentals of fixed prosthodontics,pg 22

Dorobantu Mihai Gabi


1. Precizati ce caracteristici indeplinesc arcadele moderat afectate de edentatie conform criteriului 1 ACP?
Breele edenate sunt prezente la ambele arcade i ndeplinesc una din
urmtoarele condiii:
Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari
sau un premolar i un molar
Este absent un canin maxilar sau mandibular
R: Cursul 1, slide 24
2. Cum pot aparea erori in testele de vitalitate pulpara si ce este de facut in aceasta situatie?
- erorile de diagnostic pot aparea atunci cand filamentele nervoase au fost distruse, dar irigarea sanguina este intacta, astfel pacientul
prezinta dureri
- in aceasta situati este necesara o examinare mai atenta a radiografiilor dintelui in cauza
R: Contemporary Fixed Prosthrodontics, cap I, pag 20

3. Precizati cele 4 criterii prin care se diferentiaza clasele ACP intre ele?
* localizarea si intinderea zonei edentate/zonelor edentate
* conditia in dintilor ce marginesc edentatia
* ocluzia pacientului
* cresta alveolara restanta
R: Contemporary Fixed Prosthrodontics, Cap I, pag 22,( Prosthodontic Diagnostic Index (PDI)
for Partially Edentulous and Completely Dentate Patients)
4. Pacient cu xerostomie, ce probleme ridica aceasta afectiune in cazul unui pacient cu restaurari protetice, precizati 4
modalitati/ afectiuni care pot produce xerostomie?
- pacientul cu xerostomie si lucrari protetice are un risc crescut de e genera carii secundare datorita activitatii carioase crescute
-afectiuni/modalitati de producere a xerostomiei: Sindrom Sjogren, Lupus eritrematos, Expunere la radiatii, Boli autoimune
R: Fundamentals of Fixed Prosthodontics (schillingburg), cap I, pag 22, Xerostomia
5. Cum se palpeaza m. maseteri in cadrul examenului ocluzal?
- se palpeaza extraoral, bilateral, prin aplicarea degetelor pe fetele externe ale ramurii mandibulei
R: Fundamentals of Fixed Prosthodontics (schillingburg), cap I,pag 24, Fig 1-8

Demir Andrada
1. Ce modificari prezinta gingia in gingivita
Gingia se extinda, marginile si papilele sunt rotunjite, sangereaza si se observa un exudat
Placa produce inflamatie marginala, schimbari de culoare ,contur si consistenta a
gingiei, ce poate duce la keratinizarea gingiei atasate.
pag11-12 rosenstiel
2. Ce reprez testul de vitalitate
Inainte de orice tratam de restaurare trebuie confirmata sanatatea pulpara. Se

evalueaza rasp nervului la stimulul termic . Se poate prod un diagn gresit in mom in care nervul este distrus, dar rezerva de sange
este intacta . Este nevesar o inspectie amanuntita a radiografiei in cazul unor astfel de dinti
pag 20 rosenstiel
3. Starea dintilor sever afectata
Structuri dentare restante pentru ancorarea/suportul lucrarilor intra/extra-coronare in cel putin 3 sextante
Sunt afectati cel putin 4 dinti in toate sextantele
Este necesar tratament preparator(de ex. parodontal,endodontic sau ortodontic) in cel putin 3 sextante
Pag 48 curs
4. .Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare
activitate carioasa i prin urmare, este extrem de ostil fa de marginea de metal
turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune oral, lupus eritematos, sindrom
Sjogren sau, o boal autoimun.
Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent
observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia . Exist aproximativ
400 de medicamente capabile s produc de la o forma uoar pn la una sever de xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i
antihipertensive pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de astfel de medicamente, si persoanele care
sufera de alergii cronice care le folosesc pe operioad prelungit pot suferi de gura uscata.
pag 22 shillingburg
5. Alergiile
Daca pacientul a prezentat in trecut o alergie la un medicament, trebuie sa se stie
daca este o reactie alergica sau o sincopa datorata anxietatii produsa in cabinet .
Daca este vorba despre o alergie, se va nota pe un sticker mai proeminent atasat in anamneza , astfel incat medicamentul sa nu fie
administrat sau prescris.Anestezicele si antibioticele locale sunt cele mai comune alergenice.
Pacientul poate przenta o reactie alergica la materialele dentare. Cele mai commune fiind materialele de amprentare si nichel. Este
important ca dentistul sa nu se angajeze in orice tip de testare de alergie improvizata pt a nu produce o problema anterioara a
pacientului. Viata pacientului poate fi pusa in pericol, este posibil de a initia o reactie anafilactica prin provocarea sist imunitar al
pacientului cu un allergen la care a fost sensibilizat anterior

pag 19 shillingburg

Al-Khatib Ruba
1.Care sunt elementele anatomice care Previn deplasarea anterioara a bazei protezei si insertiile musculare?
-Tip A
Mucoas fix adecvat, fr afectare muscular n funcionalitatea normal, n toate zonele cmpului protetic
-Tip B
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibulare (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchiului mental
Tip C
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibular i lingual (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchilor geniogloi i mental
Tip D
Mucoas fix prezent doar n regiunea lingual posterioar
Toate celelalte zone prezint numai mucoas mobil
Tip E
Fr mucoas fix n nici o zon
Micarea obrajilor i buzelor = micarea limbii
curs pagina 77
2.Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare activitate cariat i prin urmare, este extrem de
ostil fa de marginea de metal turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune
oral, lupus eritematos, sindrom Sjogren sau, o boal autoimun. Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de
un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita
reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia i. Exist aproximativ medicamente capabile s produc uoar pn la sever

xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i antihipertensive pot produce acest efect. antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de
astfel de medicamente, si sufera de alergii cronice care le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gura uscata.
Shilingburg pag 22
3.Epilepsie
Epilepsia este o alt condiie ctre pacient a care medicul dentist trebuie s fie contieni. Aceasta nu contraindica medicina
dentara, dar dentistul ar trebui s tie de istoria sa la un pacient, astfel nct cazul de msuri pot fi luate fr ntrziere n cazul
unei crize. Pai ar trebui s fie, de asemenea, luati pentru a controla anxietate la aceti pacieni. Programari lungi, obositoare ar trebui
evitate pentru a minimiza posibilitatea de precipitare a unui atac de apoplexie.
Shilingburg pag 21
4.Examinarea intra-orala
Examinarea intraoral poate dezvlui informaii considerabile n ceea ce privete starea esuturilor moi, dini, i structuri de sprijin.
Limba, planeul cavitati bucale, vestibul, obrajii, i palatele dure i moi sunt examinate, i orice anomalii sunt notate. Aceast
informaie poate fi evaluata n mod corespunztor n timpul de planificare al tratamentului doar dac indici obiectivi, in loc de
evaluri vagi, sunt utilizate.
Contemporary fixed prosthodontics pag 9
5. Conditia a dinilor cu bont
n caz de bont ideal sau minim compromis a dintilor,
Nici o terapie preprotetic este indicat.
n cazurile de bont compromis moderat al dintilor,
structura dintelui este suficient pentru a menine sau sprijini restaurarile intracoronale, n una sau dou sextante.
localizate terapie adjuvant (de exemplu, parodontal, procedurile endodontice, sau ortodontice, n unul sau dou sextante) este
necesar pentru bonturi.
n cazurile de dini stalpi afectati semnificativ,
structura dintelui este suficient pentru a menine sau sprijini restaurri intracoronale sau extracoronale, n patru sau mai multe
sextante.

terapie asociat extensiva (de exemplu, parodontal, Procedurile endodontice sau ortodontice, n patru sau mai multe sextante) este
necesar pentru bonturi.
n cazurile de dini stalpi grav afectarea,
Bonturi au un prognostic pzit.
Contemporary fixed prosthodontics pag 23

Hamid Linda
1. Ce se verifica in cadrul examenului extraoral?
-ATM, muschii masticatori, buzele
pag.8 capitol 1 Rosenstiel
2. Care sunt diferentele intre Clasa II ACP si Clasa III ACP din punct de vedere al criteriului schemei ocluzale?
Clasa II-moderat afectata: necesita interventii minore prin slefuiri selective;Clasa I Angle.
Clasa III-sever afectata: impune reconstrictia schemei ocluzale, fara a modifica DVO;Clasa II Angle
pag 27-30 capitol 1 Rosensteil
3. In ce consta examinarea intraorala?
Consta in verificarea zonei de gingie atasata in jurul tuturor dintilor,in special a celor care urmeaza sa fie restaurate cu coroane.
pag.27 capitol 1 Shillingburg
4. Ce trebuie facut pentru a preveni contaminarea incrucisata a pacientilor cu bolii infectioase?
Pentru prevenirea contaminarii incrucisate a pacientilor si prevenirea expunerii personalului la bolii infectioase,pacientii
trebuie intrebati daca au suferit sau sufera de vreo boala cauzata de virusul hepatitei B,hepatitei C sau HIV.
pag.29 capitol 1 Shillingburg
5.Cand este plasat pacientul in cea mai complexa categorie de diagnostic?
n cazurile n care criteriile diagnostice aparin unor clase diferite, pacientul este plasat n cea mai complex categorie
slaid 62 curs 1 Generalitati

Dirda Daniela
1.Examinarea Radiografica
Radiografiile digitale si examenul radiographic furnizeaza informaiile eseniale pentru a completa examenul clinic. Cunotine
detaliate de amploarea osoase de sprijin i structura de rdcin de fiecare dinte permanent este esenial pentru stabilirea unui plan
de tratament complex fix prosthodontic. n funcie de radiaii frecven, numrul de radiografiil trebuie limitat doar la cele care vor
duce la modificri poteniale n deciziile de tratament; cu toate acestea, (Fig. 1-23) sunt necesare pentru pacienii noi, astfel nct un
plan de tratament complex prosthodontic fix sa poata fi dezvoltat. Filmele panoramice (Fig. 1-24) furnizeaz informaii utile despre
prezenta sau absenta dintilor. Acestea sunt deosebit de utile n evaluarea molarilor 3 si impacturilor acestora , evaluarea osului
nainte de plasarea implantului (a se vedea capitolul 13), i pentru screeningul edentatiilor arcadelor . Cu toate acestea, ele nu
ofer o vizualizare detaliat suficiente pentru evaluarea structurii osoase de sprijin , resturilor de radacini si carii .
Radiographic Examination , Rosenstiel , p 18

2. Schema Ocluzala caracteristici , clasificare


I)Schema ocluzala ideal sau minim compromis sunt caracterizate de urmtoarele condiii: nici o terapie preprotetica necesare
ocluzie Maxilo-Mandibulara clasa I
II) Relaii ocluzale moderat compromise sunt caracterizate de urmtoarele condiii: necesitatea pentru terapie adjuvant localizate
(de exemplu, enameloplasty pe contacte ocluzale prematur) clasa I a relatiei maxilo-mandibulare
III) Relaii substanial compromise ocluzale scheme sunt caracterizate de urmtoarele condiii : Necesitatea pentru restabilirea
regimului ocluzal in totalitate, dar fr nici o schimbare n dimensiunea vertical de ocluzie clasa II relatiei maxilo-mandibulare
IV) Relaii grav compromis ocluzale scheme sunt caracterizate de urmtoarele condiii: necesitatea pentru restabilirea in totalitate
a regimului ocluzal , cu modificri ndimensiunea verticala de ocluzie clasa II, Divizia 2, de dimensiuni i clasa III a relatiei
maxilo-mandibulare
Oclusal Scheme p 23 Rosenstiel

3.Definitie Proteza
Aparat sau pies medical care nlocuiete un organ,
un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un
conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixeaz
o dantur fals. Operaie chirurgical prin care se
nlocuiete un organ, un membru al corpului etc. printr-o
protez .
curs generalitati 02
4.Examinarea intraorala
Examinati zona gingiei atasate din jurul tuturor dintilor, n special celor care urmeaza a fi restaurati cu coroane. frecvent (30%60%) molarii mandibulari nu au ataat gingia din jurul segmentuuil distal. Un Pilastru potential care nu dispune de esut necesar
ataat este un candidat slab pentru a primi o coroana. Probabilitatea de inflamaii cronice, care apar ca rspuns la orice neregulaitate
marginala infima a coranei este destul de mare. Prezena sau absena inflamaiei este o obligatory in a fi notata, arhitectura
gingivale i tipul imprimrii. Existena pungilor parodontale trebuie obligator nregistrata, precum i localizarea i profunzimea lor,
care ar trebui s fie clasat. Prezena i cantitatea dintilor mobili, de asemenea, se nregistreaz, cu o atenie special la orice relaie
cu premature ocluzala i potenialul de bont aldintilor. Crestele edentate ar trebui s fie examinate riguros , precum i relaia dintre
spaiile interdentare existente , de menionat dac se gasesc in nr mai mare de 1. Se observa numarul si amplasarile cariilor , zonele
de decalcificare sau demineralizare a smaltului , zonele de retentie pentru placa bacteriana , leziunile gingivale si localizarile
acestora si in final cea mai importanta : examinarea minutioasa a ocluziei si notarea observatiilor .
Intraoral Examination , Shillinburg , p 26
5.Xerostomia
Prezena prelungita a xerostomie, sau gura uscata, determina un numar mai mare de carii sau cariogenitate inalta i, prin urmare,
este extrem de agresiv in cazul restaurarilor metalice sau ceramice . Xerostomia poate fi cauzat de doze mari de radiaii n
regiunea oral, lupus eritematos, sau sindromul Sjogren. Sindromul Sjogren frecvent este observat i diagnosticat de un medic
stomatolog din cauza xerostomiei . acesta este frecvent observata n asociere cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida,

lupus eritematos sistemic i sclerodermia. sunt aproximativ 400 medicamente capabile s produc de la o xerostomie uoar pn la
xerostomia sever. Anticolinergicele , anorectics i antihipertensivele pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai
mare grup de astfel de medicamente, cei care sufera de alergii cornice si le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gur
uscat.
Xerostomia , Shillinburg , p22

S-ar putea să vă placă și