-seria 1GRUPA 1
Ilie Sanziana-Florentina
1.Ce trebuie urmarit pentru diagnosticul ocluziei dentare:
Raspuns:
Raporturi ocluzale stabile / instabile n PIM
DVO pstrat / micorat / mrit
Raportul ORC OIM
Ghidajul micrilor de propulsie
Ghidajul micrilor de lateralitate
Modificrile dentare de poziie care afecteaz micrile mandibulare cu contacte dento-dentare
Dinii care prezint forme de uzur patologic
Dinii care prezint fremitus
*01 Introducere handout diapozitivul 14
2. Care sunt principalele motive pentru care un pacient se prezinta la stomatolog ?(categoriile principale)
Raspuns:
Discomfort ( durere,sensibilitate,tumefactii )
Perturbarea functionalitatii ( dificultate in masticatie si vorbire )
Social( gust sau miros neplacut )
Fizionomie( dinti/restaurari inestetice sau fracturate, discolorari)
* Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed.pdf , pagina 3
3. Examinarea ATM prin metoda palpatorie
Raspuns:
Se poate face in 3 moduri:
Clinicianul realizeaza palparea bilateral, anterior de tragus, in timpul miscarilor de deschidere si inchidere =>evaluarea sincronismului si simetriei condililor.
Palpare auriculara in conductul auditiv extern => examinarea zonei posterioare a discului, foarte bine inervata si vascularizata.
Palpare la nivelul gonionului=> cea mai buna metoda de a detecta prezenta unui clic.
Anghel Andreea-Mihaela
1.Care sunt avantajele potentiale ale clasificarii ACP, dupa autori?
- Consistenta intra-operator
- Comunicare profesionala
- Proportionalitatea veniturilor provenite din asigurari cu complexitatea tratamentului
- Metoda obiectiva de screening n educatia dentara
- Criterii standardizate de evaluare si cercetare
- Consistenta diagnostica
- Simplifica si organizeaza decizia consultului medical
5.Care sunt conditiile pe care le indeplinesc schemele ocluzale ideale sau minim afectate?
-nu este necesara terapia preprotetica
-arcade dentare integre
Bibliografie:
-I Planning and preparations, pag.22-23, Rosenstiel
-Curs 1- Protezele fixe: generalitati, terminologie, functii
Albulescu Cristina
Cursul 1. Intrebarea 1 : Cum va fi tratata fiecare bresa edentata ?
prin punte dentar
prin protez mobilizabil
prin supraprotez
prin restaurri protetice agregate pe implanturi sau mixt (implanturi + dini naturali)
brea va fi meninut neprotezat
Capitolul 1. Intrebarea 2 : Care sunt conditiile pentru ca o zona edentata sa fie ideala sau minim compromisa?
Intervalul edentat sa se limiteze la un singur arc si una din urmatoarele conditii:
Orice interval maxilar anterior care nu dep e te doi incisivi lips
Orice interval mandibular anterior care nu dep e te patru incisivi lips
Orice maxilar posterior sau interval mandibular care s nu dep easc dou premolari sau un premolar i
unul molar
*Rosenstiel. Planning and preparation.pag 22
Capitolul 1. Intrebarea 3 : Ce conditii trebuie sa indeplineasca o zona edentata compromisa in mod substantial ?
Orice maxilar posterior sau interval mandibular , care este mai mare dect trei din i lips sau doi molari
Orice interval edentat , inclusiv anterior i posterior zone de trei sau mai multi dinti lipsa
*Rosenstiel.Planning and preparation.pag 22
Capitolul 1. Intrebarea 4 : Clasa I
Aceast clasa este caracterizata prin ideal sau compromisa minim ca loca ia i ntinderea unei zone edentate (care se limiteaz la un singur arc), de sprijin.
Condiii, caracteristicile ocluzale, i reziduale
Condiii creasta. Toate cele patru criterii de diagnostic sunt favorabile:
1. Localizarea i ntinderea zonei edentate sunt ideale sau minim compromise:
Zona edentata se limiteaz la un singur arc.
Zona edentata nu compromite sprijinul fiziologic al bonturilor.
Zona edentata poate include orice interval anterior maxilar care nu dep e te doi incisivi, orice interval mandibular anterior care nu dep e te patru incisivi lips, sau
orice interval posterior care s nu depeasc doi premolari sau un premolar i un molar.
2. Condiia de sprijin este ideal sau minim compromisa, nu este nevoie de terapie preprotetica.
3. Ocluzia este ideal sau minim compromisa, fr a avea nevoie de terapie preprotetica; relatia mandibuo-maxilar
este format din clasa I molar i relaiile maxilarului.
4. Structura creastei reziduale conform cu clasa I
*Rosenstiel. Planning and preparation .pag 23
Capitolul 1. Intrebarea 5 : La ce serveste sistemul de clasificare al edentatiilor?
Acest sistem de clasificare servete la identificarea pacientilor cel mai probabil de a solicita tratament de la un
specialist sau de ctre un medic cu formare suplimentar i experienta in tehnici avansate . Acest sistem ar trebui s fie, de asemenea valoros pentru protocoale ca
tratament diferit de cercetare . Cu creterea complexit ii de tratament , aceast clasificare de edenta ie par ial, mpreun cu clasificarea complet de edenta ie, ajut
coal dentara pentru evaluarea pacienilor si pentru o mai buna ingrijire . Pe baza observa iilor i utilizrii de ctre practicieni ,educatori , i cercettori , acest sistem
este modificat dup cum este necesar.
*Rosenstiel .Planning and preparation .pag 33
Anghel Elena-Adriana
Cap. 1 ntrebarea 1: Care sunt cele patru categorii de simptome pentru care pacientul se prezint la medic?
Comfort (durere, sensibilitate, edem)
Funcionalitate (dificultate n masticaie sau vorbire)
Factorul social (gust sau miros neplcut)
Estetic (dini fracturai, restaurri inestetice, coloraii)
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3
Cap. 1 ntrebarea 2: Care este aspectul unei gingii sntoase?
Culoare roz
Aspect de gravur punctat sau n coaj de portocal
Ferm ataat de esutul conjunctiv adiacent
Conturul marginal liber este ascuit
Papila interdentar ocup spaiul interproximal
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 11
Cap. 1 ntrebarea 3: Care sunt datele furnizate de radiografia panoramic?
Prezena sau absena dinilor
Evaluarea molarilor 3 i a dinilor impactai
Aprecierea calitii osului alveolar naintea inserrii unui implant
Depistarea unor resturi radiculare la nivelul crestelor edentate
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 18
Cap. 1 ntrebarea 4: Criterii diagnostice pentru clasificarea edentaiei pariale.
1. ntinderea i topografia breelor
2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 22
ntrebarea 5: Care sunt caracteristicile unei arcade ideale sau minim afectate de
edentaie?
Brea edentat este unic, localizat la o singur arcad i ndeplinete una din urmtoarele condiii:
Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari sau un premolar i un molar
*Pdf Curs 1 pag 24
Androne Despina
Anca Ruxandra
1. Cum va fi tratata fiecare bresa edentata?
R: - prin punte dentara
- prin proteza mobilizabila
- prin supraproteza
- prin restaurari protetice agregate pe implanturi sau mixte( implanturi + dinti naturali)
Saba Joulyana
1. Pentru cine sunt recomandate antibiotice in proceduri stomatologice?
Profilaxia cu antibiotice pentru proceduri stomatologice este recomandata numai pentru pacienti cu cardiace.
(an introduction to fixed prosthodontics-page 1)
2.Simptome de hipoglicemie:
- traspiratie, ameteala, dezorientare
(an introduction to fixed prosthodontics, page 9)
3. Carui fapt se datoreaza riscul de aparitie de osteonecroza la pacienti care fac tratament pentru cancer metastazat osos ?
- riscul este mare datorita tratament intravenos cu bisfosfonati.
(an introduction to fixed prosthodontics, shillinburg, page 17)
Yaghi Karen
Grupa 2
SURS
ANTOHI
ALEXANDRU
Rosenstiel pag. 9
Rosenstiel pag. 11
Rosenstiel pag. 20
Rosenstiel pag. 9
NTREBRI
1. Care este valoarea maxim a
micrii de lateralitate ?
2. Care este una dintre cele 3
metode de determinare a
grosimii gingiei fixe
keratinizate?
3. n cursul testelor de vitalitate
se poate evalua greit
vitalitatea pulpei?
4. Care este procentul de
populaie care n timpul
sursului nu au vizibil 1/3
cervical a incisivului central
RSPUNS
Aproximativ 12 mm
Clinicianul, cu ajutorul unei sonde parodontale, msoar
grosimea la suprafaa benzii de . keratinizat pe
dimensiune corono-apical i apoi scade adncimea
anului gingival
Dat fiind faptul ca acestea testeaz doar fibrele nervoase
aferente, o situaie n care acestea sunt afectate dar
vascularizarea este intact poate reprezenta o situaie de
diagnostic greit
mai mult de 25%
superior ?
Handout 02/pag
25/slide2
Rosenstiel pag 8
APOSTOL
ANTONIA
Rosenstiel pag 11
2. Ce se urmrete n cazul
examinrii gingiei?
Rosenstiel pag 18
Rosenstiel pag 6
Handout
Rosenstiel Pag 9
Rosenstiel Pag 21
Rosenstiel Pag 10
influenteaza prognosticul
tulburarilor dentare?
3. Ce este spatiul negativ si ce
elemente strica armonia
acestuia?
Rosenstiel pag6
APOSTOL
ALEXANDRU
Handout
Rosenstiel pg. 9
Rosenstiel pg.9
Rosenstiel pg. 7
ARISTIDE
ANDREI
Rosenstiel pg. 22
BUGA DANIEL
Handout 2 , slide
30/93)
Rosenstiel, pag 9
Rosenstiel, pag 9
2. In ce consta o examinare
parodontala?
Rosenstiel, pag 18
radiografiei panoramice?
Rosenstiel, pag 22
ale edentatiilor?
Rosenstiel pag 13
1. Ce presupune examinarea
ocluzal?
Rosenstiel pag 11
Rosenstiel pag 6
metodele de tratament.
BACANAU
ALEXANDRA
Rosenstiel pag 9
muchilor masticatori?
Handout
edentat?
BACCELA
ADELINA
pag 13 Rosenstiel
1. In ce consta examinarea
ocluzala ?
pag 22 ,
Rosenstiel
moderata .
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
Presupune analizarea contactelor initiale, alinierii dintilor,
contactelor ocluzale excentrice si manevrabilitatea
maxilarului.
Gingia sntoasa este de culoare roz i ferm legat de
esutul conjunctiv subiacent. Marginea gingival liber
este ascuit,iar papilele umplu spaiile interdentare
Tulburri ce necesit utilizarea antibioticelor, orice
utilizare de steroizi sau anticoagulante i orice rspuns
alergic anterior la medicamente sau materiale dentare.
Se realizeaz simultan i bilateral cu uoar presiune.
Acest lucru i piermite pacientului s observe dac exist
diferene ntre partea stang i dreapt i s clasifice
disconfortul ca slab, moderat sau sever.
prin punte dentar
prin protez mobilizabil
prin supraprotez
prin restaurri protetice agregate pe implanturi sau
mixt (implanturi + dini naturali)
brea va fi meninut neprotezat
Medicul incepe examinarea ocluzala prin a-i cere
pacientului sa faca miscari simple de deschidere si
inchidere a gurii pe care medicul le va observa. Obiectivul
este sa determine in ce masura ocluzia pacientului difera
de ideal si cum s-a adaptat pacientul . Se acorda atentie
speciala contactelor initiale , alinierii dintilor , contactelor
ocluzale excentrice , manevrabilitatii maxilarului.
In edentatie moderata , spatiul de edentatie se afla la
ambele arcade si exista una din urmatoarele conditii :
- spatiul include orice interval maxilar anterior care nu
depaseste doi incisivi lipsa
- spatiul include orice interval mandibular anterior care nu
depaseste patru incisivi lipsa
- spatiul include orice interval maxilar sau mandibular
posterior care nu depaseste doi premolari sau un
premolar si un molar
- caninul maxilar sau mandibular lipseste
pag 20 ,
Rosenstiel
pag 8 Rosenstiel
4. In ce consta examinarea
de vitalitate ?
extraorala ?
5. Care sunt indicatiile pentru
interventii chirurgicale
preprotetice ?
AL SARAF
SERAG
(Rosenstiel,
pg.11)
(Rosenstiel, pg.8)
(Rosenstiel, pg.
22)
(Shillingburg,pg?)
(Curs 01)
Rosenstiel pag 9
Rosenstiel pag 11
Rosenstiel pag 11
MAHMOOD
JAMAL
1. Ce muschi se palpleaza la
examinarea extraorala ?
2. Ce se masoara in proba
periodontala?
3. Ce aspect are gingivita
marginala cronica?
Rosenstiel pag 23
4. Prin ce se caracterizeaza
Handout
Grupa 3
Balan Alexandru
1. Cand vorbim despre ras ce este spatiul negativ ? (pag. 9, Rosenstiel)
Atunci cand rade pacientul prezinta un spatiu intunecat intre arcade, acest spatiu vizibil fiind denumit spatiul negativ.
2. Enumerati si clasificati factorii care influenteaza stabilirea unui prognostic.(pag22., Rosenstiel)
Factori generali: - indcele de carie
- insusirea educatiei de control al placii
- tratamente anterioare reusite
- variabilitatea fortelor ocluzale
Factori locali - gradul de acoperire
Comunicare profesionala
Consistenta diagnostic
Shillingburg
Capitolul 1
1.Care este rolul unei coroane restauratorie?
R: Rolul este acela de a reproduce morfologia si conturul deteriorate al unei portiuni coronare al unui dinte si sa protejeze dintele ramas de viitoare distrugeri.
2.Ce sunt mulajele de diagnostic?
R: Mulajele de diagnostic sunt o parte integranta a procedurilor de diagnostic necesare pentru a da stomatologului o perspectiva cat mai completa posibil in cee ace
priveste nevoile dentare ale pacientului.
Rosenstiel
Capitolul 1
1.Ce determina examinarea intraorala ?
R: Examinarea intraorala poate dezvalui informatii considerabile in ceea ce priveste starea tesuturilor moi , dintilor si structurilor de sprijin.
2.Ce este determinat in examinarea periodontala?
R: In examinarea periodontala este determinat gradul de acumulare bacteriana , raspunsul gazdei fata de probleme si gradul de reversibilitate sau ireversibilitate al
deteriorarii.
Bancu Sebastian Andrei
Baciu Andra
1. Ce trebuie avut in vedere atunci cand evaluam istoricul parodontal al pacientului?
Trebuie evaluate igiena orala a pacientului si se discuta masurile de igiena orala luate de pacient in prezent, de asemenea se discuta despre instructiunile privind igiena
orala primate anterior.
Trebuie inregistrata frecventa debridarilor gingivale anterioare, precum si datele despre interventiile chirurgicale parodontale effectuate anterior si tipul acestora.
5. Clasificare dupa intinderea i topografia breelor edentate (dupa Criteriul 1)- enumerare.
I Arcade ideale sau minim afectate de edentatie
II Arcade moderat afectate de edentatie
III Arcade substantial afectate de edentatie
IV Arcade sever afectate de edentatie
(Note de curs 02 generalitati handout cd Slideuri 46,47,48,49,50 ).
5. Ce este necesar n cazul raporturilor ocluzale substan ial afectate? (Curs 1 Generalit i)
Reconstrucia schemei ocluzale, fr modificarea dimensiunii verticale de ocluzie.
Balasa Diana
Intrebari cursul 1
1. Care sunt conditiile care incadreaza starea dintilor la pacientul dentat in forma substantial afectata? (criteriul 1, clasa a III-a)
Sursa: 02 generalitati handout cd.pdf , pagina 48, primul slide
Aceasta clasa presupune existenta unor structuri restante pentru ancorarea/suportul restaurarilor intra/extra-coronare in doua sextante.
Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade si este necesar tratament adjuvant ( de ex. Parodontal, endodontic sau
ortodontic) in doua sextante.
2. Prezentati tipurile de examene radiologice necesare in scop diagnostic, precizand avantajele si limitarile fiecareia dintre acestea.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 18 (Radiographic examination)
Conform instructiunilor de expunere la radiatii, numarul examenelor radiologice ar trebui sa se limiteze la cele care pot interveni in deciziile de tratament. In mod
normal, este necesara o serie de radiografii periapicale pentru dezvoltarea unui plan de tratament cu protezare fixa.
Radiografiile panoramice ofera informatii despre prezenta/absenta dintilor, evaluarea molarilor 3 si a structurii osoase.Totusi, nu ofera suficiente detalii pentru a
evalua suportul osos, structura radiculara sau afectiunile periapicale.
Mai pot fi necesare radiografii particuare pentru evaluarea afectiunilor ATM si a unei varietati de disfunctii (metabolice, minerale, genetice, etc): CBCT
(tomografie computerizata cu fascicul conic, care vizualizeaza conturul si volumul osos si este utilizat cu succes in terapia cu implanturi), radiografia ATM
(detecteaza modificari structurale si de pozitie ale condilului mandibular, insa interpretarea poate ridica dificultati)
3. Descrieti clasa I la edentatul partial conform criteriului diagnostic reprezentat de intinderea si topografia bresei edentate.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 23 (Class I)
indeplineste una din urmatoarele conditii: orice bresa frontala care nu depaseste 2 incisivi/ orice bresa frontala mandibulara care nu depaseste 4
incisivi/ orice bresa laterala, maxilara sau mandibulara, care nu depaseste 2 premolari sau un premolar si un molar
Bresa edentata nu compromite suportul fiziologic al dintilor stalpi
Pacientului i se evalueaza vizibilitatea dintilor atat in timpul unui zambet normal, cat si a unui zambet exagerat(fortat). Aceasta etapa este critica in planificarea
unui tratament prin protezare fixa, mai ales cand se anticipeaza necesitatea unui tratament in zona frontala, prin coroane sau PPF. Largimea unui zambet depinde
de latimea si mobilitatea buzei superioare si de inaltimea procesului alveolar, astfel ca, la mai mult de 25% din pacienti, nu este vizibila 1/3 gingivala a incisivilor
centrali maxilari in timpul unui zambet fortat.
Cand pacientul rade, mandibula coboara si permite vizualizarea unui spatiu intermaxilar, denumit spatiul negativ, a carui armonie este adesea afectata in
edentatii, diasteme, dinti fracturati sau incorect restaurati, fapt care impune,de cele mai multe ori, corectare.
5. Evaluarea ATM si a musculaturii
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics 4ed, capitoul 1, pag.23 (TMJ and occlusal evaluation)
Semne de durere atat in ATM cat si in musculatura asociata regiunii capului si gatului reprezinta o indicatie pentru evaluari amanuntite inaintea inceperii oricarui
tratament prin protezare fixa.
De aceea, este necesar sa se realizeze o evaluare initiala a ATM. Limitarea deschiderii gurii, a inchiderii sau a miscarilor de lateralitate impun investigatii
suplimentare. Palparea articulatiilor in timp ce pacientul deschide/inchide gura ar trebui sa releve orice semn de disfunctionalitate.
In acelasi timp, multi pacienti sufera de dureri musculare consecutiv unei activitati parafunctionale a mandibulei, aflata in stransa corelatie cu stresul- obiceiuri
precum inclestarea dintior si manipularea muscaturii in timpul rutinei zilnice pot conduce la oboseala si dureri musculare. Acesti pacienti prezinta si modificari
fizionomice, exprimate prin hipertrofie maseterina. O palpare sumara a musculaturii masticatoare ( maseter, pterigoidieni, temporal) cat si a muschilor trapez si
sternocleidomastoidian poate revela sensibilitare musculara, ce afecteaza deschiderea gurii. Daca in timpul acestei miscari, ce poate fi limitata si incetinita,
pacientul indica o zona musculara, atunci, cel mai probabil este afectat sistemul neuromuscular, in timp ce o afectiune a ATM va impune pacientului sa indice
strict zona articulara.
Grupa 4
Brsanu George-Costin
Infiltraie marginal cu modificri de culoare, contur, consisten a marginii gingivale libere (uneori inflamaia se
poate extinde la nivelul gingiei ataate).
*Rosenstiel, cap 1, pag. 12
Reprezint acel spaiu ntunecat frecvent vizibil intre dinii maxilari i dinii mandibulari atunci cand pacientul rde.
*Rosenstiel, cap 1, pag. 11
nainte oricrui tratament restaurator, sntatea pulpei dentare trebuie confirmat prin teste de vitalitate (termic,
electric, percuie)
*Rosenstiel, cap 1, pag. 20
Care este valoarea TA pentru pacienii cu diabet zaharat sau afectiuni renale la care
Mai mic dect 130/80 mm Hg.
M. Maseter
M. Temporal
M. Trapez
M. Sternocleidomastoidian
M. Planseului Bucal
Rspuns :
Iatrogenii
Care sunt elementele folosite pentru a pune un diagnostic bun pentru tratamentul protetic fix ?
Rspuns:
Istoricul medical
Examinare intraoral
Modele de studiu
Rspuns :
- Doze mari de radiaii n regiunea oral
-Lupus eritematos( boal autoimun)
-Sindrom Sjogren (boal autoimun)
-Anumite medicamente : anticolinergice, antidepresive,antihipertensive ,antihistaminice
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.22
Rspuns: -Culoare
-Consisten
-Contur
-Mrime
-Textur
-Poziie
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Gingiva,, pag.11
Rspuns : Nu ofer o imagine detaliat suficient pentru evaluarea suportului osos, a structurii rdcinii, a cariilor sau
a leziunilor periapicale.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Radiographic Examination,, pag.18
Raspuns: paralela fata de suprafata radacinii dentare si intr-o directie verticala, cat mai interproximal posibil
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Intraoral Examination", pagina 12
Raspuns: sedintele lungi si obositoare ar trebui evitate pentru a minimiza posibilitatea declansarii unei crize
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.21
Raspuns: muschii maseteri se palpeaza extraoral, prin plasarea degetelor pe suprafata laterala a ramului
mandibulei
Shilingburg, Fourth Edition, An Introduction To Fixed Prosthodontics, pag.24
Alkazzaz Mustafa
1) De ce este necesar protezarea edentaiilor?
-Restaureaz funciile ADM afectate (eficien masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal)
-Refac aspectul estetic
-Profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate)
*note de curs prof. Alexandru Petre
-Mrime
-Textur
-Poziie
*rosenstiel, cap 1, pag 11
Belu Carmen
Ce trebuie avut in vedere in cazul examinarii extraorale:
Raspuns:
-simetria faciala;
-examinarea limfonodurilor cervicale;
-examinarea articulatiei temporomandibulare;
-muschii masticatori.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Extraoral examination, pag. 8
Care este scopul palparii bilaterale auriculare?
Raspuns:
Pentru a sesiza diferitele deplasari ale discului articular si potentialele probleme de fixare posterioara a acestuia,
sensibilitatea si durerea in timpul miscarii si intr-o oarecare masura clicurile articulare.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Temporomandibular joint, pag. 9
Botnaru Mihaela
1.Definiti arcadele substantial afectate de edentatie.
R. Orice bresa laterala de cel putin 3 dinti sau cuprinzand 2 molari, maxilara sau mandibulara.
-Orice bresa edentata de cel putin 3 dinti care include dinti frontali si laterali.
Note de curs pag.25
2.Aspectul gingiei sanatoase.
R.-Gingia sanatoasa este de culoarea roz cu mici perforatii (aspect de coaja de portocala) si este ferm legata de tesutul
conjunctiv subiacent. Marginea gingivala libera este ascutita iar papilele umplu spatiile interdentare, nu sangereaza.
Rosenstiel pag.11
3. : Ce stari sistemice pot avea manifestari orale care sa influenteze negativ planul de tratament pentru o proteza
partiala fixa?
R.- Diabetul, menopauza, graviditatea, stari ce necesita medicatie anticonvulsivanta, reflux gastroesofagian, bulimia,
anorexia nervoasa, efectele secundare ale unor medicamente
Rosenstiel pag. 6
4.Orice pacient care se prezinta pentru tratament este considerat ca fiind infectios, care sunt precautiunile care se iau
in interactiunea cu acesta?
R. -manusi
-masca si ochelari
-halat sau o uniforma protectiva
Shillingburg pag.29
5.Care este doza recomandata de Amoxicilina pentru pacientii care necesita antibioprofilaxie?
R.-2g (per os) cu 30-60 minute inaintea procedurii stomatologice
Shillingburg pag.7
Vlad Barbulescu
1.Enumerati caracteristicile gingiei sanatoase.
Gingia sanatoasa are culoarea roz, aspect de coaja de portocala si este ferm atasata de tesutul conjunctiv subiacent.
Pagina 12 Rosenstiel
2.Care sunt cele patru criterii diagnostice utilizate in clasificarea ACP a edentatiilor partiale?
Intinderea si topografia breselor, starea dintilor stalpi, raporturile ocluzale
Pagina 22 Rosenstiel
Grupa 5
Butuza Violeta Cristina
Cursul 1-introducere, pag 13
De ce este necesara protezarea edentatiilor?
Restaureaza functiile ADM afectate:
- Eficienta masticatorie
- Fonatia
- Stabilitatea ocluzala
Refac aspectul estetic
Profilactic:
Calin Laura
Burca Iulia
Cursul : Generalitati,slide-ul 48:
Ce cuprinde starea dintilor sever afectata?
Zamfir Anita
Curs1-pg19
1.care sunt modificarile APPLEGATE, SWENSON, TERKLA?
- Dinii care au indicaie de extracie nu se iau n considerare atunci cnd se face
clasificarea edentaiei.
- Breele edentate care nu vor fi restaurate prin proteze pariale mobilizabile nu se iau n considerare atunci cnd se face clasificarea edentaiei.
- Pentru stabilirea clasei de edentaie se ia n considerare brea situat cel mai
posterior. ntinderea breei edentate, de ex. numrul dinilor abseni sau al dinilor
artificiali ai protezei nu influeneaz clasificarea
- Breele edentate suplimentare fa de cele care determin clasa de edentaie sunt
denumite MODIFICRI ale clasei corespunztoare, fiind precizate prin NUMR i
poziie: A (anterior) sau P (posterior). Clasa a IV-a nu prezint modificri. ntinderea
breelor edentate clasificate drept modificri sau numrul dinilor artificiali
corespunztori nu influeneaz clasificarea.
Shillingburg
4.Cu cate zile inainte de interventie trebuie intrerupt tratamentul cu anticoagulante ?pg20
2-3 zile
5.Cum trebuie sa procedezi in cazul persoanelor ce sufera de epilepsie?pg21
-citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize
-reducerea anxietatii prin sedinte scurte
STOICA STEPHANIE-NICOLE
1)Intrebare din curs
Care sunt criteriile diagnostice in cazul sistemului de clasificare al edentatului total?
Inaltimea osului mandibular
Raporturi maxilo-mandibulare
Morfologia procesului alveolar-maxilar
Insertiile musculare-mandibular
2)Shillingburg-Capitolul 1 (20/992)
Care este antibioprofilaxia in cazul pacientilor alergici la penicilina?
Daca pacientul este alergic la penicilina se administreaza 600 mg de clindamicina sau 500 mg de azitromicina/claritromicina.
3)Shillingburg-Capitolul 1 (22/992)
Care sunt cauzele xerostomiei?
Xerostomia poate fi cauzata de dozele mari de radiatii in regiunea orala,boli autoimune,lupus eritematos si sindromul Sjogren.
4)Rossenstiel-Capitolul 1 (19/890)-pagina 9
Cum se realizeaza palparea muschilor masticatori?
Palparea se realizeaza bilateral,simultan pentru a permite pacientului sa compare si sa raporteze orice diferenta intre cele doua parti,dreapta si stanga.
5)Rossenstiel-Capitolul 1(21/890)-pagina 11
Care este aspectul unei gingii sanatoase?
Gingia sanatoasa este de culoare roz,rugoasa si atasata ferm la tesutul conjunctiv subiacent.Marginea gingivala libera este in forma de lama de cutit,iar
papilele interdentare ascutite umpla zonele interproximale.
Burdusea Madalina
1. Cum este definita starea dintilor ideala sau minim afectata?
R: -fara patologie asociata, nu este necesar tratament preparator.
-afectiuni care intereseaza morfologia coronara la nivelul a cel mult 3 dinti dintr-un sextant.
Bibliografie: Curs 1-generalitati
2. La ce sunt folositoare radiografiile panoramice?
R:-la evaluarea starii molarului 3, evaluarea osului inainte de realizarea unui implant, scanarea arcadelor edentate pt a vedea daca exista eventuale
radacini restante.
Bibliografie: Contemporary fixed prosthodontics- Rosenstiel, capitolul 1, pag.18
3. Ce se realizeaza inaintea unui tratament restaurator?
R:- se verifica vitalitatea pulpei prin stimulare termica.
Bibliografie: : Contemporary fixed prosthodontics- Rosenstiel, capitolul 1, pag.20
4. Cum este definit un inlay?
R:-restaurare intracoronara ce se potriveste cu conturul anatomic al coroanei dintelui. Poate fi realizat din aur, masa ceramic, rasina prelucrata.
Bibliografie:Fundamentals of fixed prosthodontics, Herbert T. Shillingburg, Capitolul 1, pagina 14
5. De ce este important istoricul sanatatii pacientului?
R: Istoricul sanatatii este important pentru a ne proteja pe noi si pe ceilalti pacienti impotriva unor boli precum HVB,TBC,HIV, sau pt a vedea daca
este apt pentru anuminte manopere medicale.
Bibliografie: Fundamentals of fixed prosthodontics, Herbert T. Shillingburg, Capitolul 1
Buzoianu Bianca
CURS 1
PAGINA 9
INTREBARE : Cand sunt necesare interventiile chirurgicale ?
RASPUNS :
Sunt necesare intervenii chirurgicale pentru
creterea nlimii coroanei clinice
remodelarea estetic a coletului clinic
tratamentul retraciilor gingivale
tratamentul afectrilor furcale
bride, frenuri, defecte muco-gingivale
remodelarea crestelor edentate
ROSENSTIEL
2. CE INTELEGETI PRIN TESTUL DE VITALITATE (R,pg20): Inainte de orice tratament protetic, sanatatea pulpei trebuie verificata, deobicei prin percutie
sau prin stimulare termica sau electrica. De asemenea, se recomanda si verificarea radiologica a dintelui.
3.IN CE CONSTA EXAMINAREA RADIOLOGICA (R,PG 19): Cu ajutorul radiografiilor putem obtine o imagine de ansamblu asupra cavitatii orale a
pacientului, avand detalii cu privire la prezenta sau absenta dintilor, implantarea acestora, precum si densitatea oaselor maxilare. Este de preferat sa se limiteze
expunerea pacientului la radiatii si, de aceea, se realizeaza o radiografie panoramica la inceputul tratamentului, urmand ca apoi sa se realizeze pe cat posibil
radiografii dentoalveolare.
SHILINGBURG
CAPITOL 1
INTREBARE : Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic de lucru in prepararea protetica fixa ?
RASPUNS :
1. Istoria sanatatii
2. ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Mulaje de diagnostic
5. Radiografia
INTREBARE : Cum se palpeaza aritculatiile ?
RASPUNS : Articulatiile se palpeaza cand pacientul inchide si deschide gura pentru a detecta semne de disfunctie.
Capatina Angel
1. Intrebare curs 1 (generalitati)
Care sunt criteriile diagnostice in cazul sistemului de clasificare al edentatului total?
R: Inaltimea osului mandibular
Raporturi maxilo-mandibulare
Morfologia procesului alveolar-maxilar
Insertiile musculare-mandibular
2. pg.10 Rosenstiel
Care este valoarea deschiderii maxima a gurii si la ce valoare gura se poate considera restrictionata?
R: Deschiderea maxima a gurii este >50mm, se considera deschidere restrictionata la <35mm.
3. pg.10 Rosenstiel
Cum se numeste spatiul dintre arcada maxilara si mandibulara care se formeaza atunci cand pacientul rade?
R: Se numeste spatiu negativ.
4. Pg.21 Shilingburg
Cum trebuie sa procedezi in cazul persoanelor ce sufera de epilepsie?
R: In cazul persoanelor ce sufera de epilepsie se face citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize si se reduce anxietatea prin
sedinte scurte.
5. pg.9 Shilingburg
Care sunt cauze xerostomiei?
R : -doze mari de radiatii in zona capului
-lupus eritematos
-sindrom Sjogren
Laichoubi Rym
lupus eritematos
sindrom Sjogren
Grupa 6
Cebuc Laura Elena
Intrebarea 1. (pag 64, 02 generalitati handout)
Ce trebuie evaluat atunci cand stabilim diagnosticul clasei de edentatie conform Sistemului de Clasificare al Edentatului Total?
Inaltimea osului mandibular, raporturi maxilo mandibulare, morfologia procesului alveolar maxilar, insertiile musculare mandibular
Intrebarea 2. (pag 12, Intraoral Examination, Rosenstiel)
Ce cuprinde examenul intraoral?
Cuprinde examinarea tesuturilor moi, dintilor si a structurilor de suport (parodontiu). Se examineaza limba, planseul bucal, vestibulul bucal, mucoasa obrajilor, palatul
dur si palatul moale, notandu-se toate anomaliile.
Intrebarea 3. (pag 20, Vitality Testing, Rosenstiel)
Cum se verifica vitalitatea pulpei dentare?
Se verifica prin percutie, stimulare termica sau electrica, iar diagnosticarea nonvitalitatii poate fi confirmata prin prepararea unei cavitati test fara administrarea
anestezicului local.
Intrebarea 4. (pag 22, Local Factors , Rosenstiel)
Exemple de factori locali ce pot influenta prognosticul protezelor fixe.
Mobilitatea, angularea radacinii. structura radacinii, raportul coroana/dinte, gradul de igiena.
Intrebarea 5. (pag 16, Shillingburg 4)
Care sunt elementele de diagnostic pentru realizarea de proteze fixe?
Istoricul de sanatate (anamneza), ATM si evaluarea ocluziei, examinarea intraorala, modele de studiu radiografii panoramice.
Tauleanu Ana
1. Care sunt caracteristicile generale ale protezelor fixe?
- sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
cu unele excepii, pe care le menionam anterior; ca un corolar al acestei caracteristici, deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa
de cele ale dinilor naturali, ceea ce asigur un grad sporit de confort fa de protezele mobilizabile, care prezint deplasri funcionale importante;
- au un volum aproximativ egal cu al dinilor restaurai;
- prezint sprijin parodontal i/sau osos (n cazul lucrrilor agregate pe implanturi dentare); altfel spus, protezele fixe nu exercit presiuni asupra mucoasei care acoper
crestele edentate, tuberozitii maxilare, tuberculului piriform etc., cum este cazul n multe situaii
al protezelor mobilizabile; - potenialul mai bun de integrare morfofuncional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile. Sursa: Introducere
definitii terminologie, pagina 1
2. Cum se pot fixa protezele dentare fixe?
Fixarea lor poate fi permanent ireversibil prin cimentare sau reversibil prin n urubare sau fric iune proteze fixe demontabile. Sursa: : Introducere definitii
terminologie, pagina 1
3. Care sunt cauzele xerostomiei?
Cauzele xerostomiei pot fi: doze mari de radiatii in zona capului, Lupus eritematos sau sindromul Sjogren Sursa: An Introduction to Fixed Prosthodontics pagina 9
4. Care sunt substantele medicamentoase cele mai alergene?
Antibioticele si substantele anestezice locale. Sursa: An Introduction to Fixed Prosthodontics pagina 6
5.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 7)
600 mg Clindamicina sau 500 mg claritromicina cu 30-60 min inainte de interventie
4.
Precizati ce presupune examenul extraoral in vederea realizari unei proteze fixe.(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 18)
Inspectia masivului facial,simetria/asimetria fetei.
Inspectia treptei labiale (normal/accentuata/inversata)
Palparea ATM,ganglionilor limfatici cervical,muschii masticatori.
5. Precizati ce informatii poate oferi examenul intraoral in vederea protezari:(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 19)
Starea tesuturilor moi,dintilor,structura de support a dintelui,limba, a vestibulului bucal, a obrajilor, palat dur si palat moale.
Examenul ocluzal incepe prin inchideri si deschideri ale gurii pacientului care sunt atent verificate de medic ,scopul fiind de a observa corectitudinea
miscarilor.In cazul in care ocluzia difera de cea normala se verifica modul in care a avut loc adaptarea la noua pozitie.O atentie importanta se acorda contactelor
dentare,pozitia dintilor,contacte ocluzale excentrice,mobilitatea mandibulei
5.Cum se palpeaza articulatia-temporomandibulara ?(Rosenstiel,pagina 9)
Medicul localizeaza ATM palpand anterior de tragus in timp ce pacientul realizeaza miscari de deschidere-inchidere a gurii,perimitand astfel aprecierea miscarii
celor 2 condili.Asincronismul dintre ei sugereaza o deplasare a discului care impiedica unul din condili sa realizeza o miscare de translatie normala.
Palparea cu o usoara presiune ajuta la identificarea problemelor in portiunea posterioara a discului.Sensibilitatea sau durerea in timpul miscarii condililor pot sa
indice fenomene inflamatorii situate in portiunea retrodiscala(cea mai vascularizata si inervata).
Gingia trebuie sa fie uscata pentru examinare,iar culoarea,textura,grosimea,conturul,consistent si pozitia trebuie notate.Gingia sanatoasa este roz ,adera foarte
bine la tesutul conjunctiv subiacent, marginea sa libera este in forma de lama de cutit, iar in spatiile interproximale formeaza papila interdentara.
Caraca Diana
1.De ce este necesara protezarea edentatiilor? (curs,slide nr.26)
-restaureaza functiile ADM afectate
-eficienta masticatorie
-fonatia
-stabilitatea ocluzala
-reface aspectul estetic
-profilactic
-previne consecintele edentatiilor neprotezate
2.In ce consta examinarea intraorala? (Rosenstiel,pag.9)
Examinarea intraorala poate dezvalui informatii importante cu privire la starea de sanatate a tesuturilor moi,dintilor si structurilor de sprijin.Limba,vestibulul
bucal,mucoasa obrajilor,palatul dur si palatul moale sunt examinate si orice anomalie este notata.
Informatiile pot fi evaluate corespunzator doar daca sunt utilizati indici obiectivi,fara a realiza evaluari superficiale.
Grupa 7
Manea Cristina , grupa 7 , seria 1
2. Care sunt criteriile de diagnostic in clasificarea ACP a edentaiilor pariale ?
-ntinderea si topografia breselor
-starea dinilor stlpi
-raporturile ocluzale
-crestele edentate
* curs Generaliti (clasificare creste edentate) , slide 45 (pag. 23)
2. Care perechi de muchi se palpeaz pentru conceperea unui bun diagnostic ?
Muchii maseter, temporal, pterigoidian medial , trapez si sternocleidomastoidian.
*Shillingburg, cap 1- An introduction to fixed prosthodontics, pag. 24
3. Cum se face cel mai corect palparea muchilor ?
Palparea se face bilateral, simultan, iar pacientul este ntrebat daca identifica diferene intre partea dreapta si partea stnga.
*Rosenstiel, cap 1- History taking and clinical examination , pag. 10
4. In clasificarea ACP, criteriul ntinderea si topografia breelor , clasa 1 arcade ideale sau minim afectate de edentaie
cuprinde :
Bresa edentata unica , localizata la o singura arcada , ce ndeplinete una din condiiile :
- Orice bre frontala maxilara nu depete 2 incisivi
- Orice bre frontala mandibulara nu depete 4 incisivi
- Orice bre laterala maxilara sau mandibulara nu depete 2 premolari sau un premolar si un molar.
-roz
-in muchie de cutit
-ferm atasata de dinte
Rosenstiel, pag 12, cap 1 History Taking and Clinical Examination
4. Enumerai principalele patologii pentru care un pacient este sub medicamentaie anticoagulant.
R: Proteze valvulare, infarct miocardic, accident vascular cerebral, fibrilaie atrial, tromboz venoas profund, angin pectoral
instabil.
Shillingburg - capitolul 1, pag 20
- Torus palatin sau lateral(e) retentiv(e), dar care nu afecteaz nchiderea posterioar;
- Creast vestibular hiperplazic, care ofer minim sprijin i stabilizare;
- Bolt palatin care ofer minim sprijin i stabilizare;
- Spaiu retro-malar redus din cauza apofizei coronoide, n timpul micrilor de deschidere-nchidere sau laterale ale mandibulei.
Note de curs, generalitati handout - pagina 75
2.) Ce indica un miros sau un gust neplacut al cavitatii orale? (R: igiena orala deficitara, boala parodontala; Rosenstiel, capitolul 1,
pagina 3)
3.) Cat este considerata deschiderea mandibulara maxima normala, in medie? (R: peste 50mm, Rosenstiel , capitolul 1,pagina 9)
4.) Petru cate zile se recomanda temporizarea tratamentului cu anticoagulante? (R: 2-3 zile inaintea tratamentului stomatologic;
Shillingburg, capitolul 1, pagina 20)
5.) De ce sunt contraindicate implantele dentare endoosoase la un pacient care urmeaza tratament cu bisfosfonati? (R: bisfosfonatii
pot produce necroza maxilara si mandibulara; Shillingburg, capitolul 1, pagina 22)
Grupa 8
Badea Dominique
Rosenstiel
Factori generali ( varsta pacientului ) si factori locali ( presiunea aplicata pe dinti, accesul la metode de igienizare a cavitatii orale )
( Rosenstiel, P.21 )
Curs
3. Conditii pentru o arcada substantial afectata de edentatie ?
-
Orice bres lateral de cel puin 3 dini sau cuprinznd 2 molari , maxilar sau mandibular
Orice bre edentat de cel puin 3 dini, care include dini frontali i laterali
Shillingburg
Antecedentele medicale
Examinare intraorala
Modele de studiu
Radiografii paronamice
(P. 16)
Lungimea edentatiei
Dimensiunea ocluzo-gingivala
Corpul de punte
Elemente de agregare
Conectori rigizi
-non rigizi
Articulatiile temporo-mandibulare
Muschii masticatori
Buzele
Capitolul 1, intrebarea 4: Ce sunt inlay-ul si onlay-ul si pentru ce tipuri de cavitati sunt folosite ?
Sunt restaurari intracoronare care redau conturul anatomic al coroanei clinice al unui dinte.
Inlay-ul se foloseste pentru cavitati de clasa a 2a si clasa a 5a, iar onlay-ul pentru restaurari de tip mezio-ocluzo-distale.
Capitolul 1, intrebarea 5: Cum se foloseste epinefrina ca anestezic local in cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare?
Pentru pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, epinefrina este contraindicata, iar pentru cei cu afectiuni usoare si moderate, aceasta trebuie limitata la
2 sau 3 fiole.
Coarda Cristina
01 HISTORY TAKING AND CLINICAL EXAMINATION
ROSENSTIEL
1. Care sunt elementele dintr-un diagnostic ce se realizeaza inaintea pregatirii unei proteze fixe?
-istoricul medical
-ATM
-examniarea intraorala
-modele de studiu
-radiografii
CURS
Crasmariu Gianina
1. Daca durerea este motivul principal pentru care pacientul se prezint la doctor, care sunt factorii care o pot accentua?
R: Presiune, cald, rece, dulce.(pag. 3, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
2. Care sunt valorile pentru miscare de deschidere maxima si pentru miscarea maxima de lateralitate?
R: Mai mult de 50mm si ~12mm.(pag. 7, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
3. Ce se urmrete la examinarea clinica a gingiei?
R: Culoare, textura, marime, contur, consisten si pozitie.(pag. 7, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
4. In examinarea ocluziei, pe ce se pune accent?
R: Contacte iniiale, alinierea dinilor, contacte excentrice, mobilitatea maxilarelor.(pag. 13, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
5. Care e clasificarea ACP a edentaiilor?
R: Cl.1 minim sau ideal afectat, Cl.2 moderat afectat, Cl. 3 substanial afectat, Cl. 4 severt afectat (Note de curs, Generalitati, slide 23)
Cristescu Bianca
Rosentiel:
1) Cum poate fi confirmat un test de non-vitalitate a unui dinte? (Rosenstiel, pag 20)
R:Efectuand o cavitate de testare la nivelul dintelui fara administrarea de anestezie locala
1.Care sunt modificarile sistemice care afecteaza parodontiul?
Diabet zaharat, menopauza, sarcina, tratament anticonvulsivante.(pg 5)
CURS:
Aspecte privind tipul A la maxilar?
Raspuns : Bolta palatina
Shillinburg:
Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic in cursul pregatirii unui tratament protetic fix?
(pag16)
Rasp: -evaluarea sanatatii orale a pacientului
-evaluarea ATM-ului si ocluziei
-examinarea intraorala
-radiografia panoramica
-diagnostic antecedent
Rasp: Anestezicele locale, antibioticele si unele materiale de amprenta sau materiale care contin nickel.
Custura Andreea
1 Care sunt factorii care influeneaz prognoza tratamentului ?
Factori generali ( varsta ) si factori locali ( presiunea aplicata pe dinti, metode de igienizare )
( Rosenstiel, P.21 )
2.Dintre medicamentele care pot fi alergene, care sunt cele mai comune?(SHILLINGBURG, pag.19)
R: Anestezicele locale, antibioticele si unele materiale de amprenta sau materiale care contin nickel.
3.1. Care sunt motivele frecvente pentru care pacientul vine la doctor?
R: Confort(durere, sensibilitate), funcionalitate(dificultate in vorbire/masticatie), social(halena) si estetic( fracturi,
discolorari). Rosenstiel, pag. 3)
4.Care este sistemul de clasificare al edentatului total:
clasa I : ideal sau minim afectat
clasa a II a: moderat afectat
clasa a III a: substantial afectat
clasa a IV a: sever afectat( Note de curs, slide 64)
5. Cnd poate fi interpretat gresit un test de vitalitate al dintelui ?R:Atunci cand inervatia este distrusa insa vascularizatia
este intacta.(Rosenstiel, pag. 20)
Grupa 9
Damian Patricia grupa 9
- m. maseter
- m. temporal
- m. trapez
- m. sternocleidomastoidian
- m. planseului bucal
5) Cum trebuie facuta palparea muschilor la o inspectie generala? (Rosenstiel pag 11)
Bilateral, simultan, cerand pacientului sa identifice diferente intre stanga si dreapta.
Paune Beatrice grupa 9
1)Definiti PPF (curs)
R: Este un dispozitiv protetic ce se ataseaza permanent la dintii restanti sau la implanturi si inlocuieste 1 sau mai multi dinti lipsa.
2) Cum trebuie montate modele de diagnostic pentru beneficiu maxim? (Schillingburg,cap1, pagina 14, Diagnostic casts)
R:-pentru beneficiu maxim, modelele trebuie montate pe un articulator semi-adaptabil
3) Componentele unei punti dentare. (Schilinburg -introduction pag 4,cap1)
R: 1. Corp de punte
2. Conectori
3. Elemente de agregare
4. Dinti stalpi
4) Cum se numeste spatiul care se formeaza atunci cand pacientul rade intre arcada maxilara si cea mandibulara?(Rosenstiel,cap1,pag 10 )
R:Se numeste spatiul negativ.
5) Cum se prezinta o gingie sanatoasa? ( Rosenstiel pag 12)
R: roz, punctata (aspect de coaja de portocala) si ferm legata de tesutul conjuctiv subiacent
Danciu Emilia grupa9
1.Care este TA la care se permite interventia terapeutica la un pacient cu DZ si boli renale? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 6)
R:130/80 mmHg
R: cu sonda parodontala
3.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (Curs)
R:600 mg Clindamicina sau 500 mg claritromicina cu 30-60 min inainte de interventie
4.Ce culoare are gingia sanatoasa, aspect normal? (Rosenstiel, cap1,pag 12)
R: gingia sanatoasa are culoarea roz.
5.Care sunt cele 2 categorii de hipertensiune?
R: faza 1: tensiunea sistolica 140 159 mm Hg si tensiunea diastolica 90-99 mm Hg
Faza 2: tensiunea sistolica >160Hg , tensiunea diastolica >100mm Hg
(Pag 6 , cap 1 Shillinburg)
Prioteasa Cristina grupa9
1.De ce nu trebuie protezate bresele edentate?
(curs 1,pag.15)
Iatrogenii
Avantajepercepute decatrepacientsuntreduse
2.Ce antibiotic I se poate administra unui pacient alergic la Penicilina ?(Shilinburg ,pag.7)
ncazuln care pacientulestealergic la penicilina I se poateadministra :
- Clindamicina (600 mg )
- azitromicina sau claritromicina(500 mg)
3.Ce cuprinde examinarea ocluzala? (Rosenstiel,pag 15)
-clinicianul roaga pacientul sa execute cateva miscari simple de inchidere si deschidere a gurii, timp in care acesta va urmari traseul miscarilor
-contactul dentar initial
-alinierea dintilor
-contactele dento-dentare
-miscarile mandibulei
4. Cum puteti confirma ca un dinte nu este vital? (Rosentiel,pag 20)
Se realizeaza o cavitate de testare la nivelul dintelui fara a se administra anestezic local.
5. Ce ne sugereaza o deschidere a gurii restrictionata?(Rosenstiel,pag 10)
Ne sugereaza ca este o deschidere mai mica de 35 mm si ca pacientul prezinta schimbari intracapsulare ale ATM.
Alham Ali grupa 9
1. Care sunt elementele componente ale puntilor dentare?
R: Elemente de agregare, corp(uri) de punte si conectori.
Suport curs 1, pg 11-12
2. In care 4 categorii se pot incadra principalele motive de prezentare a unui pacient in cabinetul dentar?
R: - confort (durere, sensibilitate, tumefiere)
- functie (dificultate in masticatie sau la vorbire)
- sociale (gust sau miros neplacute)
- estetice (dinti sau restaurari fracturate sau inestetice, coloratii)
Rosenstiel, cap 1, pg 3
3. Care sunt caracteristicile durerii?
R:
2) Care sunt caracteristicile care trebuie verificate la examenul gingiei? ( cap1,Pg 9 Rosenstiel)
R:Culoare,Consistenta,Contur,Marime,Textura
Grupa 10
DRAGAN ALINA FLORENTINA,
Numele
Adresa
Numarul de telefon
Sexul
Ocupatia
Locul de munca
Starea civila
Statutul financiar
Palparea se efectueaza bilateral si simultan, ceea ce permite pacientului sa identifice diferente intre partea stanga si partea dreapta.
Gingia sanatoasa este de culoare roz, are aspect punctat si e ferm atasata la tesutul conjuctiv subiacent.
Nu ofera o imagine sufficient de detaliata pentru evaluarea suportului osos, structura radacinii, cariilor sau al leziunilor periapicale.
2.
- Schema ocluzal este sever afectat. Este necesar restabilirea ocluziei cu modificarea DVO, precum i a condiiilor crestei edentate.
- Raporturi intermaxilare de clasa a II-a, diviziunea 2 sau clasa a III-a.
*Rosenstiel, PART I. Planning and Preparation , pag. 31.
4.
Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe
1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic
DRAGHICI ELENA-CLAUDIA
1). Care sunt cauzele edentatiei partiale? (enumerare)
Raspuns: Cauzele edentatiei partiale sunt: agenezia mugurilor permanenti, anomalii de structura a tesuturilor dure dentare, complicatiile cariilor dentare, complicatiile
parodontitelor marginale cronice, osteomielita maxilarelor, tumori benigne/ maligne, extractiile terapeutice, in nevralgii trigeminale sau alte sindroame algice,
traumatisme, necesitate socio-economica, iatrogenii.
( Note de curs, slide 13)
Raspuns: Confort (durere, sensibilitate), estetica (dinti fracturati, discolorari), functional (dificultati in masticatie sau vorbire), social (gust sau miros neplacut)
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3)
Raspuns: Gustul sau mirosul neplacut adesea indica o igiena precara sau boala parodontala.
Raspuns: Examinarea intraorala confera informatii cu privire la tesuturile moi, dinti si structuri de suport. Limba, planseul bucal, vestibulul, obrajii, palatul dur si palatul
moale sunt si ele examinate.
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 9)
Raspuns: Clinicianul determina in ce masura ocluzia pacientului difera de cea ideala si cat de bine s-a adaptat pacientul acestor diferente.
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 13)
Culoarea
Textura
Marimea
Conturul
Consistenta
Pozitia
4. Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe
1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic
*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 17
5.Ce dinte prezinta cel mai mare risc de a dobandi o inflamatie cronica?
Al treilea molar mandibular prezinta cel mai mare risc (30%-60%),deoarece gingia nu este atasata la nivelul segmentului distal si este considerat cel mai slab
candidat in primirea unei coroane.
Draghici Ionut
1.Definiti PPF si enumerati elementele componente.
PPF-este un dispozitiv protetic ce se ataseaza permanent la dintii restanti sau la implanturi si inlocuieste 1 sau mai multi dinti lipsa.
Elementele componente: -element de agregare, conectori,corp de punte,dinti stalpi,bont preparat si creasta edentata
-Shillingburg, capitolul 1, pag 1-definitie si pag 5 fig 1-6
2.Care sunt elementele ce determina un diagnostic corect in cazul protezarii fixe?
-Istoricul Medical(Anamneza)
-Examinarea ocluziei si a ATM
-Examinarea intraorala
-Modelul de studiu
-Rx:OPG
Grupa 11
Cosma Ana Maria
1. De ce nu trebuie protezate bresele edentate?
R: Din urmatoarele cauze: iatrogenii, dezechilibrul biologic( de ex: placa microbiana ), avantaje percepute de catre pacient sunt
reduse, beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse. ( Handout 1- slide 29)
2. De ce apar dificultati in masticatie?
R: Dificultatile in masticatie apar din cauze locale precum ar fi cuspizi fracturati sau edentatii, acestea pot indica, de asemenea, o
malocluzie generalizata sau disfunctii neuromusculare. ( pag 3- Rosenstiel)
3. Ce descoperim la o examinare intraorala?
R: Examinarea intraorala releva informatii importante cu privire la conditia tesuturilor moi, dintilor si structurilor cu rol de
suport.Limba, planseul bucal, vestibulul, obrajii si palatul dur si moale sunt examinate si orice anormalitate este notata. (pag 9Rosenstiel)
4. Ce este spatiul negativ?
R: Spatiul negativ este reprezentat de portiunea dintre dintii maxilari si mandibulari, cand pacientul rade si maxilarele sunt descrise
discret. Dintii lipsa, diastemele, fracturile dentare sau restaurarile dentare incolore pot afecta spatiul negativ si de cele mai multe ori
trebuiesc corectate. ( pag 9- Rosenstiel)
5. Cum se realizeaza palparea muschilor masticatori?
R: Palparea acestori muschi este bine realizata bilateral si simultan, pentru a acorda pacientului posibilitatea sa compare si sa
raporteze diferentele existente intre partea stanga si partea dreapta.Palparea se realizeaza prin presiuni blande. ( pag 9- Rosenstiel)
Costea Carmen Aurelia
1. Care este aspectul gingiei in gingivita marginala cronica?
R: In gingivita marginala cronica, gingia are un aspect boselat, se pierd depresiunile granulare, marginea libera si papila sufera
fenomenul de retractie, sangereaza si se poate observa apartia unui exudat.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 11 (GINGIVA)
2. Cum se realizeaza examenul ocluzal si care este obiectivul acestuia?
R: Clinicianul incepe examenul ocluzal prin a-l ruga pe pacient sa faca simple miscari de deschidere si inchidere, pe care acesta le
observa atent, urmarind contactul initial, alinierea dintilor, contactul ocluzal in miscari excentrice si miscarile mandibulei.
Obiectivul examenului ocluzal este acela de a determina masura in care ocluzia pacientului difera fata de cea ideala si cat de bine s-a
adaptat pacientul la anumite diferente ce ar putea exista.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 13 (Occlusal Examination)
3. Ce se urmareste prin examinarea extraorala?
R: O atentie deosebita este data simetriei faciale deoarece mici deviatii de la normal pot sugera serioase probleme. Se palpeaza
ganglionii limfatici cervicali, articulatia temporo-mandibulara si muschii masticatori.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, pagina 8 (Extraoral Examination)
4. Dati exemple de factori generali si locali ce pot influenta prognosticul tratamentului.
R: Factori generali: varsta pacientului, rezistenta scazuta a mediului bucal, succesul tratamentelor protetice anterioare poate fi
deasemenea un factor general ce poate influenta prognosticul, statusul general de sanatate al pacientului (ex. Indicele de boala
parodontala este mai mare la un pacient diabetic comparativ cu restul populatiei, ceea ce poate influenta prognosticul).
Factori locali: accesul pentru masurile de igiena, fortele aplicate asupra dintelui, raportul coroana/radacina, angulatia radacinii,
structura radacinii, mobilitatea dintilor.
Bibliografie: Contemporary Fixed Prosthodontics. Rosenstiel/Land/Fujimoto. Fifth edition, Capitolul 1: History taking and clinical
examination, paginile 21-22.
5. Comparati schema ocluzala substantial afectata cu schema ocluzala major afectata.
R: Ambele scheme impun interventii majore de mentinere.
Schema ocluzala major afectata impune si modificarea dimensiunii vertical de ocluzie, pe cand schema ocluzala substantial afectata
nu necesita aceasta modificare a dimensiunii verticale de ocluzie.
Bibliografie: Curs 02 Generalitati, slide 50-51.
Constantinescu Irina
1.De ce nu trebuie protezate bresele edentate? (curs 1,slide 15)
Iatrogenii
Dezechilibru biologic
Avantajele percepute de catre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofunctionale ale protezarii sunt reduse.
2.Sub ce valoare deschiderea mandibulara in sens vertical este considerata patologica? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
-35 mm
3.Ce poate modifica armonia spatiului negativ? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Edentatii,diasteme,dinti fracturati sau cu restaurari nefizionomice.
4.Ce poate indica o deschidere in sens vertical a mandibulei sub 35 mm?(Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Modificari intracapsulare ale ATM.
5.Ce structuri urmarim in examinarea intraorala? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Limba,planseul bucal,vestibulul bucal,orajii,palatul dur,palatul moale si alte anormalitati.
Bulagea Oana
1. In ceea ce priveste criteriile diagnostice, ce presupune starea dintilor substantial afectata?
- Structuri dentare restante pentru ancorarea/ suportul restaurarilor intra/ extracoronare, in 2 sextante
- Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade
- Este necesar tratament adjuvant (de exemplu parodontal, endodontic sau ortodontic) in 2 sextante
Sursa: 02. generalitati handout cd.pdf, pagina 48, slide 2
2. Ce antibiotice si in ce doze se vor administra, inainte de sedinta de tratament, unui pacient alergic la penicilina, care sufera de
afectiuni cardiace, pentru a preveni aparitia endocarditei bacteriene?
- 600 mg clindamicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
- 500 mg azitromicina/ claritromicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, fourth edition, capitolul 1, pagina 20, alineat 7
Traumatisme
Necesitate socio-economic
Curs 01 introducere handout , pag 13
2.Care sunt elementele unui bun diagnostic util in tratamentul prin proteze dentare fixe?
1. Istoricul medical
2. Evaluarea ATM si ocluzal
3. Examinarea intraoral
4. Modele diagnostice
5. Radiografii orale
Shillingburg , capitolul 1 An introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 16
3.Ce poate genera xerostomia i care sunt cauzele ei?
O lung perioada de xerostomie, sau gur uscata, conduce la o carioactivitate crescuta, prin urmare este daunatoare marginilor
restaurarilor de metal turnat sau ceramic.
Xerostomia poate fi cauzat de doze mari de radiatii la nivelul cavit ii orale, lupus eritematos sau sindron Sjogren, o boala
autoimun.Sindromul Sjogren este frecvent descoperit si diagnosticat de medicul dentist datorit xerostomiei. Este frecvent intalnit
in asociere cu alte boli autoimune precum artrita reumatoid, lupusul eritematos si sclerodermia.
Xerostomia(medie sau sever) poate fi cauzata de aproximativ 400 medicamente: antihistaminice, anticolinergice, anorectice si
antihipertensive.
Shillingburg , capitolul 1 An introduction to Fixed Prosthodontics, pg. 22
4.Care sunt principalele categorii de motive pentru care pacientul se prezint la medicul dentist?
Confortul (durere, sensibilitate, inflamatie)
Funcionalitatea (dificultate in masticaie sau vorbire)
Motive de ordin social (gust sau miros neplcut)
Aspectul (dini (restaurari) inestetici sau fracturati, discolorri)
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 3
5.Pentru pacienii cu edentatie partiala, fiecare clas(ideal sau minim, compromitere moderat, substantiala, sever) este
diferentiata prin criterii diagnostice specifice. Care sunt acestea?
1. Localizarea si extinderea zonei sau zonelor edentate
2. Starea dinilor stlpi
3. Schema ocluzal
4. Creasta rezidual
Pentru pacientii complet dentati se evalueaza doar stare dinilor si schema ocluzal.
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 2
4 Cand este recomandata antibioprofilaxia in cazul pacientiilor cu afectiuni cardiace si risc crescut de endocardita infectioasa?
Antibioprofilaxia este recomandata in cazul tuturor procedurilor dentare care implica gingia, regiunea periapicala a dintiilor sau
perforarea mucoasei orale.
Sursa: Pag20 ,cap1,Shillingburg
5 Cum se palpeaza muschiul maseter?
Muschiul maseter se palpeaza extraoral,plasand degetele la nivelul suprafetei laterale a ramurii mandibulei.
Sursa: Pag 24(fig1-8), capitolul1 ,Shillingburg
Deaconeci Andreea
1. De ce este necesara protezarea edentiatiilor?
Restaureaz funciile ADM afectate
eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Previn consecinele edentaiilor neprotezate
2. Enumerati elementele de diagnostic necesare pentru tratamentul prin protezare fixa Fundamentals of fixed prosthodontics
Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 16
1. Statusul sanatatii sau al bolilor suferite in antecedente
2. Tulburari ale ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Fisa diagnostica
5. Radiografii orale
3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor si care sunt manifestarile clinice dobandite in urma administrarii unei
substante alergene?
Anestezicele locale si antibioticele sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor.De asemenea, materialele dentele dintre care
cele mai nocive sunt aliajele cu continut de nichel si materialele de amprentare.
Este posibil sa se initieze o reactie anafilactica care poate periclita viata prin afectarea sistemului imun al pacientului cu un
alergen .
- Fundamentals of fixed prosthodontics Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 19
4. Ce masuri trebuie luate in cazul in care pacientul nu is aminteste ce dinte a fost tratat endodontic in antecedente?
Acest lucru se poate realiza foarte usor cu ajutorul unei radiografii.Rezultatele ar trebui reviziute periodic astfel incat sanatatea la
nivel periapical sa poate fi monitorizata si sa se poata detecta rapid orice tip de leziuni.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, Istoricul dentar, pag. 7
5. Care sunt metodele prin care clinicianul observa prezenta unei gingii nesanatoase?
Pentru a evalua largimea benzii gingiei keratinizata atasata in jurul fiecarui dinte clinicianul masoara adancimea suprafetei de banda
a tesutului keratinizat intr-o dimensiune corono-apicala cu o proba periodontala si extrage masurarea adancimii sulculusului. La
nivelul jonctiunii muco-gingivale efectul instrumentului indica trecerea de la o gingie fixa la o mucoasa mai flexibila. O alta
tehnica este reprezentata de injectarea unei solutii anestezice in mucoasa nekeratinizata din aproprierea jonctiunii muco-gingivale
care are drept efect o usoara umflare a mucoasei.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, pag. 11
Cotoros Andreea
1. Ce pot indica dificultile n masticaie? (Pg. 3 Rosenstiel)
-un cuspid fracturat
-edentatie
-ocluzie nefuncional
-disfuncie neuromusculara
2. Cum putem identifica dinii care au fost tratai endodontic? (Pg.7 Rosenstiel)
Dinii care au fost tratai endodontic pot fi uor identificai pe baza radiografiei.
3. Cum localizam articulaia temporo-mandibulara? (Pg.9 Rosenstiel)
Articulaia temporo-mandibulara este localizata prin palparea bilateral anterior tragusului n timp ce pacientul deschide i inchide
gura.
4.Ce urmrim la evaluarea statusului parodontal? (Pg.11 Rosenstiel)
-nivelul acumulrii bacteriene
-rspunsul esuturilor gazd
-distrucia, reversibila sau ireversibila
5. Care sunt cauzele eecului restaurrilor protetice fixe? (Curs 2 Generaliti)
-carii 24%
-probleme mecanice 69%
-estetic nesatisfctoare 11%
Grupa 12
Tanase Oana
1.Cum se prezinta starea dintilor sever afectata si ce tratament este indicat?
Structuri dentare restante pentru ancorarea / suportul restaurrilor
intra / extra coronare, n cel puin 3 sextante
Sunt afectai cel puin 4 dini n toate sextantele
Este necesar tratament preparator (de ex. parodontal, endodontic
sau ortodontic) n cel puin 3 sextante
Clinicianul trebuie sa evalueze statusul de placa dentara acumulata, starea tesuturilor si gradul de deteriorare (reversibil/ ireversibil). Sanatatea periodontala este
o premiza necesara pentru viitoarele proteze fixe. Orice boala periodontala trebuie tratata inaintea oricarui tratament protetic definitiv.
Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination pag 10
3.Teste de vitalitate.
Inaintea oricarui tratament restaurativ, sanatatea pulpara trebuie confirmata, prin evaluarea raspunsului la stimuli termici. In testele de vitalitate, de regula este evaluata
doar inervatia nervului aferent. Poate aparea un diagnostic gresit daca inervatia este deteriorata , iar fluxul sangvin intact. De aceea, radiografiile sunt esentiale pentru un
diagnostic corect.
Rosenstiel-History Taking and Clinical Examination-pag 20
Vasilache Raluca
1.Care clasa kennedy nu prezinta modificari si de ce?
Clasa IV(edentatie frontala). Daca exista si alti dinti absenti,pt stabilirea clasei de edentatie se ia in considerare bresa situate cel mai posterior.
Sursa:Handout 02-Generalitati pag 19
2.Intinderea si topografia breselor edentate la un pacient moderat afectat(clasa II ACP)
Gavrizi Oksana
1 Cum se realizeaza examinarea extraorala?
R: O atenie deosebita este acordat asimetriei faciale, deoarece o mica deviatie de la normal poate sta la baza unorn conditii serioase. Ganglionii cervicali pot fi
palpabili ei sunt TJMs si muschii masticatori.
Pafina 8 ROSENSTIEL
2 Cum se realizeaza testarea vitalitatii?
R: Inaintea inceperi oricarui tratament restaurator , sanatatea pulpei dentare treuie confirmata, de oricei raspunsul se evalueaza prin stimulare termica. In testele de
vitalitate, totusi, doar nervul aferent este evaluat. Diagmosticul gresit poate avea loc daca nervul aprovizionat este afectat dar originea este intacta. Inspec ia atent a
radiografiilor este, prin urmare eseniala n examinarea acestor din i.
Pag. 20 ROSENSTIEL
3 Diagnostic i prognostic?
R: Nu toti pacientii care solicita tratament protetic fix au probleme de diagnosticare. Cu toate acestea, erorile de diagnostic sunt posibile, mai ales atunci cnd un pacient
se plnge de durere sau de simptome de disfunctie ocluzala. Tratamentul poate fi necesar pentru a elimina poten ialele surse evidente de plngerii, cum ar fi cariile
dentare sau un dinte fracturat. O logic i abordare sistematic a diagnosticului ajut la evitarea gre elilor.
Pag 20 ROSENSTIEL
4 Ce reprezinta sistemul de clasificare?
Sunt organizate cele patru criterii i subclasificrile lor ntr-un sistem global de clasificare pentru edenta ierea par ial; cele dou criterii asigura sistemul complet
pacienilor edentai.
Pag 23 ROSENSTILE
5 De ce NU trebuie protezate breele edentate?
Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
CURS 1 slaidul 15
Enica iulian
1.
Ce informatii despre conditia dintilor trebuie sa cuprinda diagrama dentara? Pag.12-Rosenstiel
-prezenta sau absenta dintilor
-carii dentare
-restaurari dentare
-fete uzate, abraziuni
-fracturi
-malformatii
-eroziuni
2.
Inainte de tratamentul restaurativ, ce trebuie sa confirme medicul?pag.20-Rosenstiel
-sanatatea pulpara
3.
Ce influenteaza prognoza afectiunilor dentare?pag.21-Rosenstiel
-factori generali (varsta pacientului, rezistenta scazuta a mediului oral)
-factori locali (forta aplicata pe un anumit dinte, accesul la masurile de igiena orala)
4.
Care este clasificarea dintilor stalpi, in functie de starea lor de sanatate?pag.23-Rosenstiel
-ideal, tesut dentar minim compromis
-moderat
-substantial
-sever
5.
Cum descrieti o arcada esential afectata de edentatii?
-orice bresa laterala de cel putin 3 dinti sau cuprinzand 2 molari, maxilara sau mandibulara
-orice bresa edentata de cel putin 3 dinti, care include dintii frontali si laterali
Ghica Stefan
Curs
1.Care este durata de viata medie a protezelor fixe? (slide 15)
-8.3 ani
Rosenstiel
2.In ce masura ne poate ajuta o radiografie panoramica?
(pg18)
Ofera informatii legate de prezenta sau absenta unuia sa a mai multor dinti
Deseori utilizate pentru a identifica:
-molarii 3
- radacini restante in osul alveolar
- starea osului in vederea efectuarii unui implant
3.Ce teste trebuie effectuate inainte de orice tratament restaurativ ? (pg 20)
Trebuie effectuate teste de vitalitate.Cel mai adesea se foloseste raspunsul la caldura .
4.Din punct de vedere al intinderii si al topografiei breselor, ce conditii presupune o
Iorgoveanu Cristina
1.Cum se palpeaza ATM si ce putem afla prin aceasta examinare?
R: Palparea ATM se face bilateral; preauricular cu policele si in canalul auditiv extern cu indexul.Se urmareste excursia condililor la miscarea de deschidere si inchidere
a gurii.
Miscarea poate fi asimetrica cu devierea mandibulei de la traiectoria rectilinie sau poate fi asincrona (un condil se misca mai repede) ca urmare a devierii mandibulei
de la linia sagitala.
Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 9
2.Ce se contrazice pentru pacientii cu boli cardiovasculare severe in ceea ce priveste anestezia?
R: Anestezia locala cu epinefrina este contraindicata.
Shillinburg , Capitolul 1 , pag 19
3.Care sunt elementele unei punti dentare?
R: Elemente de agregare
Corp de punte
Conectori
Shillinburg , Capitolul 1 , pag 18
4.Care este situatia considerata ideala in ceea ce priveste intinderea si locatia bresei?
R: Maxim 2 dinti anteriori maxilari
Maxim 4 dinti anteriori mandibulari
Maxim 2 premolari sau 1 premolar si 1 molar, atat mandibular cat si maxilar
3.Dinii tratai ortodontic pot suferi o modificare vizibil pe radiografie, de care trebuie s inem cont naintea unui tratament protetic. Care este aceasta?(Rosenstielpg8)
R: Dinii tratai ortodontic pot prezenta un grad de resorbie radicular, ce va modifica raportul coroan/rdcin.
4. Cum se realizeaza testele de vitalitate ( Rosenstiel pagina 20)
- percutie
- teste termice
- stimulare electrica
- prepararea cavitatii fara a folosi anestezia, confirma lipsa vitalitatii
5.Factori care au o influenta pozitiva asupra prognosticului restaurarilor protetice fixe.(Handout 02-generalitati-slide 32)
Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
Indepartarea in totalitate a obturatiilor la nivelul dintilor stalpi
Utilizarea titrurilor mari de aur
Limite cervicale sub forma de prag
Margini juxta sau supragingivale
Margini cervicale si stopuri ocluzale metalice
Grupa 13
Ciornea Andreea
1.Conform sistemului de clasificare a edentatului total,care sunt criteriile de diagnostic?
-inaltimea osului mandibular
-raporturile maxilo-mandibulare
-morfologia procesului alveolar maxilar
-insertiile musculare-mandibular
Bibliografie:Curs 1,slide 64
2.Dati exemple de factori generali si locali care pot influenta prognosticul afectiunilor dentare.
-factori generali:varsta pacientului,rezistenta cavitatii bucale scazuta
-factori locali:accesul la metode de igienizare bucala,fortele ocluzale aplicate asupra dintelui
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 21
3 Cum descrie sistemul de clasificare a edentatiilor paritiale ACP dintii stalpi afectati moderat?
- Structuri dentare insuficiente pentru meninerea sprijinul unor
restaurri intracoronare, n 1-2 sextante
-Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de exemplu
parodontal, endodontic, ortodontic n 1-2 sextante
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 22
4.Ce trebuie sa aibe in vedere medicul dentist in cazul unui pacient epileptic?
-doctorul trebuie sa stie istoricul pacientului pentru a lua masurile necesare in cazul unei crize de epilepsie
-controlul anxietatii
3. Precizati cele 4 criterii prin care se diferentiaza clasele ACP intre ele?
* localizarea si intinderea zonei edentate/zonelor edentate
* conditia in dintilor ce marginesc edentatia
* ocluzia pacientului
* cresta alveolara restanta
R: Contemporary Fixed Prosthrodontics, Cap I, pag 22,( Prosthodontic Diagnostic Index (PDI)
for Partially Edentulous and Completely Dentate Patients)
4. Pacient cu xerostomie, ce probleme ridica aceasta afectiune in cazul unui pacient cu restaurari protetice, precizati 4
modalitati/ afectiuni care pot produce xerostomie?
- pacientul cu xerostomie si lucrari protetice are un risc crescut de e genera carii secundare datorita activitatii carioase crescute
-afectiuni/modalitati de producere a xerostomiei: Sindrom Sjogren, Lupus eritrematos, Expunere la radiatii, Boli autoimune
R: Fundamentals of Fixed Prosthodontics (schillingburg), cap I, pag 22, Xerostomia
5. Cum se palpeaza m. maseteri in cadrul examenului ocluzal?
- se palpeaza extraoral, bilateral, prin aplicarea degetelor pe fetele externe ale ramurii mandibulei
R: Fundamentals of Fixed Prosthodontics (schillingburg), cap I,pag 24, Fig 1-8
Demir Andrada
1. Ce modificari prezinta gingia in gingivita
Gingia se extinda, marginile si papilele sunt rotunjite, sangereaza si se observa un exudat
Placa produce inflamatie marginala, schimbari de culoare ,contur si consistenta a
gingiei, ce poate duce la keratinizarea gingiei atasate.
pag11-12 rosenstiel
2. Ce reprez testul de vitalitate
Inainte de orice tratam de restaurare trebuie confirmata sanatatea pulpara. Se
evalueaza rasp nervului la stimulul termic . Se poate prod un diagn gresit in mom in care nervul este distrus, dar rezerva de sange
este intacta . Este nevesar o inspectie amanuntita a radiografiei in cazul unor astfel de dinti
pag 20 rosenstiel
3. Starea dintilor sever afectata
Structuri dentare restante pentru ancorarea/suportul lucrarilor intra/extra-coronare in cel putin 3 sextante
Sunt afectati cel putin 4 dinti in toate sextantele
Este necesar tratament preparator(de ex. parodontal,endodontic sau ortodontic) in cel putin 3 sextante
Pag 48 curs
4. .Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare
activitate carioasa i prin urmare, este extrem de ostil fa de marginea de metal
turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune oral, lupus eritematos, sindrom
Sjogren sau, o boal autoimun.
Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent
observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia . Exist aproximativ
400 de medicamente capabile s produc de la o forma uoar pn la una sever de xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i
antihipertensive pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de astfel de medicamente, si persoanele care
sufera de alergii cronice care le folosesc pe operioad prelungit pot suferi de gura uscata.
pag 22 shillingburg
5. Alergiile
Daca pacientul a prezentat in trecut o alergie la un medicament, trebuie sa se stie
daca este o reactie alergica sau o sincopa datorata anxietatii produsa in cabinet .
Daca este vorba despre o alergie, se va nota pe un sticker mai proeminent atasat in anamneza , astfel incat medicamentul sa nu fie
administrat sau prescris.Anestezicele si antibioticele locale sunt cele mai comune alergenice.
Pacientul poate przenta o reactie alergica la materialele dentare. Cele mai commune fiind materialele de amprentare si nichel. Este
important ca dentistul sa nu se angajeze in orice tip de testare de alergie improvizata pt a nu produce o problema anterioara a
pacientului. Viata pacientului poate fi pusa in pericol, este posibil de a initia o reactie anafilactica prin provocarea sist imunitar al
pacientului cu un allergen la care a fost sensibilizat anterior
pag 19 shillingburg
Al-Khatib Ruba
1.Care sunt elementele anatomice care Previn deplasarea anterioara a bazei protezei si insertiile musculare?
-Tip A
Mucoas fix adecvat, fr afectare muscular n funcionalitatea normal, n toate zonele cmpului protetic
-Tip B
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibulare (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchiului mental
Tip C
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibular i lingual (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchilor geniogloi i mental
Tip D
Mucoas fix prezent doar n regiunea lingual posterioar
Toate celelalte zone prezint numai mucoas mobil
Tip E
Fr mucoas fix n nici o zon
Micarea obrajilor i buzelor = micarea limbii
curs pagina 77
2.Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare activitate cariat i prin urmare, este extrem de
ostil fa de marginea de metal turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune
oral, lupus eritematos, sindrom Sjogren sau, o boal autoimun. Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de
un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita
reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia i. Exist aproximativ medicamente capabile s produc uoar pn la sever
xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i antihipertensive pot produce acest efect. antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de
astfel de medicamente, si sufera de alergii cronice care le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gura uscata.
Shilingburg pag 22
3.Epilepsie
Epilepsia este o alt condiie ctre pacient a care medicul dentist trebuie s fie contieni. Aceasta nu contraindica medicina
dentara, dar dentistul ar trebui s tie de istoria sa la un pacient, astfel nct cazul de msuri pot fi luate fr ntrziere n cazul
unei crize. Pai ar trebui s fie, de asemenea, luati pentru a controla anxietate la aceti pacieni. Programari lungi, obositoare ar trebui
evitate pentru a minimiza posibilitatea de precipitare a unui atac de apoplexie.
Shilingburg pag 21
4.Examinarea intra-orala
Examinarea intraoral poate dezvlui informaii considerabile n ceea ce privete starea esuturilor moi, dini, i structuri de sprijin.
Limba, planeul cavitati bucale, vestibul, obrajii, i palatele dure i moi sunt examinate, i orice anomalii sunt notate. Aceast
informaie poate fi evaluata n mod corespunztor n timpul de planificare al tratamentului doar dac indici obiectivi, in loc de
evaluri vagi, sunt utilizate.
Contemporary fixed prosthodontics pag 9
5. Conditia a dinilor cu bont
n caz de bont ideal sau minim compromis a dintilor,
Nici o terapie preprotetic este indicat.
n cazurile de bont compromis moderat al dintilor,
structura dintelui este suficient pentru a menine sau sprijini restaurarile intracoronale, n una sau dou sextante.
localizate terapie adjuvant (de exemplu, parodontal, procedurile endodontice, sau ortodontice, n unul sau dou sextante) este
necesar pentru bonturi.
n cazurile de dini stalpi afectati semnificativ,
structura dintelui este suficient pentru a menine sau sprijini restaurri intracoronale sau extracoronale, n patru sau mai multe
sextante.
terapie asociat extensiva (de exemplu, parodontal, Procedurile endodontice sau ortodontice, n patru sau mai multe sextante) este
necesar pentru bonturi.
n cazurile de dini stalpi grav afectarea,
Bonturi au un prognostic pzit.
Contemporary fixed prosthodontics pag 23
Hamid Linda
1. Ce se verifica in cadrul examenului extraoral?
-ATM, muschii masticatori, buzele
pag.8 capitol 1 Rosenstiel
2. Care sunt diferentele intre Clasa II ACP si Clasa III ACP din punct de vedere al criteriului schemei ocluzale?
Clasa II-moderat afectata: necesita interventii minore prin slefuiri selective;Clasa I Angle.
Clasa III-sever afectata: impune reconstrictia schemei ocluzale, fara a modifica DVO;Clasa II Angle
pag 27-30 capitol 1 Rosensteil
3. In ce consta examinarea intraorala?
Consta in verificarea zonei de gingie atasata in jurul tuturor dintilor,in special a celor care urmeaza sa fie restaurate cu coroane.
pag.27 capitol 1 Shillingburg
4. Ce trebuie facut pentru a preveni contaminarea incrucisata a pacientilor cu bolii infectioase?
Pentru prevenirea contaminarii incrucisate a pacientilor si prevenirea expunerii personalului la bolii infectioase,pacientii
trebuie intrebati daca au suferit sau sufera de vreo boala cauzata de virusul hepatitei B,hepatitei C sau HIV.
pag.29 capitol 1 Shillingburg
5.Cand este plasat pacientul in cea mai complexa categorie de diagnostic?
n cazurile n care criteriile diagnostice aparin unor clase diferite, pacientul este plasat n cea mai complex categorie
slaid 62 curs 1 Generalitati
Dirda Daniela
1.Examinarea Radiografica
Radiografiile digitale si examenul radiographic furnizeaza informaiile eseniale pentru a completa examenul clinic. Cunotine
detaliate de amploarea osoase de sprijin i structura de rdcin de fiecare dinte permanent este esenial pentru stabilirea unui plan
de tratament complex fix prosthodontic. n funcie de radiaii frecven, numrul de radiografiil trebuie limitat doar la cele care vor
duce la modificri poteniale n deciziile de tratament; cu toate acestea, (Fig. 1-23) sunt necesare pentru pacienii noi, astfel nct un
plan de tratament complex prosthodontic fix sa poata fi dezvoltat. Filmele panoramice (Fig. 1-24) furnizeaz informaii utile despre
prezenta sau absenta dintilor. Acestea sunt deosebit de utile n evaluarea molarilor 3 si impacturilor acestora , evaluarea osului
nainte de plasarea implantului (a se vedea capitolul 13), i pentru screeningul edentatiilor arcadelor . Cu toate acestea, ele nu
ofer o vizualizare detaliat suficiente pentru evaluarea structurii osoase de sprijin , resturilor de radacini si carii .
Radiographic Examination , Rosenstiel , p 18
3.Definitie Proteza
Aparat sau pies medical care nlocuiete un organ,
un membru, o parte dintr-un membru amputat sau un
conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixeaz
o dantur fals. Operaie chirurgical prin care se
nlocuiete un organ, un membru al corpului etc. printr-o
protez .
curs generalitati 02
4.Examinarea intraorala
Examinati zona gingiei atasate din jurul tuturor dintilor, n special celor care urmeaza a fi restaurati cu coroane. frecvent (30%60%) molarii mandibulari nu au ataat gingia din jurul segmentuuil distal. Un Pilastru potential care nu dispune de esut necesar
ataat este un candidat slab pentru a primi o coroana. Probabilitatea de inflamaii cronice, care apar ca rspuns la orice neregulaitate
marginala infima a coranei este destul de mare. Prezena sau absena inflamaiei este o obligatory in a fi notata, arhitectura
gingivale i tipul imprimrii. Existena pungilor parodontale trebuie obligator nregistrata, precum i localizarea i profunzimea lor,
care ar trebui s fie clasat. Prezena i cantitatea dintilor mobili, de asemenea, se nregistreaz, cu o atenie special la orice relaie
cu premature ocluzala i potenialul de bont aldintilor. Crestele edentate ar trebui s fie examinate riguros , precum i relaia dintre
spaiile interdentare existente , de menionat dac se gasesc in nr mai mare de 1. Se observa numarul si amplasarile cariilor , zonele
de decalcificare sau demineralizare a smaltului , zonele de retentie pentru placa bacteriana , leziunile gingivale si localizarile
acestora si in final cea mai importanta : examinarea minutioasa a ocluziei si notarea observatiilor .
Intraoral Examination , Shillinburg , p 26
5.Xerostomia
Prezena prelungita a xerostomie, sau gura uscata, determina un numar mai mare de carii sau cariogenitate inalta i, prin urmare,
este extrem de agresiv in cazul restaurarilor metalice sau ceramice . Xerostomia poate fi cauzat de doze mari de radiaii n
regiunea oral, lupus eritematos, sau sindromul Sjogren. Sindromul Sjogren frecvent este observat i diagnosticat de un medic
stomatolog din cauza xerostomiei . acesta este frecvent observata n asociere cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida,
lupus eritematos sistemic i sclerodermia. sunt aproximativ 400 medicamente capabile s produc de la o xerostomie uoar pn la
xerostomia sever. Anticolinergicele , anorectics i antihipertensivele pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai
mare grup de astfel de medicamente, cei care sufera de alergii cornice si le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gur
uscat.
Xerostomia , Shillinburg , p22