Colocviu PAD

1. Notiune de stomatologie preventive:

Ramura a stomatologiei medicale ce studiaza sanatatea orala si toate formele clinice incipiente
ale principalelor afectiuni buco-dento-maxilare.
2. Preventie in stomatologie:
Este o ramura a stomatologiei ce se refera la stoparea disf. Dento-alveolo-maxilare prin
asigurarea unei dezv. Armonioase a maxilarelor, alveolelor si a dintilor intr-un complex
functional si esthetic prin mijloace ce tin de modul de viata generala, reflectarea igienii orale,
functionale sau alimentare.
3. Obiective in trat. Orthodontic preventive:
I. Stoparea evolutiei dismorfiei, disfunctiei si dizocluziei
II. Prevenire complicatiilor alveolo dento maxilare netratate
III. Crearea de conditii optime pentru terapia ortodontica curativa, protetica sau chirurgicala,
sau pentru terapia ortodontica preprotetica sau prechirurgicala
4. Tipuri de preventive:
-Primara
-secunbdara
-Tertiara
-Colectiva
-Individuala
5. Masuri profilactice pe grupe de virsta:
 Prenatale
- Igiena generala si bucodentara a mamei
- Alim bogata in vitamine, minerale
- Evitarea obiceiurilor vicioase
- Controlul geneticianului

 La sugar
- La nastere evitarea traumelor (travaliului prelungit, folosirea forcepsului)
- Primele 10 luni alim la sin cit mai mult posibil

 La copii (intre 10 luni si 3 ani)

- Deconditioanrea obiceiurilor vicioase (sugerea degetului, suzeta, biberonul)
- Reeducarea resp. orale si a masticatiei

 La prescolari (la 4 la 6 ani)

- Monitorizarea schimbului fiziologic in concordant cu dezv. Maxilarelor

 La scolari (7-18 ani)

6. Etapele dispensarizarii:
1) De inregistrare
2) Examinarea si sanarea primara
3) Realizarea planului de dispensarizare
4) Profilaxia in sistemul de dispensarizare
5) Profilaxia individuala, restabilirea in sistemul de dispensarizare
7. Factorii etiologici ai anomaliilor ADM
Generali:
 Tulburari de nutritie
 Tulburari endocrine si metabolice
 Boli infectioase (rubeola, lues)
 Defecte congenital (despicatura labio-palatina)
 Ereditatea (forma dintilor si a arcadelor, ocluzia adinca, prognatism mandibular)
 Boli genetice (sindrom Down, Turner, Edward, Pataw)
 Traume si accidente
 Postura

Locali:

 Anomalii dentare de numar ( agenezii, polidontii cu meziodens, oligodontii)

 Anomalii dentare de volum (microdontie, macrodontie, dinti nanici, giganti)
 Anomalii dentare de forma (fuziunea, geminatia, concrescenta, taurodontism)
 Anomalii dentare de structura (dens in dente, dens evaginatus, amelogeneza imperfect,
dentinogeneza imperfect, displazia dentine)
 Anomalii de pozitie (inversiunea, transpozitia, rotarii in ax longitudinal, heterotopias,
incluzia)
 Fren labial anormal si bariere mucoase
 Retentie prelungita a dintilor temporari
 Pierdere premature a dintilor
 Intirzieri in eruptia dintilor permanenti
 Cale de eruptive anormala
 Anchiloze dentare
 Carie dentara
 Restaurari dentare incorecte

8. Tratamenul interceptive
Prin tratament interceptiv se intelege surprinderea unor forme incipiente sau usoare de
anomalii dento-maxilare prin depistari active si instituirea unor masuri prin care se previne
instalarea malocluziei adevarate sau se reduce tratamentul ortodontic la unele masuri simple.
• Terapia interceptiva este considerata ca fiind prima etapa obigatorie in tratamentul complex al
unei anomalii dento-maxilare.
• Majoritatea tratamentelor interceptive se practica in dentitia temporara, motiv pentru care
ortodontia interceptiva este inclusa de majoritatea autorilor în pedodontie. Intervenţia in
dentitia temporara duce la suprimarea obstacolelor în dezvoltarea normala a aparatului dento-
maxilar şi la mentinerea sau restaurarea functiilor normale ale acestui aparat

9. Mijloacele tratamentului interceptiv.

- deconditionarea obiceiurilor vicioase.

- mentinerea dintilor temporari in special a molarilor II temporari pana la exfolierea lor fiziologica;
 - extractia dintilor temporari prezenti pe arcada peste limita normala ( dupa efectuarea examenului
radiologic);

- slefuiri selective in special asupra caninilor temporari sau in cazul interferentelor ocluzale;

- interventii asupra partilor moi (frenectomie , frenotomie, decapusonare);

- terapia functionala care se realizeaza prin miogimnastica : antrenamentul prin exercitii, cat si prin
metoda dinamica-functionala , musculo-refleza cu ajutorul activatoarelor;

10. Indicatiile tratamentului interceptive:

Situatiile care trebuie rezolvate in perioada dentitiei temporare sunt:

- ocluziile invers frontale;

- ocluziile incrucisate;

- protruziile dentare superioare;

- ocluziile deschis frontale;

- ocluziile distalizate;

- asimetriile faciale;

- pierderea precoce a dintilor temporari cu reducerea sau inchiderea spatiului;

- obiceiurile vicioase care provoaca functii anormale;

• Cele mai frecvente motive pentru instituirea unui tratament interceptiv sunt:
• - posibilitatea obtinerii unui rezultat mai bun;
• - unele forme de tratament se pot realiza doar la varste mai mici;
• - tratamentul obiceiurilor vicioase este mult mai usor , decat dupa ani de obisnuinta;
• - exista avantaje psihologice, adesea cooperarea fiind mai buna in timpul tratamentului;
• - pot fi eliminati factorii etiologici, permitandu-se reluarea cresterii normale;
• - se poate reduce severitatea tiparului de crestere scheletal, facind posibila o pozitionare mai
usoara si mai precisa a dintilor in adolescenta;

11. Tipuri de deconditionare:

i. Sugerea degetului:
 metoda psihologica in care copilului I se va explica in asa fel ca sa se dezobisnuiasca in mod
constient;
 metoda mecanica:
1. Extraoral: I se vor fi aplicate manusi fara degete, mineci oarbe, benzi articulare,
bratari
2. Intraoral : aparat orthodontic cu scut lingual ;
 metoda chimica: ungerea degetului cu iod, kinina

ii. Respiratia orala :

 Consulatia medicului orl
 Gimnastica respiratory
 Placa orala perforate

iii. Deglutitie infantile

 Dispozitivul nancy
 Exercitii (aplicarea virfului limbii cit mai posterior pe palat)
 Scut lingual anexat unei placi palatinale modelat in dreptul spatiului de inocluzie vertical
 Placa vestibulara hotz cu bila sau cu scut lingual
 Placa palatinala cu bila
 Scut lingual ancorat pe inele ortodontice

iv. Aspirarea sau muscarea buzei

 Exercitii de miogimnastica statica- aplicarea buzei inferioare pe buza superioara
 Exercitii de miogimnastica dinamica – aplicarea virfului limbii in santul vestibular inferior, cu
deplasari ritmice spre stinga, dreapta
 Aplicarea unei placate vestibulare partiale

12. Pierderea precoce a dintilor:

Pierderea precoce a dintilor temporari poate fi consecinta unor cauze generale sau a unor cauza
locale.
• Hipodezvoltarea tuberozitatii maxilarului superior cu o pozitie inalta a mugurelui primului molar
permanent,fata sa ocluzala fiind orientata posterior.Hipodezvoltarea se datoreaza intirzierii
virstei osoase.
Din pozitia sa inalta molarul permanent cauta sa se redreseze exercitind presiuni asupra
radacinilor celui de-al doilea molar temporar,ceea ce are ca rezultat rizaliza mai rapida cu
pierderea sa si eruptia mezializata a primului molar permanent.Faptul a fost observat de
Schwarz,Hotz si Reichenbach,fiind descris sub termenul de subminare.
• Tuberozitatea este normal dezvoltata,dar exista o dezvoltare precoce a celui de-al doilea molar
permanent si a celui de minte,care exercita presiuni asupra primului molar
permanent,mezializindu-l si determinind in final rizaliza timpurie a molarului doi temporar.
 Cauzele locale sunt reprezentate de complicatiile cariei dentare,care duc la extragerea
prematura a dintilor respectivi.
13. Mentinatoare de spatiu
Indicatii:
 In cazul existentei unui spatiu sufficient cind se asteapta eruptia dintelui permanent in 6-12
luni
 Daca avem o lipsa de spatiu si daca tratamentul orthodontic urmator este nonextracionist
 Daca in cadrul controlului lunar se arata o micsoarea a spatiului edentate

Contraindicatii:

 Surplus de spatiu pe arcada

 cand coroana dintelui ce erupe a depasit osul alveolar şi cand exista spatiu suficient pentru
eruptie;
 cand spatiul ramas in urma pierderii premature a dintelui temporar este in exces fata de
spatiul necesar eruptiei dintelui permanent;
 cand exista discrepante mari ce vor necesita aparat ortodontic şi extractii;
 cand exista anodontie de dinte permanent şi dorim inchiderea spatiului;
  cand se pierd incisivi temporari superiori, in aceasta situatie fiind necesara aplicarea unei
lucrari protetice din motive estetice si psihice

>> avantajele folosirii unui menținător de spațiu

Menținătorul de spațiu împiedică migrarea dinților vecini, minimalizând
problemele ortodontice cauzate de pierderea prematură a dinților de lapte. De
asemenea permite erupția normală a dintelui permanent succesor.

Clasificare:

1.Mentinatoare de spatiu fixe : spatii unidentare : fixate la o singura extermitate, fixate la ambele
extremitati

2.Mentinatoarele de spatiu mobilizabile independente

3.Mentinatoarele de spatiu asociate altor aparate ortodontice mobilizabile

14. Migrarile dentare

Etiologie:
 Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
 Factori generali – obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,
obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC

Clasificare:
 E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte

 M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale

a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea spatiului interalveolar

15. Biomecanica mandibulara:

Muschii ridicatori ai mandibulei :
a)m. Temporal
-La contractia fasciculului anterior si mijlociu se deplaseaza mandibula in sus
b)m. Maseter
-La contractie bilaterala, maseterul deplaseaza mandibula in sus si putin inainte
-La contractie unilaterala, mandibula e trasa in sus si deplasata in directia muschiului contractat
 c)m. Pterigoid Intern (Medial)
-La contractie bilaterala, pterigoidul deplaseaza mandibula in sus si putin inainte
-La contractie unilaterala mandibula e deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei
de contractare
 Muschii coboritori
a)M. geniohioidian
b)M. milohioidian
c)M. Digastric (fasciculele anterioare)
 Muschii propulsori
a)M. Pteriogoid extern (lateral)
-la contractie bilaterala si simetrica are loc propulsia mandibulei
-la contractie unilaterala deplaseaza mandibula lateral in sens opus muschiului contractat
-participa si lamiscarile de lateralitate a mandibulei
b)M. Temporal (fasciculul mijlociu si posterior)
-participa la retropulsie

Miscarile mandibulare:

Avem mișcări mandibulare în 3 direcții :

-verticală (deschidere, închidere);
-sagitală (propulsie și revenire);
-transversală (deplasare laterală) – spre dreapta/stînga, de revenire si mixte.
Toate miscarile pot incepe sau din pozitia de repaus fiziologic relativ (postura), sau din pozitia d
eocluzie centrica.
La realizarea diferitor functii sub acțiunea m.mobilizatori, mandibula va solicita deplasări in
diverse directii. Costa in raport de cele 2 relații fundamentale mandibulocraniene, de repaus
fiziologic relativ (postură) și de ocluzie, grupează mișcările mandibulare in 2 categorii:
a)Miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica, caracteristice pentru fazele actului de
masticatie.
b)Miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic relative caracteristice pentru alte
functii (fonatia).

Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei
planuri: vertical,sagital, transversal si in 10 sensuri:
1) coborire si ridicare;
2) propulsie si revenire;
3) retruzie si revenire;
4) miscare laterala spre dreapta si revenire;
5) miscare laterala spre stinga si revenire.
La miscarile ce incep din pozitia mandibulei de repaus fiziologic relativ se adauga miscarea de
ridicara si revenire in pozitia initiala.

16. Miogimnastica
- exercitii pentru dezvoltarea musculaturii faringiene:
- rotirea capului;
- intoarcerea capului de la stanga la dreapta;
- inclinarea capului in fata si pe spate.
- exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii aparatului fonoarticulator:
- exercitii de mobilitate a fetei:
- umflarea simultana a obrajilor;
- umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire;
- clipirea ochilor concomitent si apoi alternativ;
 - inchiderea si deschiderea ochilor, concomitent cu ridicarea si coborarea ritmica a
sprancenelor;
- rictusul;
- imitarea rasului si a surasului;
- incretirea si descretirea fruntii;
- umflarea alternativa a obrajilor;
- suptul obrajilor.
- exercitii de mobilitate a maxilarelor:
- inchiderea si deschiderea gurii;
- impingerea inainte si apoi retragerea maxilarului inferior;
- miscarea maxilarului inferior de la stanga la dreapta si invers;
- ridicarea si coborarea maxilarului;
- muscatura.
- exercitii de mobilitate a limbii:
- pisicuta bea lapte;
- limba sterge dintii;
- limba sterge buzele;
- scoaterea ritmica si rapida a limbii si retragerea ei in cavitatea bucala;
- miscari la dreapta si la stanga ale limbii, astfel incat limba sa atinga
colturile buzelor;
- miscari in sus si jos ale limbii;
- scoaterea limbii in forma de lopata;
- scoaterea limbii in forma de sageata;
- scoaterea limbii in forma de jgheab.
- exercitii pentru buze si obraji:
- acoperirea alternativa a unei buze prin cealalta;
- formarea unei palnii (limba ca un jgheab);
- strangerea buzelor si suflarea aerului cu putere, ca la pronuntia lui “b” si “p”;
- umflarea buzelor prin retinerea aerului in cavitatea bucala;
- miscari de sugere-umflare a obrajilor;
- miscari de tuguiere-intindere a buzelor (suras).

- exercitii pentru valul palatin: - imitarea cascatului;

- imitarea inghititului;
- imitarea tusei.

- exercitii pentru dezvoltarea muschilor toracelui si a capacitatii pulmonare:

- inspiratie pe gura- expiratie pe nas si invers;
- inspiratie si expiratie numai pe nas si apoi numai pe gura;
- inspiratie scurtă si expiratie lungă si invers;
- stingerea unei lumanari;
- exercitii de inspir pe nas si expir pe gura, respectiv inspir pe gura si expir pe nas;
- invartirea moristei prin suflu;
- suflarea de balonase;
- suflarea cu paiul intr-un pahar cu apa;
- stingerea lumanarilor de pe tort (creioanele sunt imaginate a fi lumanari);
- suflarea pufului unei papadii (creionul galben sau cel alb e ales sa fie papadie);
- mirosirea unei flori (un creion colorat).