ELABORAREA METODIC N 8

TEMA: Punile dentare mixte M\A. Indicaii. Etapele clinico-tehnice

de confecionare.



1.Indicaii la tratamentul edentaiilor pariale cu puni dentare M\A.

Puntile metalo-acrilice semifizionomice au indicatii limitate in restaurarea edentatiilor partiale atat
pentru zona frontala cat si pentru zona laterala.

Puntile metalo-acrilice fizionomice sunt indicate pentru zona frontala, cand dintii stalpi au o inaltime
necesara pentru slefuirea lor la o adancime de 2,0 -2,5 mm.

2.Etapele clinico-tehnice la confecionare a punilor dentare M\A.

Clinic: prepararea cu slefuirea a 2 mm (suprafetele acoperite fizionomic), 0,5-0,6 mm (suprafetele
neacoperite fizionomic); la colet pragul paralel festonului sau escavat, amprentare dubla,
determinarea ocluziei centrice.
Laborator: realizarea modelului cu bonturi mobilizabile, montarea in simulator, modelarea machetei,
initial a dintilor stalpi apoi corpului de punte, in scopul mentinerii placajului suprafetele ce vor fi
fetuite se modeleaza in forma de casete iar pentru o rentetie mecanica, trainica se creeaza puncte de
rentetie (butoni, ciupercute, anse, solzi de peste, sfere), , ambalarea, turnarea, dezambalarea,
sablarea
Clinic; proba in cavitatea bucala si determinarea culorii acrilatului
Laborator: modelarea machetei din ceara pentru placaj, ambalarea placajului in chiuveta, schimbul
machetei in placaj, lustruirea, prelucrarea chimica

Clinic: proba definitiva si cimentarea

3.Particularitile preparrii dinilor stlpi n puntea dentar M\A.

Prepararea bontului pentru puntea mixta metalo-acrilica (polimerica) este asemanatoare cu cea
pentru puntea mixta metalo-ceramica. Forma finala a bontului pentru puntea mixta metalo-plastica
(polimerica) prezinta urmatoarele caractere distinctive:
slefuirea fetei vestibulare este mai accentuata (aproximativ 2 mm) in cazul placarii cu rasini
acrilice conventional
pragul cervical vestibular are o latime de 0,8-1,5 mm si este infundat subgingival 0,2-0,5 mm.


4.Materialele i tehnica amprentrii cmpului protetic la confecionarea
punilor dentare MA

Amprenta elastic-elastica intr-un timp este de fapt o varianta a amprentei duble; materialul elastic
fluid se aplica direct pe preparatiile dentare cu spatula sau cu ajutorul unei seringi speciale dupa
care, fara a astepta priza materialului fluid, materialul chitos de amprentare se aplica peste
preparatiile acoperite de materialul fluid, intr-o lingura standard, sau chiar individuala distantata.
Aceasta modalitate de amprentare este considerata cea mai exacta, deoarece ambele mase elastice
polimerizeaza in acelasi timp, incat modificarile volumetrice si distorsiunile devin neglijabile.
Amprenta elastic-elastica de corectare. Apeleaza la o lingura standard, sau mai bine o lingura
individuala distantata. Se amprenteaza intreaga arcada ce prezinta preparatiile dentare cu un
material elastic de amprentare de consistenta chitoasa (de exemplu Optosil), obtinand asa-numita
amprenta primara, care de fapt va fi port amprenta pentru materialul elastic fluid de amprentare din
faza a doua (de exemplu Xantopren), ce are doar menirea de a corecta prin spalare prima amprenta.
Lacasurile amprentei primare nu trebuie complet umplute cu material fluid de amprentare.


5.Tehnica modelrii machetei din cear a componentei metalice a punii
dentare M\A. Varieti de elemente de retenie a acrilatului.

Pentru elementele de agregare se utilizeaza tehnicile pentru machetele coroanelor mixte
metaloacrilice ( racirii gradate, picurarii, capa) cu formarea unei casete pe fata vestibulara cu
elemente retentive.Macheta corpului de punte poate fi modelata redandu-se pentru inceput a
aspectului morfofunctional si dimensiunii corespunzatoare suprafetelor orala, ocluzala si mucozala.
Ulterior se realizeaza casete prin taierea in ceara. Caseta poate fi comparata cu o cavitate cu doua
laturi: o latura oferita de suprafata mucozala si alta de suprafata ocluzala cu fundul spre suprafata
orala la dintii laterali si frontali. Marginea cervicala a corpului de punte se micsoreaza cu 1,0-1,5 mm.
Interiorul casetei se face retentiv sau prin aplicarea pe suprafetele ei a sferelor, butonilor, sau prin
aplicarea barelor dispuse radiar in caseta.
6.Cerinele ctre componenta metalic a punii dentare M\A.
acopera in totalitate bontul dentar
protejeaza, de obicei, limita cervicala a bontului;
delimiteaza componenta fizionomica;
asigura morfologia suprafetelor ocluzale, respectiv, a marginii incizale
are o grosime de 0,25-0,4 mm

7.Metale i aliaje utilizate la confecionarea punilor dentare MA. Componena.
nsuiri tehnologice.
Componenta metalica este confectionata din diferite aliaje metalice ( crom/nichel, crom/cobalt, mai
demult se folosea si cuprul dar acum s-a renuntat ). Are o grosime mult mai mare decat scheletul
metalic al coroanei ceramice si nu are nivelul de adaptare al acestuia, fiind mult mai distantata de
dintii de sub ea.
Practic, inveleste tot dintele, avand sculptata in partea din fata o "fereastra" in care va fi plasat
acrilatul.
Aliaje de crom- cobalt
Aceste aliaje sunt superioare aliajelor inoxidabile de wipla. Sunt combinaii complexe, n compoziia
crora intr multiple elemente: Crom- Cobalt, Nichel, Molibden, Sliciu, Carbon, Magneziu,
Aluminiu.Procentul cel mai mare este reprezentat de crom 15-30% i de cobalt de la 1-64%. Pentru
fiecare produs exist o anumit reet de fabricaie, inut secret.Cromul este un metal alb, mai dur
dect fierul. Cu punct de topire 1876C i greutate specific 7,1 este sensibil la aciunea acidului
clorhidric i sulfuric. n procent de peste 12 % confer alajelor pasivitatefa de aciunea oxigenului.
Este coninut n aliaj n proporie de 15-30%.Cobaltul este un metal cu aspect cromatic asemntor
argintului, are duritate mai mare dect a fierului i a nichelului. n combinaii, confer aliajului
duritatea ridicat i stabilitatea chimic protejndu-l fade aciunea acizilor sau a bazelor. Punctul
de topire este de 1481C, greutate aspecific de 8,9 n aliaj n proporie de 1 pn la 64%.
Caracteristici fizico- chimce
Greutate specific mic
Sunt inoxidabile
Temperatura de topire de 1300-1500C,
Sunt greu de prelucrat prin lefuire
Vscozitate mic
Cristalizeaz omogen cu o structur austentic
Luciul foarte rezistent

Aliaje crom-nichel
70-72% fier gama nemagnetic, 18 % crom, 8% nichel, cargbon, mangan, molibden, siliciu, titan si
tantal
de culoare argintie cu punct de topire 1375-1420
duritate 160 kg/mm(la patrat) brinell
elasticitate buna
vascozitate mare (curg greu in tipare)
coeficient contractie 2,5%
bine tolerat biologic, rezista la oxidare si coroziune
este abraziv pentru dintii naturali

8.Tehnica i materialele utilizate la modelarea placajului punii dentare.
Componenta metalica se supune unei pregatiri speciale, care consta in aplicarea unui strat de lac
izolator, pentru a preveni modificarea culori componentei fizionomice. Apoi macheta componentei
fizionomice se va modela din ceara dupa care prin ambalare in chiuveta se va obtine tiparul, dupa
care va urma prepararea si polimerizarea acrilatului. Dupa termopolimerizare, dezambalare,
prelucrarea mecanica si lustruire lucrarea se va cementa pe bontul dintelui respectiv dupa metoda
obisnuita.Aplicarea acrilatului dupa metoda moderna nu prevede acoperirea componentei metalice
cu lac izolator, deoarece se aplica stratul bazal (de opac) care nu este transparent. Depunerea
straturilor de dentina, smalt, incizal si de colet se face in corelatie cu nuantele coloristice ale dintilor
naturali, iar coroana dupa polimerizare este obtinuta cu luciul corespunzator.
Acrilatul se plaseaza in zonele special pregatite de pe scheletul metalic, care contin retentii metalice.
Aceste zone nu trebuie sa fie niciodata pe partea ocluzala ( "de muscatura" ) a dintelui din cauza
rezistentei scazute a acestui material.
Acrilatul se polimerizeaza la laboratorul de tehnica dentara in aparate specifice, la temperaturi mult
mai scazute decat ceramica. Aplicarea se face cu pensuli speciale, numarul de straturi fiind mai redus
decat in cazul ceramicii sau a compozitului.
Tehnica aplicarii acrilatului
Primul strat este un lac cu rol de opacificator pentru metalul de sub el.
Urmeaza stratul principal care, de obicei, este si ultimul. Si aici se pot aplica nuante diferite in
functie de zona dintelui dar efectul estetic este mult mai scazut.
Luciul final se obtine prin lustruiri cu gume speciale.

9.Acrilatele utilizate ca material de placaj n punile dentare m/a.
FORM DE PREZENTARE
Acrilate polimerizate industrial n forme finite: dini artificiali, faete acrilice, coroane provizorii
prefabricate, proteze prefabricate (n tratamentul de urgen al edentaiilor totale bimaxilare).
Acrilate polimerizabile n cabinet i laborator se prezint n sistem bicomponent: lichid (metacrilat
demetil) i pulbere (polimetacrilat de metil)
Denumiri comerciale: Sinma M, VilAcryl, Breforma (cu termo- sau autopolimerizare)