Elaborarea metodica Nr.

11
Tema: Analiza modelului de studio in
paralelograf.
1.Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor
partiale mobilizabile scheletate.
Avem 2 tehnici de confectionare:

Din elemente fabricate pentru diferite parti a protezei(bare,crosete,sei) sau

modelate separate si ulterior lipite intre ele,procedeu este simplu(metoda clasica)

Prin turnare intregului schelet metallic(metoda contemporana)

Metoda contemporana:

1.

Clinic : amprentarea functionala a cimpului protetic

2.

Laborator: realizarea modelelor din ghips dur.

3.
Clinico-laborator: *analiza modelului la paralelograf si schitarea protezei
scheletate
*reproducerea pozitiei modelului paralelograf in conditii de
laborator pentru derentivizarea zonelor retentive si pregatirea modelului pentru
duplicarea lui
*duplicarea modelului si modelarea machetei scheletului ;
*ambalarea si turnarea scheletului din aliajul solicitat
*dezambalarea
*prelucrarea
*proba de model
*lustruirea scheletului metalic
4.

Clinic: *proba scheletului metalic in cavitatea bucala

*determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare

5.

Laborator: *pozitionarea modelelor in simulator

*montarea dintilor artificiali in spatiile edentate

6.

Clinic: *proba machetei protezei scheletate

7.

Laborator: *ambalarea protezei machetei scheletate in chiuveta

*realizarea tiparului si introducerea acrilatului

*polimerizarea
*dezambalarea
*prelucrarea si lustruire acrilatului
8.
Clinic: *aplicarae protezei partiale mobilizabile scheletate pe cimpul
protetic

2.Paralelograful,partile componente.
Destinatie :-pentru analiza si pregatirea modelului pentru dublare
-pentru modelarea machetei protezei si prelucraraea
componentelor metalice
Componente:

Soclul stabilizator-reprezentat de o placa metalica groasa si neteda care-I

confera stabilitate aparatului

Suportul pentru model,articulate reglabil,multidirectional,cu o masuta de

lucru dotata cu sisteme pentru fixarea modelului.Suportul este asezat pe placa
soclului stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafata placii.

Stilpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclu stabilizator care

permite realizarea miscarilor in plan vertical.

Bratul orizontal solidarizat(sau articulate) perpendicular la extremitatea

superioara a stilpului vertica,fiind situate parallel placii soclului stabilizator.
Extremitatea libera a bratului liber are un sitem de menghina pentru inslarea
pieselor anexe parallel stilpului vertical si perpendicular suportului stabilizator.

Piesele anexe:

Tija detectoare(un cilindru care ajuta la orientarea inclinarii masutei)

Tija portcreion(o extremitate care traseaza ecuatorul toturor dintilor

restanti)

Tija retentivometre(sunt 3 forme de cilindri,masoara retentivitatea

subecuatoriala a dintelui stilp fata axul comun)

Tija rezusa(pentru a rezui ceara de pe model,ea are un bizou)

3.Definitie axul de insertie si dezinsertie dupa E.Gavrilor

si dupa scoala USMF N.Testemiteanu.
Axul de insertie si dezinsertie al protezei dupa E.Gavrilov este: directia de
aplicare si inlaturarae a protezei, care prevede miscarea ei de la primul contact al
elementelor de ancorare cu dintii stilpi pina la fibromucoasa cimpului protetic,
cind pintenii ocluzali sunt asezati in locasurile lor,iar seile sunt am plasate cu
precizie de suprafata cimpului protetic.
Inlaturarea protezei este apreciata cu miscarae in directia opusa,adica de la
momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa cimpului protetic pina la
pierderea contactului elementelor de ancorare cu dintii stilpi.
Noi consideram ca axul de insertie si dezinsertie al protezei prezinta o
traiectorie bine determinate,care permite aplicarea si inlaturarae protezei de pe
cimpul protetic fara obstacol.

4.Varietatile de axe de insertie si dezinsertie a protezei.

Axul de insertie poate fi:

Vertical-proteza este aplicata concomitant pe toti dintii stilpi

Vertical spre dreapta-proteza este aplicata la inceput pe dintii stilpi din

partea dreapta apoi pe cea din stinga

Vertical spre stinga

Vertical posterior

Vertical anterior

5.Metoda libera,de alegere si apreciere a inclinarii

medie a axelor dintilor stilpi.
Metoda libera- modelul se fixeaza pe masuta reglabila si se pozitioneaza in asa
fel ca planul suprafetelor ocluzale lae tuturor dintilor stilpi sa fie perpendicular cu

tija detectoare a paralelografului.Dupa blocarae masutei reglabile se vor executa

operatiunile de studiere a modelului.
Metoda de alegere-pozitia modelului de masuta reglabila se stabileste in asa fel
ca dintii stilpi sa prezinte retentivitati favorabile pentru plasarea bratelor elastice
ale crosetelor.Folosim tijele detectoare care se aduce la fixarea dintilor
stilpi,inclinammasuta pina latura ei va a vea contact punctiform cu portiunea
convexa a dintilor stilpi,iar la colet va aparea un spatiu sub forma de triunghi.
Determinam pozitia modelului in care toti dintii stilpi prezinta retentivitati
favorabile,este realizata in urma mai multor tatonari.Apoi determinam axul de
insertie si dezinsertie a protezei,apoi blacam masuta pentru aca toate
operatiunile sa se realizeze in pozitie determinata.
Metoda aprecierii inclinarii medii a axelor dintilor stilpi-realizam soclul modelului
in conformator sau laturile lui se vor prelucra la aparatul de soclat,astfel acesta
sa fie paralel intre ele si perpendicular cu baza soclului. Modelul se fixeaza pe
masuta reglabila,o inlinam in diferite directii pin ace axul vertical de implantare al
unuia din dintii-stilpi va coincide cu tija detectoare in toate planurile. Blocam
masuta,depunem tija detectoare pe suprafata soclului unde este implantat
dintele cu crionul,se traseaza o linie verticala dupa directia tijei detectoare(A).
dupa aceasta metoda se gaseste axul vertical al urmatorului dinte de pe aceeasi
hemiarcadatrasind-o pe soclul modelului(B), procedind la fel ca si cu primul dintestilp.
Liniile trasate vertical sunt unite prin 2 linii orizontale paralele intre ele,una dintre
care la intretaierea cu liniile verticale,formeaza unghiuri egale intre ele. Aceste
linii orizontale se trateaza la o departare cit mai mare una de alta si se unesc cu
o linie verticale care le imaret in 2 jumatati egale. Ultima linie va fi axul
mediu al acestor 2 dinti stilpi. Daca la hemiarcada respective vor fi utilizati mai
mult de 2 dinti stilpi,axurile verticale ale urmatorilor dinto-stilpi vor fi trasate cite
una pe soclul modelului si dupa linai verticala medie acelor 2 dinti precedenti,
determinam axul mediu pentru 3 dint stilpi, apoi dupa linia verticala medie acelor
3 dinti se determina linia medie pentru 4 dinti si asa mai departe.
Conform principiilor expuse,se determina si axurile medii ale dintilor stilpi de pe
hemiarcada opusa.Ulterior axurile medii determinate intre dintii stilpi de pe
fiecare hemiarcada sunt trasate pe latura posterioara a soclului modelului cu
ajutorul tijei detectoare si intre ele iarasi se apreciaza linia verticala medie care
va prezenta axul mediu comun al tuturor dintilor stilpi. Dupa acesta linie medie
masuta reglabila se blocheaza definitive in aceasta pozitie pentru realizarea

6.Descrieti metoda de fixare a pozitiei

alese a axului de insertie si dezinsertie pentru
reproducerea ei in paralelograf.
urmatoarelor operatiuni.

Pentru indeplinirea sarcinilor de laborator trtebuie sa fie prevazuta posibilitatae

reproducerii pozitiei determinate a modelului.
Dupa ce s-a gasit aaxul se insertie a protezei sis a blocat masuta reglabila cu
ajutorul tijei detectoare se traseaza pe soclul modelului linii verticale in zona
anterioara,posterioara si laterala.

Cu ajutorul bisturiului de-a lungul fiecareai linii se efectueaza santuri

triunghiulare care vor fi reproduce sip e modelul duplicate.
Ulterior in laborator se efectueaza duplicarea modelului.Pentru pozitionarea
modelului duplicate in paralelograf,tija detectoare se suprapune cu fiecare sant in
parte in miscari usoare ale masutei reglabile,pin al obtinerea paralelismului intre
tija si fiecare sant fara a schimba pozitia modelului.
Acesta pozitie este blacata considerindu-se ca este reprodus axul de insertie si
dezinsertie a protezei.
A.Rebussio a propus metoda de frezare a gaurilor la modelul superior in zona
palatinala,iar cel inferior la centru,in care se va instala o bucata cilindrica
coresounzatoare diametrului tijei detectoare.In timpul dublarii modelului ea vat re
ce in modelul dublicat si se va permite pozitionarea corecta a modelului in
paralelograf.

7.Definitie: ecuatorul anatomic si protetic.

Ecuatorul anatomic reprezinta convexitataea maxima a coroanei anatomice.
Ecuatorul protetic reprezinta convexitatea maxima a dintilor determinate cu
ajutorul paralelografului.

8.Numiti varietatile de topografie a ecuatorului protetic.

L.Blatterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in
dependenta de inclinarea modelului,se deosebesc 5 varietati de aplasare a
ecuatorului pe suprafetele dintelui:

Mijlociu

Diagonal

Inalt

Jos

9.In ce zone imparte dintele ecuatorul protetic.

Ecuatorul protetic imparte dintele in 2 zone:

Zona subecuatoriala-cuprinsa intre ecuatorul protetic si colet-numita zona

retentive

Zona supraecuatoriala-situata intre ecuatorul protetic si marginea ocluzala

a dintelui-zona neretentiva,de sprijin.

10.In ce scop si prin ce metoda se determina zonele

retentive.
Pentru determinarea zonelor retentive.
Se folosesc tija postcreion cu grafit este inlocuita cu tija retentivometrica de
dimensiuni corespunzatoare formei crosetului si starea parodontiului dinteluistilp.

Retentivometrele de 0.25mm sunt folosite pentru crosetele rigide,iar cele de

0.50-0.75mm pentru crosetele elastice.
Tija retentovometrica trebuie sa vina in contact cu linia ecuatorului
protetic,iar circumferinta discului va fi ridicata sau coborita in zona retentiva pina
si ea va intra in contact cu suprafata subecuatoriala a dintelui.
In zona retentive va fi plasat bratul retentive(extremitatea elastica) al
crosetului.

11.In ce ordine se traseaza pe model scheletul protezei.

Scheletul metallic lustriut si adaptat pe model se aplica pe cimpul
protetic.Operatia se realizeaza prin 2 metode:

Examenul scheletului pe model,scopulfiind

-integritatea modelului la nivelul dintilor restanti

-forma elementelor componente si plasarea lor pe cimpul protetic
-calitatae prelucrarii mecanice si elctrochimice
-tipul axelor de insertie,de dezinsertie

Proba in cavitatea bucala

Trasarea proiectului protezei scheletate pe model in urmatoarae ordine:

1.
conturarea formei sailor pentru toate spatiile edentate,indifferent de
sprijinul care se poate realize
2.

conturarea formei elementelor de legatura dintre sei

3.
conturarea elementelor de mentinere,sprijin si stabilizare si a conectorilor
secundari.
Dupa trasarea proiectului protezei scheletate cu ajutorul paralelografului,sunt
executate operatiunile de laborator ce prevad:
1.

reproducerea pozitieie determinate a modelului

2.

pregatire modelului pentru dublicare

3.
pozitionarea modelului duplicate dupa axul de insertie si dezinsertie al
protezei scheletate.