Sunteți pe pagina 1din 2

Expresia cantitativa a relatiei dintre factor de risc si boala depinde de:

-natura celor doua categorii de variabile

-de tip cantitativ, (coeficient de corelatie);-de tip calitativ (c 2);

-una din variabile este de tip calitativ iar cealatla este de tip cantitativ (analiza de varianta)

-nivelul variabilelor:

-de tip dichotomic (alternativ);-de tip polichotomic (mai multe straturi).Rezultatele pot fi examinate intr-
un singur studiu in legatura lor cu o singura expunere, sau cumai multe nivele de expunere.Rezultatul
care se obtine poate fi masurat in mod diferit prin:-deces;-probabilitatea de supravietuire;-dimensiunile
tumorii;-intensitatea durerii;-calitatea vietii, etc.AXELE CARE DEFINESC INVESTIGATIILE EPIDEMIOLOGICE

1.Relatia poate fi:

-transversala: expunerea si rezultatul se observa si se masoara concomitent;

-de cohorta: investigatia se face de la expunere spre rezultat;

-caz-control: investigatia porneste de la rezultat spre expunere

in acest tip de epidemiologie se folosesc anchete epidemiologice prospecti si retrospecti.

Anchetele prospecti presupun formarea a doua loturi reprezentati cu respectarea regulilor esan-
tioanelor. Un lot supus actiunii unor factori de risc cancerigeni cunoscuti si al doilea lot martor ne-expus
acestor factori.

Se precizeaza numarul de imbolnaviri prin cancer in cele 2 loturi intr-un anumit timp si se cornpara.
Esential este ca cele 2 loturi sa fie corect urmarite, iar loturile sa ramana omogene in toata perioada de
studiu.

Ancheta retrospectiva foloseste tot 2 loturi: unul test si altui martor evidentiindu-se factorii de risc din
antecedentele bolnavilor. Aceste date se culeg din evidentele primare ale unitatilor sanitare, si-lindu-se
numarul de bolnavi cu factori de risc in cele 2 loturi si se a.In functie de structura esantioanelor se
descriu 3 tipuri:

. esantion de tip I - lot populational reprezentativ din punct de dere statistic;

. esantion de tip II - cu doua loturi, unul expus factorilor de risc, si altul este un lot martor neexpus
factorilor de risc;

. esantion de tip III - format dintr-un lot de bolnavi de cancer si un alt lot martor de bolnavi, fara cancer.

In anchetele prospecti se folosesc esantioane de tip I si II, iar in cele retrospecti se folosesc toate cele
trei tipuri de esantioane.

Studiile epidemiologice pe cohorte (contingente) se realizeaza prin urmarirea evolutiei imbolnavirilor


prin cancer intr-un grup populational nascut la o anumita data (contingent). De exemplu un studiu
efectuat in Anglia arata ca nilul mortalitatii prin cancer la bolnavii cu varsta de 50 de ani este mai mare
in grupul populatiei, nascut in 1901 fata de cel nascut in 1896, care la randul lui depaseste mortalitatea
contingentului nascut in 1891. Aceasta arata ca in timp a avut loc o crestere a factorului de risc pentru
cancerul bronho-pulmonar, si anume fumatul.

Epidemiologia analitica ajuta la descoperirea factorilor de risc, deci la silirea etiologiei cancerului si la
evaluarea corecta a starii de sanatate. De exemplu, la barbati, uncie cancerele cailor aero-di-gesti
superioare sunt frecnte si gra, au fost identificati 2 factori de risc, respectiv alcoolismul si agismul.
Eradicarea acestor 2 factori constituie o prioritate din domeniul sanatatii publice in derea scaderii
incidentei cancerelor sus mentionate. Principalul rezultat al anchetelor oncologice prospecti si
retrospecti este determinarea riscului de a face cancer. Sunt acceptate 2 notiuni, riscul relativ si riscul
atribuabil (44).

Riscul relativ, din punct de dere matematic, reprezinta raportul dintre incidenta bolii, la persoanele
expuse factorilor de risc si incidenta bolii, la persoanele neexpuse factorilor de risc. Cu cat riscul relativ
este mai mic cu atat factorul de risc luat in considerare are o posibilitate mai mica de a deter-

mina un cancer. De exemplu, daca riscul relativ e 0,2 riscul de a face cancer prin factorul de risc studiat,
este aproape neglijabil, in schimb un risc relativ mai mare de 10, se coreleaza cu o rata inalta de
imbolnavire prin factorul luat in calcul.

Riscul atribuabil poate fi apreciat numai in cadrul anchetelor prospecti si reprezinta efectul expunerii sau
inlaturarii unuia sau mai multor factori de risc. De exemplu, mortalitatea prin cancer bronho-pulmonar
la marii fumatori expusi unor doze reduse de radiatii ionizante (2,7) minus mortalitatea la nefu-matorii
expusi aceleiasi doze de radiatii (0,2) da un risc atribuabil de 2,5. Aceasta inseamna ca un numar
aditional de morti (2,5) pot fi atribuite direct fumatului.