Obiective:

Diagnosticul
Complicaiile leziunilor OMF prin arm de foc.
Particularitatile evolutiei clinice:dupa regiuni,dupa zonele de distructie,dupa perioade
Particularitatile plagilor de limba
Particularitile de prelucrare i toalet chirurgical a plgilor reg. OMF.
Tratamentul postoperator local si general
Particularitile ngrijirii i de alimentare a rniilor cu leziuni a regiunii OMF.
 Diagnosticul
Culegerea anamnezei
Studierea documentaiei
Studierea canalului plgii
Palparea regiunii(plasarea corpului strin)
Sondarea
Radiografia(minimum n 2 incidene)
Radioscopia
Endoscopia
Fistulografia
Utilizarea sondei radioelectronice
TC
 Complicaiile leziunilor OMF prin arm de
foc.
Precoce: - asfixia;
- oc traumatic(pierderea contiinei);
- hemoragia-
Tardive: - hemoragii secundare;
- complicaii cerebrale;
- complicaii bronhopulmonare;
- osteomielit postraumatic;
- fistule salivare.

Locale:
Generale
 Formele de asfixie(SCODA):
Stenoz comprimarea
traheei cu hematom, corpi strini,
emfizem, tumor, edem al laringelui.
Cu supap obstrucia
intrrii n laringe cu lamboul
esuturilor moi a palatului moale, peretelui posterior al
faringelui, limbii.
Obturare obstrucia
cilor respiratorii superioare cu corp
strin, cheag sanguin.
Dislocare nghiirea
limbii n urma deplasrii fragmentelor
mandibulei n jos i posterior sau n caz de afectarea
muchilor planeului bucal.
Aspiraie aspirarea sngelui, maselor vomitive.
 Osteomielita
postraumatica
Osteomielita prin arm de foc este un proces purulent-necrotic
n regiunile lezate ale osului, care nu au pierdut contactul cu
periostul i esuturile moi adiacente i au fost supuse contuziei
moleculare n urma loviturii de ctre proiectil.
Pentru osteomielita prin arm de foc sunt caracteristice
urmtoarele procese patologice: distrucia i necroza osoas cu
procese productive(plastice) evidente.
Osteomielita trebuie difereniat de suprainfectarea plgii osoase,
care trebuie privit ca o etap a evoluiei plgii, care parcurge ca o
curaare secundar a plgii infectate, fr formarea sechestrelor.
Particularitatile evolutiei clinice:dupa
regiuni,perioade,zone

-in cazul ranilor in regiunea buzelor si obrazului permanent este

caracteristic dezvoltarea unui edem pronuntat,ce ingreuneaza
alimentarea si dictia
-crearea ranilor cascate(datorita muschilor mimici)
-caracteristic pentru traumele buzei inferioare si coltului gurii,in
special cu pierderi de tesut este scurgerea permanenta a salivei ce
irita plaga si pielea
-comun pentru toate plagile tesuturilor moi a regiunii laterale este
ca tesuturile au o capacitate mai mica de regenerare si o rezistenta
mai scazuta fata de infectie in comparatie cu regiunea medie a
fetei
-plagile regiunii laterale in majoritatea cazurilor sunt cu afectarea
glandei parotide si a nervului facial,ceea ce agraveaza tabloul
clinic si poate duce la urmari severe(dereglarea mimicii ca urmare
a paraliziei musculare si aparitia fistulelor salivare)
 -defectele masive a obrajilor duc la dereglari functionale
pronuntate(dereglarea fonatiei,alimentatiei;miros fetid;hipersalivatie
permanenta; paralizie faciala)
-plagile regiunii submandibulare permanent decurg cu prezenta
edemului pronuntat, infiltratie,scurgeri sanguine si tendinta spre
dezvoltarea afectiunilor inflamatorii. Pot fi insotite de leziuni a
vaselor,nervilor glandei salivare submandibulare,laringelui si faringelui
-destul de variate sunt plagile nasului,permanent sunt asociate cu alte
leziuni. Printre altele,toate plagile nazale au un pronostic
favorabil,comparativ rar apar complicatii infectioase
-plagile limbii au urmari foarte grave. Cel mai de sunt afectate
suprafetele latrerale,apoi virful,mai rar suprafata dorsala si radacina
limbii. La ranirea planseului bucal des este afectata ventrala a limbii.
In cazul edemului lingual-pericol asfixie.
 Perioadele:
I aproximativ 48 de ore dupa ranire,edem traumatic fara semne
pronuntate de inflamatie de etiologie infectioasa.aceasta perioada se
socoate cea mai favorabila pentru prelucrarea chirurgical primara si in
unele cazuri pentru operatiile plastice primare
II de la ziua a 3-a pina la curatirea definitiva a plagii si crearea
granulatiilor vizibile. Se caracterizeaza prin prezenta in plaga a
proceselor inflamatorii cu infiltrari in plaga a tesuturilor ce o
inconjoara,exudat,uneori puroi,si in cazul plagilor penetrante in
cavitatea bucala aparitia infectiei necrotice. La sfirsitul zilelor 8-12
plaga ser curata si apar granulatii vizibile. Scopul tratamentului-limitarea
proceselor inflamatorii si grabirea evacuarii tesuturilor necrotice
III granularea plagii. Sunt indicate prelucrarea secundara a plagii si
operatiile precoce
IV epitelizarea si cicatrizarea plagii
 Zonele de afectare a plgilor prin
arm de foc:

1. Zona traiectului plgii. n aceast zon se afl snge, corpi strini

implicai de ctre proiectol ( fragmente de vestimentaie, achii etc.
).
2. Zona primar de necroz traumatic apare n rezultatul afectrii
mecanice i termice ale esuturilor prin intermediul agentului
vulnerant i ca regul, este infectat.
3. Zona comoiei moleculare se afl la distan de traiectul plgii i nu
este infectat. Viabilitatea esuturilor este diminuat din cauza
afeciunilor funcionale ( ischemiei regionale i a proteolizei ), fapt
care poate induce apariia unor focare de necroz secundar. n
prezent se difereniaz i o a patra zon zona reactiv,
caracterizat prin disfuncii de troficitate, inervaie i vascularizare
PRINCIRIILE DE BAZ N PRELUCRAREA CHIRURGICAL A PLGILOR
PRIN ARM DE FOC

Primul principiu prelucrarea primar chirugical a plgii se realizeaz

unimomentan cu fixarea fragmentelor osoase, nlturarea defectelor
esuturilor moi, cu drenarea activ aspiraional a plgii i a regiunilor
nvecinate.
Al doilea principiu terapia intensiv n perioada postoperatorie, care
include nu numai compensarea hemoragiei, dar i corectarea echilibrului
hidroelectrolitic, hemodiluie dirijat, ct i analgezie adecvat.
Al treilea principiu tratamentul intensiv al plgii postoperatorii,
direcionat ctre crearea condiiilor benefice pentru vindecarea ei i
include o aciune selectiv asupra patului microcirculator din plag i
asupra proceselor locale proteolitice.
 Particularitile de prelucrare i
toalet chirurgical a plgilor reg.
OMF.
I perioad (pregtirea pacientului ctre
intervenia chirurgical) :
- nlturarea hainelor murdare
- frezarea prului
- prelucrarea feei cu antiseptice
- irigarea cavitii bucale
- irigarea plgii
- mbrcarea hainelor de operaie
 II perioad (intervenia chiurgical) :
- prelucrarea pielii faciale cu alcool 70 %(de sus n jos, din plag spre periferie, de
prelucrat de 3 ori)
- izolarea plgii
- anestezia local
- nlturarea corpilor strini
- prelucrarea chirurgical propriuzis
- prelucrarea pielii cu alcool n jurul plgii
- ncizia pe diagonala mai mare a plgii

- revizia plgii :

+ stoparea definitiv a hemoragiei

 + excizia necrozei primare i secundare
+ nlturarea cheagurilor sanguine
+ controlul canalelor secunde
+ nlturaea eschilelor mici i a corpilor strini
+ stabilirea caracterului fracturilor osoase
+ stabilirea leziunilor mucoasei i a altor organe

- prelucrarea plgilor oaselor :

+ repoziia fragmentelor
+ fixarea (osteosintez, osteoplastie)
- suturarea mucoasei cavitii bucale (sutur dubl ermetic)
- prelucrarea cu antiseptice a plgii (schimbul mnuilor i instrumentelor plag
izolat de cavitatea bucal)
- infiltrarea pereilor plgii cu antiseptice, antibiotice (din piele spre plag)
- suturarea plgii pe straturi cu instalarea drenurilor.
 Tratamentul postoperator local si general
Tratamentul medicamentos al plgilor prin arm de foc (dup ..o)
1. Prima faz faza inflamatorie.
Cu scopul curirii plgii de esuturile necrotizate: soluie hiperotnic, unguente
hidrosolubile, fermeni proteolitici.
Cu scopul inhibrii infeciei: unguente hidrosolubile multicomponente,
chimiopreparate, antiseptice.
Cu scop de evacuare aconinutului: drenarea, soluii hipertonice.
2.A doua faz de regenerare:
Cu scopul inhibrii infeciei: unguiente cu antiseptice.
Creterea granulaiilor: ung. combutec, algipor.
3.A treia faz:
Organizarea cicatricii: ung. solcoseril.
 Particularitile ngrijirii i de
alimentare a rniilor cu leziuni a
regiunii OMF
Irigarea cavitii bucale cu soluii antiseptice cldue
Respectarea dietei corespunztoare
Instruirea pacienilor pentru autoalimentare
Alimentatia calitativ si cantitativ adecvata si echilibrata;
Regim la pat;
Folosirea produselor alimentare lichide bogate in lipide proteine , glucide ,
saruri minerale, vitamine;
Alimentarea cu paiul sau sonda nazo- gastrica;
Ingrijirea psihologica a bolnavului
 Alimentarea:

Metoda enteral: - peroral

- endogastral
- duodenal
- rectal
Metoda parenteral: - intravenos
- subcutan
- intramuscular
Dieta maxilar Nr.1 (prin sond) este indicat pacienilor, la care n
urma unei traume extinse sunt afectate toate componentele actului de
alimentaie suptul, masticaia i deglutiia. Aa modificri apar la
afectarea limbii, palatului, planeului bucal i n cazul unor edeme
posttraumatice severe. n aa cazuri ntroducerea alimentelor n gur nu
numai nu are rost, dar este i periculoas, deoarece poate provoca
asfixie aspiratorie. Alimentele sunt tocate i scurse prin sit, pentru a
evita ptrunderea unor fragmente care nu au fost triturate (buci de
carne, fructe). Hrana trebuie s fie de consistena smntnii i se
administreaz prin sond.
Dieta maxilar Nr.2 este indicat rniilor, care au pstrat
funciile de supt i de deglutiie. Alimentele sunt administrate sub
form de terciuri, dizolvate cu bulion, lapte ori ap.
Ca componen alimentele n ambele tipuri de diet sunt
identic, se deosebesc doar prin gradul de mrunire.
Masa comun. Este indicat cnd sunt pstrate toate
funciile actului alimentaiei i n perioada de consolidare a
fragmentelor.
Rniii n stare grav pe parcursul a 3-4 zile dup traum prezint dureri la alimentaie i
frcvent nu se pot alimenta fr ajutorul personalului medical. Mai comod este de alimentat
aa pacieni cu ajutorul unui ceainic, la care se adapteaz un tub de cauciuc ori de plastic
cu lungimea de 20-25 cm. Cantitatea optimal de alimente administrate este de 8-10 ml,
necesare pentru o nghiitur. Administrarea alimentelor (o nghiire) se recomand de a fi
succedat de 1-2 inspiruri-expiruri. Temperatura optimal a alimentelor este de 45-50
grade. n cazul lipsei defectelor de continuitate a arcdelor dentare tubul se ntroduce n
spaiul retromolar.
Alimentarea parenteral se recomand cnd avem nevoie de a ocoli cile
digestive i rniilor n stare incontient. Alimentaia parenteral poate fi privit ca o
alimentaie n plus celei de baz, deoarece acest tip de alimentare nu poate compensa pe
deplin schimbul de substane afectat n urma traumatismului. Alimentarea parenteral
poate fi administrat pe parcurs de 7-10 zile.