Elaborarea metodica Nr.

2
TEMA:Puntea dentar ntreg turnat. Fixarea modelelor
nsimulatoare. Modelarea machetei din cear.

1.Simulatoarele. Definiie. Varieti
Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibuleifa de maxil. Pot fi:
ocluzoare si articulatoare.
2. Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica.
Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii dentare, care imit miscrile
mandibulei n plan vertical.Sunt compuse din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu o
balama, si sunt meninute la distana dorit cu ajutorul unui surub sautij metalic situat
vertical.Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet miscrile mandibulei n plan vertical si
de lateralitate.
3. Articulatoarele, varietile, elementele componente,caracteristica.
Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc pentru refacerea
morfologiei ocluzale corespunztoare activitiifuncionrii SS.Aticulatoarele anatomice medii si
semiadaptabile:Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire triunghiul
Bonwil. Au 2 rame: superioar => imit maxila;inferioar => imit mandibula, articulate printr-un
complex asemntor ATM.Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentatede
condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articularisituai pe ramura inferioar.
Suprafaa acestor pante are un plan denclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17.Aceste
suprafee articulare sunt plasate mai jos si mai posterior fa de loculcorespunztor al acestora n
ATM.Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversaleste indicat de o tij
transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la rama superioar a articulatorului.
Extremitatea anterioar a rameisuperioare are o tij, vertical detasabil ce menine distana
dintre ramesi pe care este instalat o mic tij orizontal, ce indic margineainterincisival a
dinilor centrali inferiori. Totodat, vrful tijei orizontalesi pintenii de suport situai pe laturile
verticale posterioare ale ramurii inferioare, formeaz linia median orizontal a articulatorului
dup care se stabileste planul protetic.Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.Articulatoare
adaptabile reproduc individual miscari:
1)cu nregistrare intrabucal
2)cu nregistrare extrabucal
3)cu nregistrare intra si extrabucal.

4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.
Prin ghipsare, n relaie centric.
Etape:- pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesarsi se fac pe ele niste
santuri de retenie); poziionarea modelelor n relaie centric
alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile
de articulare)-ghipsarea modelelor -fasonarea ghipsului-fixarea dimensiunii verticale.
5.Metoda fixrii modelelor n articulatoare.
Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:
1.pregtirea modelelor
2.pregtirea articulatorului
3.gipsarea modelelor
6. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei punii
dentare ntreg turnate.
La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cearde culoare rosie, albstr si
verde ambalat sub form de dreptunghiuri. Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea
machetelor coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea feelor coronare, iar
cea albastr pentru modelarea prilor intermediare ale punilor dentare.
7. Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen
mai bun la bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui,iar macheta s fie
subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea
accentuate si semodeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen bun n
zona coletului.Putea dentar ntreg turnat, caracteristica.
8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare ntreg
turnate.
1.Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgii
dentinale;
2.Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea machetei
coroanei din cear, turnarea;
3.Clinic proba coroanei turnate;
4.Laborator prelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea;
5.Clinic proba si fixarea coroanei.
9. Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii i necesitatea.
Praguri subgingivale si supragingivale.Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic
mai bun n cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil Prepararea dinilor in zona coletal
are ca scop adaptarea c mai perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea
marginal sau jonciunea dento- protetica. Aceast limit cervicala a preparaei dinilor
intereseazdin mai multe puncte de vedere nivelul de plasare;configuratia limitei de plasare;
posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente de precizie in cazul in care
aceasta limita e plasataintracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingieilibere.
Nivelul de plasare
Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii parodontale, aprecierea sulcusului
gingival cu sonda parodontala siexamen radiologic. Menajarea parodontiului marginal respecta
principiul bioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limiteicervicale a preparatiei
dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum
si denecesitatile fizionomice. Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatieisupragingival,
juxtagingival sau subgingival se va hotari pentrufiecare dinte in parte luand in considerare atat
avantajele cat sidezavantajele acestei plasari

11.Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar.
Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprentecunoscute, ns calitatea
confecionrii lui depinde de materialul utilizatla obinerea amprentei.Amprentele obinute din
materiale amprentare alginate se recomand afi tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2%
sulfat de potasiu timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si
obtinerea unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet deap rece, apoi se prepar pasta
din ghips, prin malaxarea manual aumecanic a apei cu pulbere de ghips.Dup prepararea pastei
din ghips trecem la turnarea modelului. n acest scop amprenta splat se usuc si se depune cu
spatula poriunimici de past din ghips pe prile interne cele mai pronunate aleamprentei. Se
vibreaz cu mna sau prin meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund treptat n
toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau pe o plac
de sticl se depun poriuni de past din ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplaseaz
amprenta cu partea n care a fostturnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se
apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si de pemas avnd
grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula senltur surplusurile de ghips. Dup priza
definitiv, se ndeprteazmodelul de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul
amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul aparatlui de
soclat.
12.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentare ntreg
turnate.
Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale arcadelor
dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectulmorfofuncional al dinilor abseni cu
dimensiuni corespunztoare.Modelarea machetei poate fi realizat att dup tehnica clasic ct
sidup cea modern.La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate procedee
prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc deform paralelipidic de cear albastr
fabricat n acest scop si se aseazn spaiul edentat. Blocul de cear este presat manual, nct s
prezinteadaptri intime la relieful spaiului edentat extinzndu se pn la linia cemarcheaz coletul
dinilor lips si la suprafeele proximale ale elementelor de agregare.Peste blocul de cear
plastificat se preseazdinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea ramurilor ocluzoruluin
poziia de cuplare. Astfel, pe suprafaa ocluzal a blocului din ceardin spaiul edentat rmn
imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilor antagonisti. Dup aceste imprimri cu spatula de
modelat sau cu bisturiul se schieaz prin linii dimensiunile suprafeelor ocluzale,vestibulare si
orale ale dinilor lips n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce vor fi modelai.
Pentru a evita miscarea blocului decear n timpul modelrii, el se ncleie de model ntr -un punct
din partea oral atingndu ne de cear cu spatula fierbinte. Ulterior prin rzuiracerei se modeleaz
forma anatomic corespunztoare a dinilor lips.Dup aceasta, prin tehnica adiiei de cear, se
red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si a pantelor n relaie centric conform
principiilor ocluziei dinamice. n continuare, cu un instrument cu vrf ascuit, sunt accentuate
sanurile intercuspidiene si faetelecorespunztoare.Suprafaa mucozal a corpului de punte se
modeleaz n raport desituaia clinic. La modelarea unui corp de punte suspendat, machetaeste
detasat cu atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaamucozal se secioneaz un
strat de cear de 1-3 mm n raport de forma si topografia bresei. Dup aceast operaiune macheta
este repoziionatntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se modeleaz prelungiri sub
form de aripioare plasate pe suprafeele corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au
scopul mrirei suprafeelor de lipirentre corp si microproteze si sunt situate n treimea medie a
suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinilor -stlpi, precum si pentru a nu
modifica ocluzia.