Tratamentul Interceptiv

Botnaru Corina
S1501
• Prin tratament interceptiv se
intelege surprinderea unor forme
incipiente sau usoare de anomalii dento-
maxilare prin depistari active si instituirea
unor masuri prin care se previne
instalarea malocluziei adevarate sau se
reduce tratamentul ortodontic la unele
masuri simple.
• GRABER a definit rolul ortodontiei
interceptive, spunand ca „scopul ei este de a
elimina orice factor patogen existent si de a
reduce la minimum consecintele nocive ale
factorilor etiologici asupra dentitiei”. Acest scop
nu este intotdeauna usor de atins datorita
faptului ca în etiologia anomaliilor dento-
maxilare se incrimineaza la ora actuala atat
factori endogeni, genetici, cat si exogeni.
• Tratamentul interceptiv cuprinde un ansamblu
de metode care se adreseaza primelor simptome
observate clinic. Dupa aparitia modificarilor
patologice clinice, factorii etiologici pot fi
depistati in multe cazuri si simpla lor inlaturare
este suficienta pentru redresarea morfo-
functionala.
• Terapia interceptiva este considerata ca fiind
prima etapa obigatorie in tratamentul complex
al unei anomalii dento-maxilare.
• Majoritatea tratamentelor interceptive se
practica in dentitia temporara, motiv pentru care
ortodontia interceptiva este inclusa de
majoritatea autorilor în pedodontie. Intervenţia
in dentitia temporara duce la suprimarea
obstacolelor în dezvoltarea normala a aparatului
dento-maxilar şi la mentinerea sau restaurarea
functiilor normale ale acestui aparat
Mijloacele tratamentului interceptiv.
• - deconditionarea obiceiurilor vicioase.
• - mentinerea dintilor temporari in special a molarilor II
temporari pana la exfolierea lor fiziologica;
• - extractia dintilor temporari prezenti pe arcada peste
limita normala ( dupa efectuarea examenului radiologic);
• - slefuiri selective in special asupra caninilor temporari
sau in cazul interferentelor ocluzale;
• - interventii asupra partilor moi (frenectomie ,
frenotomie, decapusonare);
• - terapia functionala care se realizeaza prin
miogimnastica : antrenamentul prin exercitii, cat si prin
metoda dinamica-functionala , musculo-refleza cu
ajutorul activatoarelor;
Indicatiile tratamentului receptiv.
• Situatiile care trebuie rezolvate in perioada dentitiei
temporare sunt:
• - ocluziile invers frontale;
• - ocluziile incrucisate;
• - protruziile dentare superioare;
• - ocluziile deschis frontale;
• - ocluziile distalizate;
• - asimetriile faciale;
• - pierderea precoce a dintilor temporari cu reducerea
sau inchiderea spatiului;
• - obiceiurile vicioase care provoaca functii anormale;
Asimetrii faciale
• Cele mai frecvente motive pentru instituirea unui
tratament interceptiv sunt:
• - posibilitatea obtinerii unui rezultat mai bun;
• - unele forme de tratament se pot realiza doar la varste
mai mici;
• - tratamentul obiceiurilor vicioase este mult mai usor ,
decat dupa ani de obisnuinta;
• - exista avantaje psihologice, adesea cooperarea fiind
mai buna in timpul tratamentului;
• - pot fi eliminati factorii etiologici, permitandu-se
reluarea cresterii normale;
• - se poate reduce severitatea tiparului de crestere
scheletal, facind posibila o pozitionare mai usoara si mai
precisa a dintilor in adolescenta;
• Esenta planificarii tratamentului interceptiv
este etapizarea in timp si depinde de un
diagnostic cat mai precoce. Radiodiagnosticarea
permanenta constituie obiectul evaluarii clinice
pe durata cresterii, iar scopul tratamentului
bifazic si interceptiv este acela de a defini
ameliorarile obtinute si de a evidentia ceea ce a
ramas de realizat.
Deconditionarea obiceiului de sugere a degetului si
tratamentul anomaliilor :protruzia superioara, inocluzia
sagitala si verticala prin folosirea placii vestibulare.

Aceasta se confectioneaza din acrilat si se aplica in

vestibulul cavitatii orale. Pe fata labiala este prevazuta cu
un inel metalic ( placa Hotz) sau cu o tetina din cauciuc
moale, care se exteriorizeaza prin fanta labiala.
Placa vestibulara poate fi prevazuta cu un scut
lingual, pentru corectarea ocluziilor deschis frontale
functionale.
Modificarile obtinute:
- corectarea prodentiei
superioare prin presiunile
muschilor orbiculari, transmise
prin intermediul placii
vestibulare;
- o usoara mezializare a
mandibulei;
- corectarea respiratiei orale
si a deglutitiei infantile;
- o largire a arcadei alveolo-
dentare prin actiunea
centrifuga a limbii;
- cresterea tonicitatii
orbicularilor prin intermediul
exercitiilor de antrenament
muscular.
In cazul unei ocluzii deschise frontale, placa palatina este
prevazuta cu un scut lingual care impiedica patrunderea
limbii intre incisivi si favorizeaza egresiunea dintilor.
 Supravegherea eruptiei dentare

• Retentia timp indelungat a M secund şi C

temporar sau a unor resturi radiculare are
consecinte ce variaza de la intarzieri în eruptia
dintelui permanent, pana la dezechilibre in relatiile
dento-alveolare şi ocluzo-articulara. Amploarea
dezechilibrelor este apreciata de medic pe baza
examenului clinic şi radiologic.
Masurile ortodontice de interceptie includ:
• extractia,
• supravegherea regiunii dentare pe toata perioada
eruptiei dintelui permanent şi a articularii cu
antagonistul,
• dirijari ale axelor dentare care au fost modificate,
• terapia de reechilibrare ocluzo-articulara
• O atentie similara trebuie acordata pierderii
de timpuriu a unor dinti temporari de pe arcada
(M secund, primul M, C), cu reducerea sau
disparitia completa a spatiului necesar pentru
eruptia dintelui permanent. In vederea
intreruperii lantului dezechilibrelor care apar in
asemenea situatii (mai ales la subiectii cu
deficiente de crestere chiar minore, la nivelul
bazelor maxilare), trebuie de recastigat spatiul şi
mentinerea lui pana la eruptia si intrarea in
functie a dintelui permanent.
Contraindicatiile mentinatoarelor de spatiu sunt
urmatoarele:
• cand coroana dintelui ce erupe a depasit osul
alveolar şi cand exista spatiu suficient pentru
eruptie;
• cand spatiul ramas in urma pierderii premature
a dintelui temporar este in exces fata de spatiul
necesar eruptiei dintelui permanent;
• cand exista discrepante mari ce vor necesita
aparat ortodontic şi extractii;
• cand exista anodontie de dinte permanent şi
dorim inchiderea spatiului;
• cand se pierd incisivi temporari superiori, in
aceasta situatie fiind necesara aplicarea unei
lucrari protetice din motive estetice si psihice
Gutiera se mentine 10-14 zile, iar in alimentatie trebuie sa predomine
alimentele de consistenta tare.
Asimetriile faciale (laterodeviatii mandibulare)

• Laterodeviatiile mandibulare sunt anomalii cu frecventa

ridicata atat n perioada dentitiei temporare, cat si a
dentitiei mixte. Cauzele pot fi multiple: pante de
conductie, comportamente musculare anormale (ticuri),
malpozitii dentare. Tratamentele de interceptie constau
in mici masuri specifice cauzei care vor reechilibra
relatiile dento-dentare si, implicit, pe cele intermaxilare
(Hanna Taatz). Metoda terapeutica în cazul
laterodeviatiilor mandibulare prin pante de conductie
este slefuirea selectiva (remodelarea artificiala). În
cazurile de comportamente musculare anormale, cu
ticuri de lateralitate, se va interveni prin masuri de
reeducare, antrenament muscular.
• Depistarea timpurie a axelor anormale de eruptie a
dintilor şi corectia lor pana la intrarea dintelui în ocluzie,
sau cat mai curand dupa realizarea articularii dento-
dentare, sunt masuri eficiente in tratarea angrenajelor
inverse cu laterodeviatii mandibulare. Incisivii laterali
prezinta o pozitie mai palatinala fata de incisivii centrali,
uneori avand insa o pozitie mult mai oralizata, ceea ce
determina, la terminarea eruptiei orale, intrarea lor în
angrenaj invers. De la caz la caz, corectia se poate realiza
cu dispozitive simple, recurgandu-se insa si la aparate
ortodontice complexe.
• Corecţia de ax în timpul erupţiei dintelui se poate face
prescriind exerciţiul spatulei. Rezultatul se obţine printr-
o folosire adecvată a dispozitivului (spatula se extinde ca
lăţime strict în limitele dintelui malpoziţionat) şi prin
respectarea metodologiei de lucru de către copil.
Şedinţele de lucru se organizează zilnic pe durata a 5—10
minute, ajungîndu-se în total până la 2 ore pe zi. Trebuie
să se aprecieze efortul depus de copil, evidenţiindu-se
rezultatele obţinute, toate în scopul întăririi relaţiei de
cooperare cu pacientul, motivând angajările lui în
realizarea tratamentului.
Disarmoniile dento-alveolare

• - Disarmonia dento- alveolara cu inghesuire dentara

( determinata de o eruptie precoce a d. definitivi pe o
arcada alveolara insuficient dezvoltata, se corecteaza
spontan, pe masura cresterii dimensionale a arcadelor
dentare)
• - Disarmonia interincisiva superioara
• Diastema superioară, anomalie relativ frecventă, este
depistată în urma unui examen clinic şi radiologie
minuţios, care evidenţiază cauza (dinte supranumerar,
anodonţii, inserţii de fren pe creastă), oferind totodată
informaţii cu privire la relaţiile care se stabilesc între
dinţi intramaxilar, precum şi între maxilar şi dinte,
acestea fiind date decisive pentru luarea unei decizii.
Uneori, sunt necesare măsuri de tratament chirurgical
ortodontic, alteori, numai ortodontic.
Ocluziile inverse frontale in dentitia temporara si mixta

• Se adreseaza ocluziei progene de conducere cuspidiana

fortata cu ocluzie inversa fortata.
• Factorii etiologici incriminati :
• - prezenta caninilor tenporari neabrazati, ce obliga
mandibula la o miscare de propulsie;
• - pozitia capului in flexie ventrala in timpul somnului;
• - factorul ereditar constitutional caracterizat printr-un
plus de crestere a mandibulei fata de maxilar, prezenta
ticului de propulsie a mandibulei cu trecerea incisivilor
inferiori inaintea celor superiori.
Tratament:
• - inlaturarea pantelor cuspidiene prin slefuire la nivelul
frontalilor si caninilor temporari neabrazati. Se aplica o
tractiune occipito-mentoniera formata din capelina si
barbita pentru impiedicarea ticului de propulsie a
mandibulei, se poarta 3-6 luni.
• - dezorientarea ocluziei prin utilizarea planurilor
inclinate ( gutiera inferioara cu plan inclinat pt front.;
aparatul lui Reichenbach => si in perioada de masticatie)
Compresiunile de maxilar cu proalveolodontie superioara

• Este consecinta actiunii factorilor etiologici asociati

care au impiedicat dezvoltarea normala a maxilarului in
sens transversal.
• Tratamentul urmareste :
• - depistarea si inlaturarea factorilor etiologici
( obiceiurile vicioase)
• -corectarea modificarilor morfologice incipiente
aparute( stimularea cresterii transversale a maxilarului);
•
Elemente : placa palatina, linguala, masa acrilica
interocluzala.
• Avantaje:
• -largirea arcadei alveolare superioare prin
intermediul arcului Coffin;
• - retrudarea grupului frontal superior prin
actiunea arcului vestibular;
• - corectarea ocluziei prin intermediul slefuirilor
selective ale masei acrilice interocluzale pentru
favorizarea egresiunii dintilor permanenti;
• - corectarea disfunctiilor si a obiceiurilor
vicioase prin prezenta aparatului in cavitatea orala;
Anomaliile dentare izolate

Dintii supranumerari = > provoaca dereglari in eruptia dentara =>

vor fi extrasi ;

Anodontiile de incisivi sau de premolari => * extrasi si prin tratament

ortodontic de deplasare meziala a d. definitivi laterali ;
• d. temporari pot fi lasati pe arcada

Dilaceratiile – d. cu fenomene de dilaceratie vor fi extrasi, deoarece

stabilitatea lor pe arcada alveolara este deficitara. Spatiul se inchide
ortodontic sau se mentine cu mentinatoarele de spatiu.
Prognatiile mandibulare functionale

• Cu ocluzie inversa frontala in dentitia mixta constituie o

urgenta avand in vedere transformarea lor in prognatii
mandibulare anatomice.
• - reprezinta o continuare a ocluziei inverse frontale din
dentitia temporara, prin mentinerea unor factori
etiologici: - contacte premature in absenta atritiei unor
cuspizi;
• - ticul de propulsie mandibulara;
• - disfunctia linguala;
• -factorul ereditar.
Metode terapeutice
• - Dupa slefuirea cuspizilor neabrazati, se aplica tractiune
occipito-mentoniera.
• - Aplicarea aparatelor functionale, monoblocul Andersen
tip III, reglatorul functional tip III, bionatorul Balters tip
III
Obiceiurile vicioase şi reechilibrarea funcţiilor

• - Un capitol de bază al terapiei interceptive îl constituie

problema obiceiurilor vicioase în care sarcina echipei de
colaborare (părinţi, educatori, cadre medii medicale) este de a
depista viciul, medicul urmând să aprecieze amploarea
dezechilibrului angajat în activitatea musculară şi în unităţile
scheletale şi să stabilească strategia de tratament.
• - Obiceiurile vicioase sunt considerate drept unul dintre
factorii etiologici acuzaţi de apariţia anomaliilor dento-
maxilare . Obiceiurile vicioase sunt relativ frecvente în
perioada dentaţiei temporare. Dacă copilul s-a dezobişnuit de
ele pînă la inlocuirea dinţilor, în general deformaţiile se
corectează. Dacă obiceiurile vicioase continuă şi după eruptia
dinţilor permanenţi, se produc anomalii ale sistemului dento-
maxilar .
• Poziţia incorectă a capului în timpul somnului favorizează
dezvoltarea anomaliilor de ocluzie în plan sagital.

• Lupta cu obiceiurile vicioase este foarte complicată şi se rezumă la

două metode : crearea de obstacole şi convingerea.

• Se consideră că eliminarea obiceiurilor vicioase constituie unul din

cele mai valoroase servicii ortodontice interceptive. Ştiut este faptul
că lipsa educaţiei sanitare stomatologice a părinţilor face ca, în
marea majoritate a cazurilor, medicul să se confrunte cu
dezechilibre funcţionale şi scheletale în curs de constituire.

• Vârsta la care se poate aştepta reuşita terapiei de reeducare

este de 3—4 ani, perioadă în care copilul percepe şi reacţionează la
mesaj.
Metodologia reeducării constă în realizarea unui program
riguros organizat după următoarea schemă:
• conştientizarea copilului şi a colaboratorilor în legătură
cu practica anormală pe care copilul o întreţine şi
consecinţele defavorabile asupra dezvoltării, estimând
tulburările apărute;
• pregătirea psihică şi fizică generală a copilului;
• pregătirea unităţilor musculare care participă la
realizarea funcţiei corecte;
• învăţarea comportamentului corect;
• exersarea până la însuşirea deplină a comportamentului
normal.
• Respiraţia nazală corectă este esenţială în terapia de
decondiţionare şi stimulare. Controlul O.R.L. pentru asigurarea
stării de sănătate în teritoriu este obligatoriu

• Deglutiţia atipică constituie cauza cea mai frecventă a ocluziei

deschise funcţionale.

• Miogimnastica este măsura de elecţie din ortodonţia interceptivă

în cazul în care au survenit dezechilibre în unităţile musculare.
Pregătirea corespunzătoare a grupelor musculare asigură corecţia
unor mici abateri în unităţile scheletale (proces dento-alveolar,
relaţii intermaxilare), readuce echilibrul în balanţa formă-funcţie,
asigurînd dezvoltarea echilibrată pe treptele următoare.
•
• Se poate afirma că nu orice obicei vicios sau dezechilibru muscular
din cadrul unei funcţii necesită un dispozitiv ortodontic. De multe
ori, maturizarea funcţiei sau abandonarea unei practici dăunătoare
normalizează procesele de creştere