Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea de stat de Medicin i Farmacie Nicolae

Testemianu

Catedra Stomatologie Ortopedica


Ilarion Postolachi

Etiologia, patogenia, tabloul


clinic si diagnosticul migrarilor
dentare

Studenta : Stan Iulia, gr.


S1109
Profesor : Costin Artur

Scopul lucrarii
- de a insusi datele literaturii cu privire
la etiologie, patogenie, tabloul clinic si
diagnosticul migrarilor dentare pentru
a evita dezechilibre morfofunctionale
produse de acestea

Scurt istoric terminologic al migrarilor dentare

In literatura de specialitate migrarile dentare sunt


cunoscute sub denumirea de : sindromul Godon,
sindromul Popov sau Sindromul Popov- Godon
( 1905 teorie a echilibrului ocluzal)
1871- Hunter descrie migrarea dentara in lucrarea
Istoria naturala a dintilor
1880- Popov face cercetari experiementale pe
cobai
1898- Stiff si Grube in lucrarea Indreptar la
tratamentul patologiilor dentare
E. Gavrilov sustine ca aceste stari patologice sa
fie numite: migrari verticale, sagitale, transversale
si mixte

Etiologia migrarilor dentare


Factori locali - leziunile odontale coronare
- edentatiile partiale
- abraziuni excesive
- refacerea incorecta a suprafetelor ocluzale
- afectiuni paradontale
- cicatrici mucozale
Factori generali obiceiuri vicioase (muscarea limbii, buzelor,
obrajilor, deglutitia infantila)
- parafunctii musculare
- tumorile chistice
-dereglari endocrine, cardio-vasculare, ale SNC

Patogenia migrarilor dentare:


Abrikosov- fenomen de hipertrofie vacanta pe
motiv ca organismul nu accepta in sine spatii
goale
Katz- dintii chiar si in arcadele dentare intacte pot
migra sub influenta factorilor interni/externi
(morfologici, fiziologici, constitutionali, endocrinici,
sociali, de trai s.a.) ceea ce este absolut fiziologic
Kalvelis- echilibrul dintelui pe arcada este realizat
prin ligamentul interdentar si de forta de
masticatie iar migrarea unui dinte spre spatiul
edentat atrage dupa sine si ceilalti dinti

V. Kurleandski- forta de masticatie provoaca


compresiunea tuburilor osoase si deplasarea
lichidului intertisular spre zona apofizei alveolare
a dintilor lipsiti de antagonisti ducand la cresterea
apofizei alveolare- egresie
S. Kristab si A. Dovbenko au stabilit
interdependenta intre forma fetei, forma
radacinilor si mecanismul migrarii dentare
- fata conusoidala- radacini drepte
- fata con-invers- radacinile dintilor superioridrepte, inferiori- incovoiate
- fata patrata- radacinile cu configuratii diferite la
ambele maxilare
Radacinile drepte favorizeaza migrari verticale
iar cele incovoiate migrari M-D, V-O

Tipuri de migrari dentare dupa


Ilina Marcosean, Ponomareova
Migrarea dintelui antagonist in plan vertical se
prezinta in 2 forme:
1. Dintele antagonist celui extras depaseste dupa
un timp cu suprafata sa ocluzala planul de
ocluzie, migreaza impreuna cu alveola sa, insa
raportul intra- si extraalveolar nu se schimba
2. Dintele antagonist depaseste planul de ocluzie
fara modificari ale apofizei alveolare, insa
raportul coroana-radacina este schimbat

Clasificarea migrarilor
dentare
E. Gavrilov
1. Migrari verticale ale dintilor superiori sau inferiori
2. Migrari verticale reciproce ale dintilor superiori si
inferiori
3. Migrari mezio-distale
4. Migrari vestibulo-orale
5. Migrari de rotatie in jurul axei dintilor
6. Migrari mixte
. M. Cojocaru- I. Dupa starea t. paradontale
a) Migrari dento-alveolare fara recesiuni parodontale
b) Migrari dento-alveolare cu recesiuni parodontale
c) Migrari dento-alveolare cu recesiuni si micorarea
spatiului interalveolar

II.Dupa raportul S ocluzale a dintelui cu planul de


ocluzie:
a) <2,5 mm
b) 2,6- 5 mm
c) 5,1- 10 mm
d) >10 mm
III. Dupa gradul de recesiune
e) incipienta
f) medie
g) grava

Tabloul clinic al migrarilor


verticale
I. Forma compensata:
. In edentatii laterale unimaxilare unilaterale:
-. migrarea dintilor impreuna cu alveola (edentatii
mari)
-. in edentatii mici migrarea cuspizilor ( M, D)
-. cuspizii neabraziati datorita hiposolicitarii
-. planul de ocluzie denivelat
-. blocarea ocluziei dinamice
. In edentatii laterale inimaxilare- bilaterale, intinse
-. dintii frontali cu abraziune orizontala ( preiau fct.
triturarii)
-. se micsoreaza DVO si spatiul interalveolar
-. dereglarea cinematicii mandibulare

Migrare verticala cu extruzie

Micsorarea spatiului interalveolar

Dinti in evantai cu formarea diastemei si tremelor

II. Forma decompensata


La nivelul parodontului : inflamatie, durere,
recesiune, traumatizare, cresterea mobilitatii
dentare, pierderea dintilor
La nivelul ATM : deplasarea spre posterior si in sus
a condililor mandibulari, zgomote articulare,
devierea traiectoriei mandibulare, durere ( locala/
reflexa, surda/acuta, uni/bilaterala
La nivelul arcadelor dentare : frontalii superiori
impinsi spre corticala externa datorita
suprasolicitarii, aspectul dintilor in evantai,
aparitia tremelor, disastemelor, micsorarea
etajului inferior al fetei

Sindromul molarului de 6 ani


Semne patologice:

1. mezioversiunea M2 si 3mandibulari

2. aparitia diastemei si tremelor, hipermobilitate si osteoliza la


nivelul dintilor frontali maxilari

3. linguoversiunea M2 si 3mandibulari

4.migrarea verticala a antagonistilor

-din cauza pct 3. Si 4. Apar contacte patogene intre cuspizii DVmandibulari si cuspizii L maxilari in momentul cand mandibula
face lateralitate de partea opusa

Tabloul clinic al migrarilor orizontale

ingrosarea festonului gingival in forma de burelet


excluderea din ocluzie a cuspizilor meziali
Simptomul triunghiului
Devierea liniei interincisivale
Supraocluzia frontala
Dintii laterali raport mezializat/ distalizat
Ocluzia normala sau cuspid- cuspid

Fenomenul Thielmann
Interferenta in propulsie de partea lucratoare
cauzata de ultimul molar migrat vertical/capuson de
mucoasa care acopera molarul de minte
modificari patologice la nivelul dintilor anteriori
maxilari, cel mai interesat e incisivul lateral unde se
determina migrarea verticala, vestibularizarea si
uneori mobilitate

Metode paraclinice de examinare


a pacientilor cu migrari dentare
model de studiu
fotografia
mandibulografia
studiul miscarilor limita si functionale
cercetarea eficientii masticatorii
examenul radiologic ( intraoral, extraoral: OPG,
CT a ATM, radiocinematografia, teleradiografia)
gnatosonia
electromiografia
miotonometria

Diagnosticul migrarilor
dentare
- Diagnosticul migrarilor dentare se face pe baza
examenului minutios clinic si paraclinic
- Clinic se atrage atentia la ATM
- muschii mobilizatori si
orofaciali
- pozitia fundamentala a
mandibulei
- dinamica mandibulara
- arcadele dentare
- ocluzia dentara
- parodontiu

Metode de tratament in dependenta de


gradul migrarilor dentare orizontale dupa
Costa si Ene
- Daca axele de implantare a dintilor ce limiteaza
bresa formeaza intre ele un unghi <30 *, se
poate insera punte dentara, fara devitalizarea
dintilor
- In inclininari axiale >45*- se utilizeaza DCR, altfel,
pentru redarea paralelismului s-ar desfiinta
coroana dentara, dintii in prealabil sunt
devitalizati si retezati pentru instalarea diferitor
varieti de dispozitive corono-radiculare

Concluzia :
Integritatea arcadelor dentare are o importanta
majora in dezvoltarea fizica si psihica a
organizmului uman, edentatiile necesita restaurari
protetice precoce pentru a preveni migrarile
dentare complicate cu disfunctia intregului sistem
stomatognat.

Bibliografia:

Protetica dentara (Ilarion Postolache)


Anomalii dento-maxilare ( Valentina Dorobat)
material prelegeri
www.scribd.com