Sunteți pe pagina 1din 9

Tema: Igienizarea profesionala a cavitatii orale. Tehnica de detartaj.

Igienizarea profesional a cavitii orale este un sistem de msuri preventive, realizate de medicul stomatolog n scopul asanrii organelor i esuturilor cavitii orale; a prevenirii instalrii i progresrii afeciunilor stomatologice. Etapele realizarii igienizrii profesionale a cavitii orale: 1. Determinarea statutului stomatologic i igienic i a factorilor de risc; 2. Educaia sanitar; 3. electarea individualizat a remediilor i o!iectelor de igien i instruirea igienic; ". #ealizarea peria$ului dentar supraveg%eat; &. Detartra$ul cu lustruirea i fluorizarea ulterioar a suprafeelor dentare '. (ontrolul eficieei te%nicii de peria$. Iata 10 motive pentru care sedintele de profilaxie trebuie realizate cel putin de 2 ori pe an) 1. *ai putine carii +rin eliminarea !acteriilor ,producatoare de acid- din cavitatea !ucala se regleaza p%.ul salivar, incat acesta devine mai putin nociv pentru testurile dure dentare, iar prin fluorizare smaltul devine mai rezistent la atacul acid. De asemenea, sedintele complete de profila/ie ,detartra$, peria$ profesional, air.flo0 si fluorizare- realizate cel putin de 2 ori pe an ii permit specialistului sa o!serve din timp orice pro!lema care ar putea semnala aparitia cariilor. 2. +arodontiu sanatos 1nflamatia gingivala este produsa de placa !acteriana. emne ale inflamatiei gingivale sunt sangerarea ,la peria$ sau spontan-, inrosirea gingiilor, tumefierea, retractia etc.

3. 2am!et al! si stralucitor (u toate ca nu se al!esc propriu.zis, ca in cazul al!irii profesionale, coloratiile e/ogene ,cauzate de tutun, cafea, ceai, vin rosu etc- vor fi indepartate si astfel dintii vor reveni la culoarea lor naturala. ". #espiratie fres% #espiratia neplacuta este, in primul rand, consecinta unei igiene dentare necorespunzatoare. 3artrul si resturile alimentare care nu pot fi indepartate prin simpla periere duc la aparitia %alenei fetide. &. 4ucrari protetice 5longevive6 +rin igienizarea profesionala a lucrarilor protetice, acestea se vor integra in mediul oral si vor fi functionale si estetice pentru o perioada indelungata de timp. '. 7ara tratamente comple/e (ariile si alte afectiuni dentare pot fi depistate cu usurinta in cadrul sedintei regulate de profila/ie, in urma careia igienistul dentar tre!uie sa ne programeze la un medic dentist specializat in pro!lema noastra dentara. Daca pro!lema este depistata inca de la inceput, specialistul va impiedica evolutia ei si, implicit, pierderea dintilor sau tratamentele comple/e . 8. Economie 7aptul ca pro!lemele dentare pot fi depistate in faza incipienta duce la evitarea tratamentelor comple/e si, implicit, a costurilor semnificative. 9. :; cancerului oral<<< (ancerul oral este unul dintre ele mai periculoase tipuri de cancer, in special pentru ca in ma$oritatea cazurilor este descoperit prea tarziu. El nu prezinta simptome specifice in faze incipiente, insa poate fi depistat cu a$utorul testului =ral (ancer creening. 1n timpul sedintei regulate de profila/ie, igienistul dentar va o!serva daca e/ista leziuni sau zone suspecte in cavitatea orala si ne va recomanda realizarea creening.ului. Daca este depistat in faze incipiente, cancerul oral se poate trata. >. #isc de afectiuni cardiovasculare

pecialistii atrag tot mai mult atentia asupra legaturii dintre sanatatea orala si starea de sanatate a intregului organism. .a demonstrat faptul ca igiena precara si pro!lemele dentare netratate duc la raspandire infectiilor in corp prin flu/ul sangvin si la aparitia unor afectiuni grave precum !olile de inima sau ?@(.ul. 1A. 7ii un *=DE4< +entru cei care au copii, respectarea sedintelor regulate de profila/ie este un e/emplu demn de urmat pentru micutii lor. (u atat mai importanta este aceasta rutina, cu cat cariile la copii se dezvolta mult mai rapid decat in cazul adultilor. +entru a avea un zam!et sanatos, copiii tre!uie sa deprinda de mici regulile unei igene dentare corespunzatoare. Detartrajul este procedura de ndeprtare a tartrului i plcii micro!iene asociate acestuia de pe suprafeele dentare supra i su!gingivale. *etode de detartra$ B fizica . c%imica . mecanica Indicatii: . tratarea profilactica si curativa a afectiunilor acute si cronice ale parodontiului marginal, dar si a mucoasei orale . prevenirea campului operator in vederea efectuarii de e/tractii dentare, interventii c%irurgicale, in special parodontale, pt efectuarea de tratamente ortodontice si protetice, pentru descoperirea cariilor dentare ascunse su! depozitele de tartru Instrumentarul pentru detartraj: . 1nstrumente de e/aminare) sonde de parodontometrie i sonde e/ploratorii; . 1nstrumente de detartra$ i c%iureta$ radicular) seceri, spligi, pile sau rzue, c%iurete. . 1nstrumente de netezire fin i lustruire a suprafeelor dentare dup detartra$) pClnii de cauciuc rozetate sau nu, periue rotative, !enzi a!razive i de lustruit.

Detartrajul supragingival se realizeaz cu seceri, c%iurete de detartra$, ultrasunete. Detartrajul subgingival se face cu c%iurete universale sau speciale de detartra$. De asemenea cu pile sau rzue su!gingivale, spligi i cu ultrasunete dar numai pCn la 3." mm profunzime de la marginea gingival li!er. Detartrajul subgingival i chiuretajul radicular se realizeaz cu c%iurete de detartra$ de tip universal sau special, specifice suprafeelor radiculare. Detartrajul cu ultrasunete #eprezint un ad$uvant al detartra$ului manual pe care nu l poate nlocui n totalitate. Domeniul de aplicare) tartrul supragingival i numai n parte tartrul su!gingival situat imediat su! marginea gingival li!er. E/ist dou principale tipuri de aparate de detartra$ cu ultrasunete) . aparate bazate pe efectul piezoelectric . mai !ine tolerate de !olnavii cardiaci purttori de stimulator cardiac ,pacemaDer-. ,+iezo.Efectric partan ; ?, 1nc. aparate de detartraj ca ultrasunete de tip magnetostrictiv . folosesc energia de nalt frecven care rezult din trecerea n spiral a curentului electric n $urul unui pac%et compact de !enzi ,tole- feromagnetice situat n corpul piesei principale. . DentsplE (avitron *odel 2AA1 i 2AA2. . ;ltrason 88A t >>A, (alifornia, 3ec%nics; . (avi$et (ooper (are; . . onus . . onadent; . . uprasson. Indicaiile detartrajului cu ultrasunete: 1. 3artru supragingival. 2. +etele colorate depuse pe suprafaa smalului.

3. 3artrul din anul gingival sau din pungile parodontale superficiale, de 3." mm. ". Fn gingivostomatita ulceronecrotic pentru ndeprtarea grosier a depozitelor mari de tartru, cu !lCndee pentru a nu accentua durerile. 7a de detartra$ul manual e/ist avanta$ul lipsei de derapare a instrumentului care este meninut i aplicat cu o fora redus. #iscul de suprainfectare sau de difuzare a infeciei este redus. &. 4a !olnavii %emofilici i n formele de parodontite acute, %iperplazice, ulcerate, cu sCngerri accentuate datorit traumatismului gingival mult mai redus decCt n cazul detartra$ului cu instrumente clasice. '. Fn fazele incipiente de m!olnvire gingivita cronic i parodontita marginal cronic superficial pentru aciunea eficient, netraumatic. 8. Fn cursul interveniilor c%irurgicale pentru dizlocarea unor depozite foarte aderente de tartru su!gingival. < :etezirea suprafeelor radiculare prin ndeprtarea cementului necrotic se realizeaz mai !ine cu instumentar manual decCt cu ultrasunete. Contraindicaiile detartrajului cu ultrasunete: 1. Golnavi cu !oli infecioase. 2. +acieni cu refle/e de vom e/agerate. 3. Hiperestezie dentinar accentuat, nesuporta!il. ". (opiii de vrst anteprecolar, precolar. &. Golnavi cardiaci purttori de stimulator cardiac ,pacemaDer- n cazul aparatelor magnetostrictive. '. Golile psi%ice . anumite episoade sau forme de m!olnvire psi%ic ma$or, situaii cnd nu se poate cola!ora cu pacientul. vantajele detartrajului cu ultrasunete: 1. *i$loc modern, eficient, ergonomic de detartra$.

2. ?ciune netraumatizant asupra structurilor dentare i gingivale cCnd este folosit corespunztor. . posi!ilitatea de a fi utilizat n afeciuni gingivale acute, la %emofilici, n cazul fragilitii capilare. 3. Fndeprtarea depozitelor pigmentate de pe suprafeele dentare. ". Gine suportat, nedureros la persoane adulte, ec%ili!rate neuropsi%ic, fr fenomene de %iperestezie dentinar. Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete: 1.@i!raiile puternice, aplicate timp ndelungat perpendicular pe suprafaa dentar pot produce desprinderi ale prizmelor de smal i dizlocri ale cementului. 2. @i!raiile puternice n anul gingival pot produce desprinderea inseriei epiteliale i a ligamentelor supraalveolare in special la copii i tineri, n perioada de cretere. 3. Durerile %iperestezice sunt uneori greu de suportat de pacieni, de la nceput sau dup utilizri repetate ale detartra$ului cu ultrasunete. ". u! aciunea vi!raiilor produse de ultrasunete partea metalic activ poate disloca o!turaii metalice sau nemetalice n cazul unor retenii insuficiente ale acestora sau ale unor carii secundare care su!mineaz sta!ilitatea o!turaiilor; de asemenea pot fi dizlocate faetele de acrilat insuficient ancorate pe suportul metalic al unor coroane sau puni. &. Ietul de ap proiectat pe dinte i gingie se mprtie ntr.un nor fin care poate antrena n microclimatul ca!inetului particule mici de detritus organic cu micro!i patogeni. ?cestea pot fi inspirate de medic sau persoanele din $ur n a!sena unei protecii corespunztoare) masc, oc%elari, scut facial de protecie din material plastic uor. #iscul de infecie este mai mare n cazul detartra$ului efectuat pe un teren septic ,gingivostomatita ulceronecrotic, %iperplazii ulcerate, infectate, su!acute sau acute, a!ces parodontal marginal-.

'. Ietul de ap reduce !una vizi!ilitate n aria de detartra$ i poate fi proiectat spre practician n cazul detartra$ului palatinal al dinilor frontali superiori. 8. Fn timp rezistena la solicitrile vi!ratorii intense ale metalului din care este confecionat partea activ a instrumentului scade pCn la fracturarea vCrfului care poate proiectat n faringe i ng%iit. Tehnica detartrajului cu ultrasunete A. Pregtirea pacientului a.+oziia pacientului n fotoliu tre!uie s fie apropiat de vertical pentru a preveni refluarea e/cesului de lic%id n faringe, c%iar dac se folosete aspiratorul !ucal. !. +rotecia pacientului se face cu un or cu pieptar lat, pCn su! !r!ie, din plastic gros i cu o lavet a!sor!ant de unic folosin din %Crtie aplicat pe deasupra, su! !r!ie. c. ?nestezia de contact la persoane emotive, %ipersensi!ile. d (olorarea plcii. B. Pregtirea instrumentarului a. ?legerea i aezarea n ordinea de lucru a prilor active. 7i/area primului instrument de lucru n piesa de mCn a aparatului. !. (ontrolul $etului de ap care se regleaz astfel ncCt s rspCndeasc un nor fin de particule. c. (ontrolul puterii generatorului de vi!raii i aducerea lui la un nivel mediu. d. ?plicarea aspiratorului de saliv. C. Aplicarea instrumentului de detartraj cu ultrasunete a.Detartrajul vertical. e ncepe cu instrumentul n form de spatul care meninut cu partea activ la un ung%i de "& fa de suprafaa de smal este antrenat dinspre marginea incizal sau suprafaa ocluzal ctre coletul dintelui t napoi. +entru fiecare suprafa dentar sunt necesare '.1A deplasri verticale n du!lu sens. b. Detartrajul orizontal i !n diagonal completeaz detartra$ul vertical printr.un caroia$ sistematic al suprafeelor vesti!ulo.orale. +artea activ a instrumentului de tip spatul se nlocuiete cu

varianta sa secionat terminal n ung%i ascuit care ptrunde n spaiile interdentare i cu varianta de spatul cu captul terminal rotun$it, activ pe suprafeele dentare orale de form concav ale incisivilor superiori i inferiori. c. Detartrajul fin se face cu instrumentul tip secer care ndeprteaz punctele de tartru restant pe suprafeele dentare supragingivale accesi!ile i tartrul din anul gingival. ?cesta este depistat cu vCrful neactivat al instrumentului dup care prin apsarea contactului de pornire se fac deplasri mici, fine, de.a lungul anului gingival. d. Detartrajul ultrafin se face cu instrumentul tip sond cu care se ndeprteaz depozitele punctiforme din gropiele i anurile coronare i se dizloc tartrul din anul gingival sau pungile parodontale mici, de 3." mm adCncime prin micri limitate e/ecutate !lCnd, fr apsri. ?psarea e/cesiv oprete vi!raia piesei active i a detartra$ului. Durata de meninere a instrumentului este legat de e/periena clinic a practicianului i de rezistena la dizlocare a tartrului. Este de preferat meninerea captului activ al instrumentului de detartra$ n contact mo!il cu suprafaa vizat decCt un contact fi/ prelungit n aceeai zon de aciune. @Crful instrumentului de detartra$ tre!uie verificat s nu prezinte neregulariti, rupturi care produc traumatisme puternice ale suprafeelor dentare.