COMPOZITIA CHIMICA A

DINTILOR
 Obiectivele cursului de astazi

Componentele organice si anorganice ale structurilor dentare

Rolul hidroxiapatitei in alcatuirea structurilor dentare

Compozitia chimica a cariei dentare

Dintele - structura
 Compozitie generalitati
3500 120

3000 100

2500
80
Scara Brinell

2000 Smalt

Procent
60 Dentina
1500 Cement
40
1000

500 20

0 0
smalt dentina cement S. Anorganice S. Organice Apa
Structuri Dentare Component

Structurile dentare au duritati diferite Structurile dentare au compozitii diferite

-Smalt 3250 HB -Substante organice

-Dentina 650 HB -Substante anorganice
-Cement 550 HB -Apa
Smalt - alcatuire

SUBSTANTE ANORGANICE 97%

APA 4%

SUBSTANTE ORGANICE 1%
 Smalt - alcatuire

Densitatea smaltului depinde de compozitia chimica si este mai mare spre

partea externa a smaltului
 Smalt - structura

Smaltul este alcatuit din subunitati numite prisme de smalt.

Prismele se extind dinspre dentina spre smalt
Dimensiunea prismelor 3-7 micrometri;
Fiecare prisma contine aprox 1000 cristale hidroxiapatita
Materialul organic este orientat in special la periferia prismelor.
 Smalt - apa
3 tipuri de apa in smalt

1. apa libera ( se evapora la 1000C) portiunea interna a smaltului

2. apa care intra in structura apatitei (100-8000C) asociata cu Ca si PO4

3. apa asociata cu gruparile -OH ( se evapora la peste 9000C)

 Smalt componenta anorganica
-90% din substantele anorganice sunt reprezentate de fosfatul de calciu
-raportul Ca/P este 2:1
 Formarea Hidroxipatitei

pH 9 6.2

Stabilitatea hidroxiapatitei depinde in mare masura de pH

Formarea Hidroxipatitei
 Hidroxiapatita

Un ion central de - OH inconjurat de ioni de Ca si fosfat

Structura cristalului se constitue din dintr-o serie de unitati hexagonale asezate
una peste alta fiecare dintre ele fiind rotata fata de precedenta cu
un unghi de 60 de grade
Ionul de OH reprezinta axa care merge in lungul cristalului
Hidroxiapatita
 Hidroxiapatita
Cristalele de hidroxiapatita au in medie 50nm in latime si 25 nm grosime
Forma generala in profil este de hexagon ( cu variatii date de particularitatile
fiecarei zone)
Cristalele din dentina, cement si os sunt mai slab organizate si dimensiune mai
Mica 50 x 5 nm.

Difractie cu raze X
Dentina si osul prezinta o organizare
a structurii cristaline mai slabe decat
smaltul
 Hidroxiapatita

Structura apatitei poate fi foarte

variata ( apatita = gr. Inselator)
Pot aparea defecte punctiforme;
liniare; substitutie de ioni
Defectele prevalente in smaltul
cariat
Carbonat; magneziu; fluor pot
substitui ioni din structura si forma
defecte
 Smalt - componenti minori
Carbonat (CO3)

Provine din metabolismul ameloblastelor

Nu depinde de factorii de mediu
Localizat in coloana de -OH sau in zona PO4;
Procent crescut de CO3 cresterea solubilitatii cristalului
Distributia difera mai crescuta in zona santurilor la molari
 Smalt - componenti minori
Magneziul:

Distributia Mg o imita pe cea a CO3 dar in cantitati mult mai mici

Prezenta Mg creste solubilitatea smaltului la atacurile acide
Prezent in zonele de densitate a smaltului mica unde concentratia de proteine
este mare sugereaza o posibila conexiune a Mg cu componenta organica
 Smalt - componenti minori
Fluor

Concentratia de F creste cu varsta si cu aportul extern in toate structurile dentare

Prezenta la nivelul smaltului este inversa fata de Mg sau carbonat
Spre deosebire de carbonat si magneziu, fluorul scade solubilitatea smaltului
F scade energia totala a cristalului; il face mai stabil la atacurile acide
Pentru ca este mai electronegativ F poate inlocui un ion OH sau
poate ocupa un loc vacant al ionului OH
 Componenti minori in smalt
Fluor

Depinde intr-o mare masura de fluorul din mediu

Concentratie mai mare spre exterior
Cu cat cristalele de HA sunt mai slab organizate cu atat concentratie de F
creste: de aceea concentratia de F in Cement>Dentina>Smalt
 Componenti minori in smalt
Fluor

Exista o legatura directa intre fluorul din apa potabila (NaF) si prezenta fluorului
in smalt
Limita pentru fluoroza in apa potabila este 1ppm (1mg/L); 1ppm nu genereaza
fluoroza dar se coreleaza pozitiv cu absenta cariilor ( la copii de 12 ani numarul
cariilor scade de la 7 la 3)

smalt hipomineralizat, poros,

cu pete alb cretoase initial

Frederick McKay
Cum protejeaza fluorul smaltul?

pH-ul scade datorita acizilor organici ( ex. acidul lactic) proveniti din
glicoliza anaeroba bacteriana
 Smalt - componente organice
Concentratia si distributia

Procentul de material organic variaza in functie de studiu intre 0.05-3%

Dentina contine de 100 de ori mai mult material organic decat smaltul
Smaltul - mai putin mineralizat in regiunile fisurilor si cervicala si bine
mineralizat pe pantele cuspizilor sau fetele vestibulare sau orale
Smalt - componente organice

Substanta organica este reprezentata in principal de catre:

Substante insolubile (colagen si keratina)

Substante solubile ( peptide, glicoproteine si ac citric)
Substentele organice actioneaza ca un schelet pentru componenta
anorganica
Comparatie smalt - dentina

Preluat: Smith and Tafforeau Evolutionary Anthropology 17:213226 (2008)

 Dentina

SMALT

CANALICUL
DENTINA DENTINAR

PRELUNGIRE
ODONTOBLASTICA
PREDENTINA

ODONTOBLAST
 Dentina
Contine mai putine substante anorganice (70%) decat smaltul (in principal
hidroxiapatita)
Substanta organica 20%
Apa 10%
Duritate mai mica decat a smaltului
Rol de protectie pentru pulpa dentara

SUBSTANTE ANORGANICE

SUBSTANTE ORGANICE

APA
 Dentina
Substante anorganice

consituenti principali: Ca si P sub forma de Hidroxiapatita ( raport

Ca/P=2/1)

cristalele de hidroxiapatita sunt de aproximativ 200 de ori mai mici decat

in smalt

Fluorul dentinar de doua ori mai abundent decat in smalt

Carbonati concentratie mai mare decat in smalt

Alte componente: Staniu, Strontiu, Plumb, Mangan, Fier

 Dentina

Substante organice

90% procolagen, tropocolagen si colagen matur

in special colagen alfa 1 si 2

alte substante organice : keratine, fosfoproteine, glucide, acid lactic,

enzime, lipide, fosfolipide, acizi grasi
 Cementul
Contine 61% substante anorganice mai putin decat dentina
Substana organice 27%
Apa 12%
Rol in fixarea dintelui in alveola

SUBSTANTE ANORGANICE

SUBSTANTE ORGANICE

APA
 Cementul
Substante anorganice

In principal Ca si P alcatuiesc Hidroxiapatita; cristalele de HA din

cement sunt cele mai mici dintre toate structurile dentare

Fluor concentratie mai mare decat in dentina; Datorita structurii

cristaline mai putin stabile cementul are o capacitate mai mare de
absorbtie a F dar si o solubilitate crescuta la atacul acid

Mg concentratie mai scazuta decat in dentina structura mai

apropiata de tesut osos decat de tesut dentar

Alte elemente : Cu, Zn, Na

 Cementul

Substante organice

Colagenul component principal : 90% collagen tip I ( rol structural

pentru componenta minerala); 5% collagen tip III

Glicoproteine Sialoproteina, Osteopontina cele doua proteine

au rol in adeziunea celulara prin secventa Arg-Gly-Asp care se leaga
de integrinele celulare.
 Pulpa dentara
Este un tesut moale, conjunctiv aflat in interiorul dintelui (coroana si radacina)
Cele mai importante celule sunt odontoblastele (rol in depunerile de dentina)
Continut crescut de apa si compusi organici si scazut de compusi anorganici

Proteine colagen,elastina, albumina, globulinele

Glucide glicogen; mucopolizaharide
Enzime fosfataza alcalina; peptidaze, proteaze
Aminoacizi liberi Ala, Val, Ser, Glu, Asp
 Caria dentara

aparitia unei leziuni carioase

se observa demineralizarea suprafetei de smalt
 Caria dentara

Proces cronic
Ia nastere din asocierea urmatorilor factori:
Dieta (in principal glucide)
Microorganismele
Factorii de aparare
Timpul
Presupune asocierea dintre demneralizarea smaltului (atacul acid)
si proteoliza (distrugerea scheletului organic al smaltului)
 Caria dentara
Prin aderarea si apoi inglobarea MICROORGANISMELOR se realizeaza
adeziunea bacteriana luand nastere PLACA BACTERIANA matura

Streptococcus Mutans Placa bacteriana

 Caria dentara

Demineralizarea este fenomenul de degradare a substantei dure

dentare ( hidroxiapatita) sub actiunea acizilor organici eliberati de
microorganisme

Acizii organici sunt reprezentati in principal de catre acidul lactic

provenit din glicoliza anaeroba bacteriana

In urma acumularii de acid lactic, pH-ul salivar scade (dupa

epuizarea sistemelor tampon salivare)
Caria dentara
 Caria dentara
Demineralizarea smaltului in urma atacului acid

Proteoliza reprezinta degradarea scheletului organic al smaltului prin

actiunea enzimelor proteolitice bacteriene. Succede procesului de
demineralizare acesta fiind indispensabil

DEMINERALIZARE PROTEOLIZA
 Caria dentara
Solubilitatea ionului PO4 depinde de pH:
pH>6.2 - HPO4
pH<6.2 - H2PO4
HPO4 este de 100 de ori mai putin solubil decat H2PO4
la 1 min dupa ingestia de zahar pH in placa bacteriana poate scadea
de la 7 la 3.5
10

8
H+ + HPO4 <--> H2PO4
pH

2
Formarea leziunii carioase

Surplus de H+
 Caria dentara

Smalt sanatos Z. Translucenta Z. Intunecata Corpul Leziunii

Calciu 37% 30% 35% 37%

Fosfor 18.5% 13% 16.6% 18.5%
Carbonat 2-4% 28% 3% 1%
Magneziu 0.2-0.4% 2% 3% 0.16%
 Caria dentara
Concentratia de F in caria dentara
Fluor ppm

A. Smalt - exterior
B. Suprafata cariei
C. Corpul leziunii
D. Zona intunecata
E. Zona translucenta
F. Smalt - interior
 Caria dentara

Smalt sanatos Z. Translucida Z. Intunecata Corpul leziunii

Prisme si Prisme si cristale Solubilitate Solubilitate si
cristale intacte solubilizate la accentuata mai accentuata
exterior