Sunteți pe pagina 1din 5

Din ce sunt alcatuiti dintii?

- Compozitie chimica
Biochimia dintilor Dentitia umana este heterodontica (adica, care prezinta doua sau mai multe tipuri de dinti)si hemidihiodonta (de-a lungul vietii se disting doua serii de dinti: temporari si permanenti). Dintele permanent are o structura individuala si este alcatuit din:

coroana dentara (vizibila in cavitatea bucala); radacina (radacinile) dentare (prin care se fixeaza in alveola); pulpa (o regiune centrala moale); dentina (tesut dentar dur si mineralizat); smaltul (tesut dur mineralizat care acopera dentina); cementul (la nivelul radacinii dintelui, in exterior - tesut dur mineralizat).

Dintele este alcatuit din doua tipuri de tesuturi:

Partea dura(tesutul dur): smalt, dentina, cement; Partea moale(tesut moale): pulpa dentara.

Compozitia chimica a dintilor Smaltul dentar:


Apa

reprezinta 20-25% din dinte si are o duritate exceptionala; este cel mai dur tesut din organism si are cel mai ridicat grad de mineralizare; are o structura anorganica fibroasa constituita din cristale de apatita, apa si mici cantitati de substante organice si anorganice; are o structura cristalina (95% substante minerale, 1% substante organice, 4% apa).

Exista trei fractiuni de apa in smalt:

apa ce se elibereaza prin incalzire la 100-900 C; apa ce se elibereaza prin incalzire la 900-1400 C; apa care nu se elibereaza (apa legata).

Ingheata numai la - 400 C datorita asocierii cu hidroxiapatita. Substantele minerale

exista constituienti majori ca: Ca, P, Na, Cl, K,CO2;

este obligatoriu raportul Ca/P = 1,92/2,17; constituienti minori F, Fe, Zn, Sn, Cu, Mg, Au,Pb,Hg, Li, Ni, etc. 90% din substantele minerale ale smaltului dentar sunt formate din fosfat de calciu (Ca3(PO4)2), sub forma de apatita si hidroxiapatita, o mica parte si sub forma de fluoroapatita.

Dintii permanenti contin 37% Ca si 17% P (raport 2/1) (in toata masa dintelui). Na si K nu au rol in formarea tesutului dur din dinte. Raportul Ca/Na este 30/1. Mg este element structural al retelei cristaline de apatita sub forma de Mg3(PO4)2 fosfat de magneziu. Este implicat in aparitia cariei dentare. Zn are cea mai mare concentratie din organism la nivelul smaltului dentar. (Este crescut in caz de

tuberculoza si in caz de carii dentare). Cu are proprietati carioprotectoare, inhiband aparitia cariei dentare. Hg concentratia lui creste foarte mult in dintii cu obturatii de amalgam de argint. F concentratia lui este mai mare la suprafata smaltului dentar si depinde de aportul exogen si de varsta. Fluoroza dentara este o afectiune a smaltului si este cauzata de concentratia mare a fluorului in apa potabila, sau de natura alimentatiei. Se manifesta prin aparitia unor pete de culoare galben-brun la nivelul smaltului. Componenti organici Colagenul din smalt este reprezentat de colagen solubil (o treime), si colagen insolubil (doua treimi). Keratinele intra in structura smaltului (contin hidroxiprolina si hidroxilizina). Glucidele predomina in straturile superioare. Sunt reprezentate de glucoza, galatoza, malatoza, fructoza, xiloza. Smaltul cariat contine de 1012 ori mai multe glucide decat cel sanatos. Lipidele din smaltul dentar sunt: - acizi grasi cu catena lunga si colesterol. Smaltul mai contine acid citric si acid lactic. Dentina: Tesut dur care contine 70% substante minerale, 20% substante organice si 10% apa. Componenti anorganici Ca si P sub forma de hidroxiapatita (aceste cristale sunt de 200 de ori mai mici decat cele din smalt). Fluorul este de doua ori mai abundent decat in smaltul dentar. Deasemenea CO2 este in concentratie mai mare decat in smalt. Se mai gasesc si celelalte elemente din smaltul dentar. Componenti organici

Proteinele sunt principalele componente organice din dentina si au rol structural (90% din componenta organica este reprezentata de colagen). Dentina mai contine: keratine, fosfoproteine, enzime, peptide, lipide. Cementul Este un tesut dur mineralizat cu rolul de a proteja dentina in regiunea radiculara. Are cea mai mica duritate comparativ cu smaltul si cu dentina. Compozitie: 61% substante anorganice (apatita); 27% substante organice si 12% apa. Cristalele de apatita sunt cele mai mici din dinte. Aici, fluorul are cea mai mare concentratie din organism, fata de celelalte tesuturi mineralizate. Pulpa Dentara Este un tesut moale, necalcifiat strans legat de tesuturile dure. Ea contine odontoblastele care genereaza dentina. Componentii anorganici sunt reprezentati de Ca, P, F, Na, K. Continutul in Ca, P si F creste cu varsta. Componentii organici:

proteine (colagen, elastina, albumina); glucide (glicogen, mucopolizaharide); lipide (colesterol, fosfolipide); enzime; aminoacizi liberi.

Structura smaltului
Caractere chimice

Din punct de vedere chimic, smalul este alctuit din 95% substane minerale, 1% substane organice i 4% ap. Procentul att de mare de substane minerale, n raport cu cantitatea de ap i substane organice ce le conin, nu mai este ntlnit n nici o parte a organismului. Aproximativ 90% dintre substanele minerale sunt formate din fosfai de calciu, constiuii sub forma de hidroxiapatit: Ca,0(PO4) (OH)2, o mica parte (3%) din fluorapatit: Ca,0(PO4)6FOH, iar restul din carbonai, silicai, siliciu. Ionii minerali care intr n combinaiile chimice ale acestor sruri pot fi ntr-o cantitate mai mare i sunt numii constitueni majori Ca (36,6-39,4%), P (16,1-18%), CO2 (1,95-3,66%), Na (0,250,9%), Mg (0,25-0,58%), Cl (0,19-0,30%) - sau ntr-o cantitate foarte mica (constitueni minori) cum ar fi: F, Zn, Sb, Ba, W, Cu, Mn, Au, Ag, Cr, Co, Va. Componenta organic a smalului cuprinde circa 35-40% fraciuni

insolubile reprezentate de aminoacizi, structurate n lanuri polipeptidice, asemntoare prin unele caractere colagenului, iar prin altele keratineL Restul de 60-65% din substana organic este reprezentat de fraciuni solubile alctuite din proteine solubile (15%), peptide (25%), acid citric (20%), glicoproteine (5%). Apa smalului este n cea mai mare parte (97%) legat de moleculele proteice, numai n cantitate extrem de mica fund liber n spaiile interprismatice, mai ales n apropierea jonciunii smaldentin. Componentele smalului nu sunt topografic uniform rspndite n grosimea smalului, ceea ce face ca, din punct de vedere chimic, smalul s nu fie omogen. Astfel, substana organic i apa se gsesc n cantitate mai mare n zonele profunde ale smalului, unde de altfel i unele sruri minerale sunt ntr-un procent mai redus. Volumul pe care l ocup fiecare dintre cele trei componente principale ale smalului nu corespunde cantitilor procentuale pe care ele le reprezint. Volumul relativ mare pe care l reprezint substana organic n interiorul smalului justific, n parte, teoriile dup care procesul cariogen se dezvolt n smal pe seama substanei organice.

GLUME Un fizician, un biolog si un chimist mergeau la ocean pentru prima data. Fizicianul a vazut oceanul si a fost fascinat de valuri. A spus ca vrea sa faca niste cercetari cu privire la dinamica fluida a valurilor si a intrat in apa. In mod evident, s-a inecat si nu s-a mai intors. Biologul a spus ca vrea sa cerceteze flora si fauna oceanului, astfel incat a intrat in apa. Nici el nu s-a mai intors. Chimistul a asteptat vreme indelungata, dupa care a notat urmatoarea observatie: "Fizicianul si biologul sunt solubili in apa oceanului." -Dece chemistii sunt atat de buni in a rezolva probleme? - Pentru ca ei au toate solutiile

-Cum se numeste un dinte intr-un pahar de apa? -O solutie 1 molar (1M) Semnificatii "originale" pentru un chimist: Un proton - am un dolar; Un electron - sunt dator un dolar; Un neutron - sunt lefter. -Ce-i spune Mos Craciun unui chimist? - HOH, HOH, HOH!! -------------------------------------------- Cum se numesc prajiturile cu Ar si Se? - ArSe. - Se dizolva ursii albi in apa? - Da, pentru ca sunt polari. -------------------------------------------- Cum se numeste compusul Ba(Na)2 ? - Banana

S-ar putea să vă placă și