TARTRUL DENTAR

Tartrul dentar este un complex organo-mineral, aderent de suprafeele dentare naturale i artificiale rezultat din mineralizarea plcii bacteriene. 80/95% la aduli; 35% ntre 9 14 ani excepional sub 9 ani Hipocrat 460-374 .e.n. tartrul cauza gingivitelor
2

Tartrul supragingival - caracteristici

se depune la nivelul coroanei dentare, deasupra marginii gingivale, fiind vizibil n cavitatea oral; depunerea se realizeaz mai nti la nivel cervical, pentru ca mai apoi s acopere suprafee din ce n ce mai extinse; depunerea poate fi la un singur dinte, pe un grup de dini, sau generalizat; la nceput, are culoare alb-glbuie, cu consisten redus, este moale, grunjos i se nltur cu uurin n timp, consistena i aderena tartrului cresc, iar culoarea tinde spre maroniu-negru, prin impregnare cu pigmeni din alimente, buturi, nicotin la fumtori

Zonele predispuse depunerilor de tartru: suprafaa lingual a incisivilor inferiori, n dreptul orificiului canalului Wharton; suprafaa vestibular a molarilor superiori n dreptul orificiului canalului Stenon; suprafaa ocluzal a dinilor laterali, cu o igien deficitar. n cazuri extreme, tartrul poate forma o structur asemntoare unei puni ntinse pe dini adiaceni, sau poate acoperi feele ocuzale ale dinilor fr antagoniti funcionali

Tartru supragingival a) alb-glbui. b) impregnat cu pigment nicotinic.

Tartrul subgingival- caracteristici este situat sub marginea gingival, n anul gingival i n pungile parodontale;
n pungile parodontale adnci, tartrul se fixeaz n profunzime, pe rdcina dintelui; are culoare maroniu nchis spre negru; este dens, foarte aderent i greu de dislocat; se evideniaz cu ajutorul sondei parodontale.

Depunerea srurilor minerale se face n general ntre 2-14 zile de la formarea plcii bacteriene, prin nuclei de mineralizare pe faa intern adiacent dintelui, care ulterior conflueaz genernd depozite tartrice. Viteza de precipitare a srurilor este variabil (0,10-0,15mg/zi) i depinde de:

calitatea i cantitatea secreiei salivare, precum i de variaiile individuale ale fluxului salivar; alinierea dinilor pe arcad; mecanismele locale de autocurire; gradul igienei orale; obiceiurile alimentare; pH-ul salivar crescut; concentraiile mari de ioni de calciu i fosfat n saliv; concentraiile mari ale proteinelor i lipidelor bacteriene; concentraiile mari ale proteinelor i ureei la nivelul glandei submandibulare; nivel-ul ridicat al lipidelor salivare.
7

Compoziia i structura tartrului

substane minerale - 75%, (dup ali autori variaz ntre 70-90%) substane organice - 15%; ap 8%

10

Componenta organic

se depune la suprafaa dintelui n straturi succesive, fiind format din: mucopolizaharide, celule epiteliale descuamate, leucocite, resturi alimentare, mucus, glucide, fosfolipide, acizi grai, colesterol i proteine complexe. elementele organice sunt sintetizate fie de o flor bacterian variat, fie sunt de origine salivar sau sanguin i sunt capabile s se mineralizeze. microorganismele predominante sunt: bacili, coli, coci, actinomicete, bacili filamentoi, fungi.

11

Componenta anorganic

este reprezentat de:

Ca3(PO4)2 - n proporie de 75%: Ca2CO3 - n proporie de 3%; Mg3(PO4)2 i alte sruri. Proporia elementelor minerale este: Ca=37%, P=20%. Mg= I % i Na = 0.2% i cantiti foarte reduse de Zn, Sn, Br, Cu, Mn ,W, Au, Si, Al, Fe, F, etc.

12

Structura este predominant cristalin:

fosfat octocalcic [Ca8(PO4)4(HPO4)25HO] (OCP); hidroxiapatit [Ca10(PO4)6 (OH)2] i fosfatul tricalcic (whithelockita) [Ca10(HPO4)(PO4)6] formeaz partea anorganic a ambelor forme de tartru (supra- i subgingival), n timp ce brushita [CaHPO4-2H2O] se ntlnete doar n fazele iniiale ale mineralizrii tartrului supragingival.

13

Ataarea tartrului la suprafaa dentar

Mecanisme: prin intermediul peliculei dobndite; zona jonciunii smal-cement (datorit neregularitilor anatomice); penetrarea bacteriilor din placa bacterian i tartru direct n cement.

14

Relaia tartru parodoniu marginal

Tartrul acioneaz asupra parodoniului prin dou modaliti: prin aciunea mecanic ce provoac i ntreine ulceraii gingivale, cu apariia esutului de granulaie; prin aciunea microorganismelor componente ale plcii bacteriene nemineralizate de la suprafaa tartrului.

15

PROFILAXIA PRIMAR ODONTO- PARODONTAL

-

PROFILAXIA CU FLUOR -

16

I. GENERALITI: SURSE-APORT, METABOLISM, ELIMINARE II. RELAIA FLUOR-STRUCTURI DENTARE 1.Noiuni de ontogenez a smalului 2.Doza cariopreventiv, efectul cariopreventiv 3.Nocivitatea fluorului PROFILAXIA CU FLUOR 1.Fluorul aplicat sistemic- mecanisme i metode 2.Fluorul aplicat local- mecanisme i metode

17

I.GENERALITI: SURSE-APORT, METABOLISM, ELIMINARE

APA cu coninut de peste 0,5 ppm , natural sau artificial - apa potabil conc. variabil n funcie de zon ALIMENTELE cu coninut natural de fluor: - frunzele de ceai (0,5 4 ppm), orez nedecorticat, pete oceanic - unele ape minerale (1,8 5,8 ppm) - condimente magadi (189 83000 ppm F) PRODUSELE COMERCIALE stomatologice cu fluor: - sistemice (tablete, picturi) - cu aplicare local (geluri, lacuri, soluii) DIVERSE SURSE DE FLUOR: - contaminarea apei, solului, aerului n zonele cu industre a aluminiului, sau din fertilizatori cu fluor - medicamente (tranchilizante, anestezice, etc.) cu fluor, fr contribuie major - vesela utilizat la gtit (tetrafluoretilena=teflon, elibereaza F la fierbere)

18

Absorbtia F
la nivelul tractusului digestiv

este dependent de felul srii, deci i de a ionului de nsoire (Ca, Mg, Fe, Na, P); Combinaiile cu Ca, Mg, Fe, sunt greu solubile i deci greu resorbabile; Combinaiile cu Na i P se resorb aproape n totalitate;NaFl se absoarbe f. rapid (minute). Alimentele scad absorbia lapte- 70% (interaciune Fl/Ca) Absorbie n stomac (in funcie de pH, se cupleaz cu ionul de hidrogen_ formnd acidul fluorhidric care strbate membranele biologice) i intestin F este transportat de ctre snge, (plasma val. 0,7-2,4 microM Fl.ionic i neionic) repartizndu-se esuturilor dure (os, dinte), n proporie de 90% restul fiind depozitat n esuturile moi (rinichi, creier, muchi); La nivelul oaselor i al dinilor, nivelul de F poate crete n funcie de: concentraia din aport perioada de timp ct se face aportul vrsta la care se face administrarea 19

Pe cale general, ncorporarea F n hidroxiapatit, determin formarea de fluorapatit i fluorhidroxiapatit si depinde de perioada n care a survenit (preeruptiv sau posteruptiv):

Fluorapatita (microfotografie electronica x 1700) 20

Smalul dentar conine hidroxiapatita, compus cristalin format din Ca, P, H i O2. Acidul lactic produs de bacterii prin metabolizarea hidrocarbonatelor scade pH-ul cavitii orale suficient pentru a dizolva hidroxiapatita. Dac remineralizarea nu este sufficient de rapid cu depozitare de Ca i P provenind din saliv se produce caria dentar.

Aplicarea fluorurilor are dou efecte:

Ionii de fluor nlocuiesc grupul hidroxil n moleculele de hidroxiapatita formnd fluorapatita mai rezistent la atacul acid Fl de la suprafaa dinilor crete depozitarea de Ca i P remineraliznd smalul

21

Preeruptiv

Din fluidu(date recente din

literatur sugereaz o eficien cariopreventiv redus a acestui tip de acumulare de F la nivelul smalului).

Dup formarea coroanei, naintea erupiei dentare, deci n perioada maturrii preeruptive, smalul beneficiaz de F din fluidul tisular din jurul coroanei care se fixeaz n structurile dure dentare. Justific fluorizarea pe cale general Studii experimentale arat c:

22

la limita smal-dentin, gradientul este de 100 ppm F, la suprafaa extern a smalului, valoarea este de 500 ppm F.

Posteruptiv
creterea concentraiei de F de la suprafaa dintelui este datorat n exclusivitate F ionic din fluidele orale, remodelarea general nemaifiind posibil;

valoarea gradientului de F:

nemodificat la jonciunea smal-dentin, la exterior pn la 900 ppm F (n zonele srace n F) i 1600 ppm F acolo unde aportul zilnic este de 1 mg F.
23

La nivelul dentinei i cementului F se acumuleaz numai prin aport pe cale general. Dentina conine de 4 ori mai mult F dect smalul. Valoarea se menine constant att timp ct dintele rmne vital. Administrarea F n perioada prenatal nu se mai recomand. 24

ELIMINAREA FLUORULUI

Rinichii reprezint calea de elecie pentru eliminarea F din organism. O mic parte se elimin prin transpiraie Prin proces de difuziune ajunge n saliv i n fluidul gingival, pn la echilibrarea cu concentraia plasmatic.

25

PIERDEREA FLUORULUI DIN SMAL

FLUORUL LOCALIZAT SUPERFICIAL se poate pierde prin schimb, difuzie si migratie de la mineral la fluidul ce inconjoara smaltul. FLUORUL LEGAT FERM in cristalele de apatita se poate pierde doar prin distrugerea cristalului :

eroziuni acide severe, resorbtia osteoclastica a tesuturilor mezenchimale

26

FLUORUL IN SMALTUL DENTAR VARIANTE STRUCTURALE

1. Fluor

incorporat structural, ca parte integranta a retelei cristaline, cind poate fi localizat: in interiorul cristalului, legat ferm la suprafata cristalului, adsorbit (puternic sau slab)

2. Ca ion independent (fluorul liber din fluidul intercristalin) 3. Sub forma de cristal secundar (CaF2) depus la suprafata cristalelor de apatita sau in afara smaltului. 27

II. RELAIA FLUOR-STRUCTUR DENTAR

Cristalele de la nivelul smalului au form i dimensiuni regulate, creterea lor fiind controlat de o protein din smal-enamelin. F interacioneaz cu aceast protein nepermind nlocuirea ei de la nivelul cristalelor. Aplicarea F pe cale general favorizeaz creterea regulat a cristalelor. Distribuia F n grosimea smalului imatur nu este uniform, concentraia fiind mai mare la suprafa. ntr-un studiu realizat la

nivelul dinilor frontali recent erupi, cea mai mare concentraie gsit a fost la nivelul marginii incizale, aceasta scznd spre regiunile cervicale mai recent formate. n cazul dinilor maturi situai se inverseaz.

Acumularea F la suprafaa dinilor este continu att timp ct smalul este poros, deci pn la ncheierea mineralizrii dinilor.
28

1. STRUCTURA FIZICO - CHIMIC A ESUTURILOR DENTARE MINERALIZATE

SMAL: Solid poros faz cristalin 96% Componenii fazei cristaline: Fosfat de calciu cristalizat sub diferite forme, cu diferite solubiliti i proporii Ca/P: Carbonoapatita (predominant); fosfat octocalcic cristalizat; fosfat acid de calciu cristalizat; fosfat acid de calciu anhidru. matrice: ap/material organic (proteine, lipide), 4%
a)

b) DENTIN, CEMENT: porozitate mult mai mare: faz cristalin: ~ 60% amestec ap/material organic:~30% acces al fluorului considerabil mai mare dect n smal (de aprox. 4x) capacitate limitat de remineralizare a dentinei, datorit fosfoproteinei (protein necolagenic) ce blocheaz aciunea 29 fluorului.

ACIUNEA ANTICARIE A FLUORULUI

Efecte Substrat FORMA ACTIV/ Locul aciunii/ Condiii de aplicare Efecte determinate Mod de aciune

1. DIR.

esutul dentar mineralizat

-Fluorul

ionic/interfaa dinte: fluide orale. -Conc. mic, aplicare frecvent, topic. -Acioneaz la pH acid ( 5,5)

1.reducerea demineraliz. 2.accelerarea remineralizrii

-reducerea pH-ului critic (de la 5,5 la 4,5); -creterea rezistenei la acid; -scderea solubilitii HAP; -depunere FHAP i FAP.

2. INDIR.

Microflora plcii bacteriene

30

1.Aciune ionic/interfaa fluide antimicrobian orale:plac 2.Reducerea bacterian. mediului acid din -Concentraie mic, cavitatea oral. aplicare frecvent, local. Acioneaz la pH 5,5
-Fluorul

Mecanismul de remineralizare
-Demineralizarea smaltului determina eliberarea ionilor de Ca si P din hidroxiapatita in saliva care din solutie nesaturata se transforma intr-una saturata in ioni de Ca si P - capacitatea tampon a salivei ridica pH la un nivel neutru iar ionii de Ca si P se precipita pe suprafata smaltului producand in strat de HA mai rezistent la atacul acid; - daca exista suficiente fluoruri in saliva se formeaza FAP care este mai rezistenta la atacurile acide comparativ cu HA

31

MECANISMELE ANTICARIE ALE FLUORULUI

n condiiile n care este disponibil la suprafaa dinilor, fluorul acioneaz prin trei mecanisme principale topice :
-

Reducerea demineralizrii prin reducerea vitezei de dizolvare a cristalelor superficiale de smal n condiii acide Creterea remineralizrii la suprafaa cristalelor din stratul superficial i din zonele subsuperficiale. Inhibarea activitii bacteriilor sensibile (Streptococ Mutans), prin: influentarea structura membranei celulare, cu scderea utilizrii glucozei necesare multiplicrii celulare si reducerea formrii polizaharizilor extra si intracelulari; inhibare activitatea enzimatic la nivelul eunolazei, urmat de scderea productiei de acid; La suprafata smaltului reduc energia liber inhiband aderenta microbian; n saliv si la nivelul plcii bacteriene determin intensificarea remineralizrii smaltului prin potentializarea tendintei de precipitare a componentelor anorganice, cu formarea unor cicatrici din cristale de 32 fluorapatit foarte rezistente la atacul acid.

DOZA CARIOSTATIC ,DOZA CARIOPREVENTIVA

Doza cariostatic - e dat de cantitatea de F ce poate opri evoluia proceselor carioase. Efectul cariostatic-se refer la aciunea F de a ntrerupe evoluia proceselor carioase. Doza cariopreventiv-cantitatea de F care aplicat pe cale general, are efect cariopreventiv maxim, iar riscul de apariie a fluorozei dentare este minim. Valoarea este de 1mg/zi F. Efectul cariopreventiv-fenomenul de prevenire a reducerii leziunilor carioase. Se obine prin asigurarea zilnic a 1-1.3 mg i depinde de: aportul zilnic vrsta la care se ncepe administrarea forma de aplicare, general sau local intervalul de timp ct se asigur administrarea

33

INTOXICAIA CRONIC FLUOROZA DENTAR

apare n condiiile unui aport crescut (pste 2 -3 mg F/ zi, din surse cumulate sau singulare) n perioada dee formare a smalului dentar (pn la vrsta de 6 -7 ani).

34

FACTORI DE RISC PENTRU FLUOROZA DENTARA

factorii individuali factorii de mediu

FACTORII INDIVIDUALI
Malnutritia. Argument: fluorul se absoarbe mai repede la un copil malnutrit, pentru ca F nu formeaza complexe insolubile cu alte substante. Contraargument:la un copil malnutrit depozitarea F este mai lenta datorita unei cresteri osoase lente. Intarcarea prematura copiii alimentati natural sunt mai putin expusi la fluoroza Aciditatea urinara crescuta (dieta este determinantul major al pHului urinar. pH-ul mai depinde si de anumite medicamente, afectiuni respiratorii si activitatea fizica) favorizeaza retentia de F Afectiunile metabolice pot, de asemenea, sa influenteze retentia de F (diabet).
35

FACTORI DE MEDIU

Temperatura influenteaza cantitatea de apa consumata. Altitudinea se presupune ca altitudini de peste 1000 m ar favoriza aparitia fluorozei dentare (acidoza respiratorie) pH-ul apei influenteaza c% de F din apa: apele acide au c% mai mari de F

36

FLUOROZA DENTARA GRADE (DEAN)

fluoroza incerta smaltul prezinta mici linii albicioase. fluoroza incipienta smaltul prezinta mici pete albicioase care nu depasesc mai mult de 12% din suprafata dintelui. fluoroza benigna benzile opace cuprind 50% din suprafata dentara. fluoroza moderata toate suprafetele dintelui sunt interesate + abraziune avansata. fluoroza severa aspect erodat al dintelui, cu mici cavitati izolate sau confluate.
37

38

Diagnosticul diferenial al fluorozei dentare cu opaciti localizate sau generalizate ale smalului:
FLUOROZA DENTAR OPACITI LOCALIZATE SAU GENERALIZATE ALE SMALULUI

DISTRIBUIE

* simetrice * intereseaz majoritatea dinilor

* foarte rar simetrice * intereseaz unul sau civa dini

LOCALIZARE

de elecie la nivelul marginii mai ales la nivelul feei vestibulare incizale sau ocluzale, fiind a incisivilor maxilari, la mijlocul vizibil pe toat suprafaa 1/3 incizale. dintelui bine uscat.

ASPECT

placarde opace, orizontale difuze, situate dincolo de striaiile naturale ale smalului.

opaciti bine circumscrise sub form de pete rotunde sau ovale.

EVIDENIERE
39

vizibile n lumina reflectat vizibile direct n lumina natural. pe dinte perfect uscat.

Fluorizarea pe cale generala

Metode

fluorizarea apei potabile fluorizarea srii de buctrie fluorizarea diverselor alimente fluorizarea cu tablete

40

FLUORIZAREA APEI - Istoric

In sec. XIX, in America de Nord si Europa zone cu ptare endemica a dintilor Frederick McKay primul care a investigat petele brune de Colorado, puse inintial pe seama conditiilor geologice. In 1920, doua comunitati isi schimba sursele de alimentare cu apa. In 1930, se perfectioneaza metodele analitice de dozare a fluorului in apa. In 1931 Dean este desemnat sa clarifice legatura dintre F si ptarea endemica a dintilor. In 41 1933 Dean publica primul studiu referitor la distributia fluorozei in SUA.

Fluorizarea apei -Istoric

NIVELUL F IN APA SI CARIA DENTARA In 1940 s-a publicat studiul celor 21 de orase (Dean). Cea mai importanta afirmatie: prevalenta extrem de scazuta

a cariei dentare asociata cu o concentratie de 1 ppm F in apa de baut, care produce doar ocazional forme medii de fluoroza, fara semnificatie estetica.
FLUORIZAREA APEI IN SUA Ipoteza realizarii artificiale a c% de 1ppm in apa potabila. In ianuarie 1945 a demarat primul experiment de fluorizare artificiala a apei din lume, in Grand Rapids (Michigan).

42

LA NIVELUL ANULUI 2002

162 milioane e oameni, reprezentind 62% din populatia SUA, consumau apa fluorizata

43

44

1.Fluorizarea apei inseamna irosirea fluorului. R: Mai putin de 0,1% din apa fluorizata este consumata de copii, restul fiind utilizata in scop sanitar,etc. 2.Fluorul determina corodarea tevilor de distributie a apei . R: Coroziunea este determinata de calitatile fizico-chimice ale apei. 3.Fluorul modifica gustul ,culoarea si mirosul apei . R: Experimentele realizate nu idica prezenta modificarilor mentionate anterior.

Oponentii fluorizarii apei

4.Duritatea apei ingreuneaza introducerea fluorului. R: Ca si Mg pot reduce solubilitatea fluorului ,efectul fiind neglijabil.
5.Distributia neuniforma a fluorului in apa , rezultand concentratii inegale. R:La o concentratie de 1ppm fluorul nu se precipita in apa 6.Este imposibil de controlat cantitatea de fluor ingerata de fiecare persoana. R: Concentratia de 1ppm a fost stabilita luand in consideratie aceste variabile
45

Argumente / contraargumente
7.Apa pura este mai buna. R: Nu exista apa pura, in aceasta existand substante cu concentratii mai mari considerate periculoase 8.Fluorul introdus in apa ar putea contamina mediul inconjurator. R: Fluorul este prezenta in toate tipurile de apa ,cu exceptia apei de ploaie.Concentratia in apa marii este de 1,2ppm 9. Fluorul cauzeaza boli de inima,rinichi,ficat si diabet. R: Rezultatele studiilor realizate in 64 de orase nu sustin aceste afirmatii. 10. Fluorul reprezinta medicatie in masa. R:Fluorul nu trateaza.Este o substanta nutritiva care previne aparitia cariei dentare,asemenea altor minerale care participa la formarea structurii dentare. 11. Fluorul din apa potabila poate produce reactii adverse. R:Studiile realizate indica faptul ca la o concentratie de 1ppm de fluor in apa reactiile alergice sunt extrem de rare. .
46

Fluorizarea cu tablete
ADMINISTRAREA TABLETELOR FLUORURATE - se recomand copiilor din grupurile high risk - nu se asociaz cu alte metode de fluorizare general (fluorizarea apei, fluorizarea laptelui, fluorizarea srii de buctrie) Produs fluorurat Concentratie (mg)
Tablete

Zymafluor EtheDent Luride Lozi-Tabs Fluoritab Pharmaflur 1.1 Generic sodium fluoride Karidium Luride-SF Lozi-Tabs Fluoride,Flura
47

0.25mg, 1 mg 0.25mg, 0.5mg, 1mg 0.25mg, 0.5mg, 1mg 0.5mg 0.5mg 0.5mg,1mg 1mg 1mg 1mg

SCHEM DE ADMINISTRARE A TABLETELOR FLUORURATE (Recomandri privind administrarea calciului, fosforului, magneziului, vitaminei D i fluorului. Washington DC, 1997)

Concentraia F n apa de but

Vrsta
0 - 6 luni 6 luni 3 ani 3 6 ani 6 16 ani

< 0,3 ppm F

Nimic 0,25 mg/zi 0,50 mg/zi 1,0 mg/zi

0,3 0,6 ppm F

Nimic Nimic 0,25 mg/zi 0,50 mg/zi

> 0,6 ppm F

Nimic Nimic Nimic Nimic

48

RECOMANDRI PRIVIND APORTUL ZILNIC TOTAL DE FLUOR (ALIMENTAIE + SUPLIMENTE) N FUNCIE DE VRST I GREUTATE CORPORAL (ADA Fluoridation Facts, 20 mai, 2002)

Vrsta

Greutatea (kg)

Doza adecvat* (mg/zi) 0,01

0,5

Doza maxim tolerabil* (mg/zi) 0,7

0,9

0 6 luni
6 12 luni

7
9

1 3 ani

13

0,7

1,3

4 8 ani
9ani

22
40 - 76

1,1
2,0 3,8

2,2
10,0

*1 aport cu efect maxim de prevenire a cariei dentare fr a produce efecte secundare notabile ( fluoroz dentar moderat) *2 doza maxim de fluor care poate fi ingerat zilnic fr riscul a produce efecte secundare generale, valabil pentru aproape ntreaga populaie.

49

PAUZE N ADMINISTRAREA TABLETELOR FLUORURATE

Se recomand ntreruperea fluorizrii prin tablete n perioada de mineralizare a smalului la nivelul incisivilor superiori, pentru a minimaliza riscul de apariie a mild fluorosis: La biei: ntre 15 24 luni La fete: ntre 21 30 luni

50

CONTRAINDICATII IN ADMINISTRAREA TABLETELOR FLUORURATE Artrita; Boli de stomac sau intestinale; Boli renale; Dinti modificati de culoare, patati sau gauriti; Reactii alergice sau reactii neobisnuite la fluor, tartazina, alte medicamente, alimente, vopsele sau conservanti; Femei gravide sau care urmeaza tratamente de fertilizare; Femei care alapteaza la san; Interactiunea cu alte produse care contin saruri de aluminiu, calciu si magneziu (ex. antiacide) 51

EFECTE ADVERSE ALE TABLETELOR FLUORURATE

Dozele recomandate de fluorura de sodiu produc rare efecte adverse. Efecte secundare severe pot aparea in cazul unui aport in exces de fluor si ele include: Durere si redoare in oase si articulatii; Scaune negre ca de smoala; Sange in vomismente; Dinti patati sau cu modificari de culoare; Greata, voma; Eruptii cutanate, prurit; Rani in cavitatea orala si pe buze; Dureri de stomac; Astenie neobisnuita.
52

FLUORIZAREA SRII DE BUCTRIE

Se practic n special n Elveia, Frana, Ungaria i recent, n Romania (insuficient promovat => ineficien). La un consum mediu de 6 g sare/zi, se impune un adaos de 200 250 mg NaF/kg sare. Ofer libertate de alegere. La copii nu poate asigura un aport optim de fluor. Efectul cariostatic se instaleaz la un aport de 1 mg F/zi.

53

FLUORIZAREA LAPTELUI

Tari in care se practica fluorizarea laptelui:

ANGLIA SI SCOTIA CHILE UNGARIA RUSIA BULGARIA CHINA

DOZA: 5 ppm NaF se adauga in 200 ml lapte. Laptele trebuie consumat in decurs de 30 de minute.

54

PLANIFICAREA UNUI PROGRAM DE FLUORIZARE A LAPTELUI

Aspecte care se iau in considerare inainte de demararea unui program de fluorizare a laptelui:

1. Statusul odontal: indicele CAO determinat trebuie sa fie moderat catre foarte mare. Indicele SiC trebuie sa fie de asemenea foarte mare.

2. Existenta altor surse de fluorizare sistemica ( F in apa, ingestia tabletelor fluorurate).

3. Analiza urinei. Este obligatorie monitorizarea nivelului de fluor in urina. 4. Distributia laptelui. Existenta unui sistem de distributie a laptelui in scoli sau gradinite si desemnarea persoanelor de supraveghere a consumului de lapte.
55

EFECTELE FLUORULUI APLICAT PE CALE GENERAL, SUNT:

creterea vitezei de dezvoltare a cristalelor, care n final ating o talie mai mare

sunt mai uniforme i mai rezistente la atacul acid

atenuarea reliefului ocluzal i a taliei dinilor

ntrzierea erupiei dentare (6-12 luni)

56

Fluorizarea locala

57

EFECTELE FLUORULUI APLICAT LOCAL

reducerea demineralizrii i favorizarea remineralizrii concentraia crescut de fluor favorizeaz captarea lui de ctre mineral, diminundu-i rata de disociere.

concentraia redus de fluor inhib producerea de acid de ctre bacteriile din placa bacterian.
Efectul preventiv al fluorului implic trei mecanisme principale: reducerea demineralizrii smalului n condiii acide creterea ratei de remineralizare la nivelul leziunilor incipiente la nivel bacterian F inhib enolaza, care reduce rata glicolitic i transportul intracelular al glucidelor
58

METODE DE APLICARE LOCAL A FLUORULUI

A. METODE NON-PROFESIONALE B. METODE PROFESIONALE

59

A. METODELE NON-PROFESIONALE
Pastele de dini substane active: NaF, SnF2, aminofluoruri, MFP concentraii: 1000 - 1500 ppm F (aduli) 250 550 ppm F (copii) Rata de nghiire a pastei de dini de ctre copii: la 2 ani: 80% ntre 2-4 ani: 60% la 6 ani: < 20%

60

Consum de past Copii

C% F n past
250 500 ppm

1 periaj dentar
1 g past - 1mgF/ mai puin de 5 mm

1000 1500 ppm

0.25 g past risc de nghiire

Doza toxic 33g (1500ppm) 50g (1000ppm) Aduli

1000 1500 ppm 1 g past

61

Apele de gur cu F

Eficiente in reducerea riscului la caria dentara se pot face clatiri cu frecventa variabila in functie de substanta activa si de concentratie ( zilnice pana la o clatire la 2 luni) Poate urma dupa periajul dentar cu paste care contin fluor ( nu exista risc de supradozare) usor de aplicat si costuri reduse

Produse fluorurate
ACT Fluorigard Listerine Tooth Defense Gel-Kam MouthKote 0.05%Na F 0.05%Na F 0.0221% Na F 0.04% Na F 0.04% NaF

Fluorise Point-Two PreviDent Rinse Stannous Fluoride Gel-Kam

0,2% Na F 0.2% Na F 0.2% Na F 0.63% SnF 0.63%Sn F

METODE
Soluie-0.05% NaF, cltiri zilnice Soluie-0.4% SnF2, cltiri zilnice Soluie0.2% NaF, cltiri saptamnale Soluie-1% SnF2, cltiri sptmnale Soluie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 62

Concentraie (ppm) 0.1%F1000ppm

225ppm 200 ppm 900ppm

Reducerea cariei (%)

30 40 30 40 30 40, dup 2 ani

2500 ppm 250 ppm

In anul 1999 a fost introdus la populaia colar (clasele I - IV) din patru centre pilot din Romnia (Bucureti, Iai ,

Timioara i Constana)
Programul Naional de Prevenire a Afeciunilor Oro-Dentare, care

const n cltiri orale

sptmnale cu o soluie fluorurat (NaF 0,2%) soluia Fluorostom produs la ICCF Bucureti.

63

64

KING FLUORIDE (Oregon,USA)

Programe de clatiri orale cu NaF0,2% in scoli in USA(2004) Protocol administrativ : 1.Realizarea unui chestionar destinat parintilor .Se obtin date concrete in privinta interesului acestuia de a participa la program 2.Obtinerea aprobarii directorului de scoala 3.Obtinerea aprobarii scrise a parintilor. 4.Asigurarea unui spatiu adecvat depozitarii solutiei fluorurate (intuneric,20-25grade) 5.Recrutarea si pregatirea parintilor si a profesorilor voluntari in defasurarea programului . 6.Pregatirea fiselor individuale de clatire a copiilor utile la prelucrarea statistica a datelor(se face annual). 7.Pregatirea solutiilor de clatire(mixarea pulberilor de NaF cu apa) 8.Repetitii cu copii inainte de clatirile cu solutiile de NaF 9.Predarea fiselor pentru prelucrarea statistica la data de 15 martie in fiecare an
65

Geluri

Gel neutru NaF 1.1% (5000 ppm), pH 7 (NeutroGard) se poate utiliza n loc de past de dini Indicaii: copii high risk, dup vrsta de 6 Geluri ani fluorurate
Gel-Kam Gel-Tin Stop Florura de staniu Klarigel Klarigen-N Prevident Thera-Flur Thera-Flur-N DentaGel 1.1% NeutraGard Advanced Luride Prevident Plus 66 0.4% SnF 0.4% SnF 0.4% SnF 0.4% SnF 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.1%Sn F 1.2% SnF 1.2% SnF

Alte modaliti de aplicare local nonprofesional a fluorurilor:

Scobitorile impregnate cu fluor (Sanodent 0,1mg / scobitoare; TePe 0,15 mg/scobitoare): sunt impregnate cu fluoruri si CHX si utlizate in spatiile aproximale ale dintilor posteriori cu risc crescut de dezvoltare a afectiunilor odonto-parodontale Scobitorile impregnate cu NaF elibereaza rapid F, utilizarea acestora timp de 1 min nu asigura cantitatea necesara de F asigurata de o tableta de 0,25 mg F dar ramane un vehicul eliberator de F utilizat acasa.

Aa dentar impregnat (Sanodent 0.035mg F/m , Dentotape 0.33mg F/m )

Gumele cu fluor (Fluorette, Fluodent, cu 0,025 mg F)

Substituenii de saliv cu fluor Saliva substitutes, 0.02% F , (NaF+Xylitol) or 0.2% F Saliva substitutes, 0.02% F , (Natrium-monofluor- fosfat + Xylitol)
67

B. METODE PROFESIONALE
Soluii fluorurate Soluie neutr de NaF 2% Aplicaii sptmnale, timp de 4 sptmni la copii de 3,7,11,13 ani Scop: prevenirea cariei dentare Dup KNUTSON, sol. neutr de NaF 2% se aplic de3 ori pe an, timp de 3 8 minute. Fluorur de Staniu 8% Este instabil, se recomand prepararea ei pentru fiecare pacient Se aplic la interval de 6 luni Dezavantaje: gust neplcut, coloraii dentare, dificil de aplicat la copii

68

Solutia APF(fluorura fosfatica acidulata) 1,23% pH= 3,5 Se aplic similar cu SnF2 Dezavantaje: este agresiv fa de restaurrile compozite, porelan

Aminofluoruri (Fluoramin) Se aplic numai dup vrsta de 4 ani, de dou ori pe an Protocol clinic asemntor cu cel de la Sn F2 Se evit contactul prelungit cu mucoasa oral Dup aplicarea soluiilor fluorurate nu se bea, nu se mnnc, nu se cltete timp de 30 min. Solutii bicomponente: SnF2 (1,64% F) + APF (0,31%F) Eficien superioar soluiilor monocomponente Protocol de utilizare: - Preparare prin amestecare cu apa - Clatire 60 s. SnF2 - Clatire 60 s. cu APF

69

Solutii
Protocol clinic: - periaj profesional , numai n prima edin a fiecrei serii de 4 aplicaii - se izoleaz grupul de dini, se usuc - se aplic sol. de NaF 2% - se las s se usuce timp de 3 minute - se evit contactul cu parodoniul marginal
METODE
Soluie-0.05% NaF, cltiri zilnice Soluie-0.4% SnF2, cltiri zilnice Soluie0.2% NaF, cltiri saptamnale Soluie-1% SnF2, cltiri sptmnale Soluie aminofluoruri 5 min/ zi - CHX 70

Concentraie (ppm) 0.1%F1000ppm

225ppm 200 ppm 900ppm

Reducerea cariei (%)

30 40 30 40 30 40, dup 2 ani

2500 ppm 250 ppm

Geluri
APF (Fluorur Fosfatic Acidulat) 1,23 % F-, pH = 3,5 Indicaii:- desensibilizare, o dat pe sptmn , timp de 1 6 sptmni - profilaxia cariei dentare: de dou ori pe an Are proprieti tixotropice Protocol clinic periaj profesional cu past sau pulbere fr F uscarea arcadei aplicare cu ajutorul gutierelor prefabricate ( max. 2,5 ml in fiecare gutier) i meninerea acestora pe arcade timp de 4 min. se ndeprteaz gutierele i se menine aspiraia salivar timp de 10 min. nu se bea, nu se mnnc, nu se cltete timp de 30 71 min.

Spume fluorurate

2,0 % NaF, pH neutru Indicaii i protocol clinic - aceleai ca la APF

72

Lacuri fluorurate

Indicate la copii cu risc mediu sau mare de producere a cariei dentare ,n special la copii necooperani, sau la marginile restaurrilor protetice, pe rdcini dezgolite, pe carii incipiente rezist n cavitatea oral pn la o sptmn elibereaz fluorul lent devenind un rezervor de fluorura de calciu,care elibereaza F in momentul in care pH salivar scade Trebuie aplicate la intervale de 3-4 luni pentru a mentine efectul cariopreventiv Duraphat nu are efect semnificativ asupra Streptococcus mutans din saliva, efectul cariostatic fiind determinat de remineralizarea leziunilor initiale carioase.(Zikert si Emilson) pot exista usoare reactii adverse Nu se utilizeaza la pacientii cu gingivite si stomatite Nu exista riscul intoxicatiilor deoarece se aplica o cantitate redusa de lac (0,3-0,6 ml)

73

Produs

Concentratie (ppm) 0.1%F1000ppm

8.000ppm 25.000ppm

Reducerea cariei (%)

NaF 1.7% NaF 5% - Duraphat si Duraflor 2,26%F

40 - 50 50 - 60

NaF 5% Fluor Protector -1% F

10.000ppm

74

(Duraphat, 22.600 ppm F)

Protocol clinic: periajul suprafeei dentare (nu este obligatoriu) uscarea suprafeei dentare ( nu este obligatorie) aplicarea lacului pe suprafeele dentare dup uscarea acestuia, timp de 4 ore nu se bea, nu se mnnc n ziua aplicrii se evit periajul dentar

Fluorprotector (5,0% NaF) Protocol clinic: - asemntor aplicrii Duraphat

75

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

Dinti temporari cu zone de demineralizare

76

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

1. Aplicarea unei picturi de lac ntr-un godeu 2. tergerea suprafeelor dentare cu comprese sterile

77

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE

3. Pensularea lacului pe suprafetele dentare

78

PROTOCOL CLINIC AL APLICARII LACURILOR FLUORURATE 4. Aspect final, dupa aplicarea si priza lacului

79

Dispozitive cu eliberare lent de fluor

-Se recomand copiilor high risk

80

Centrix - FluoroDose

FluoroDose este un lac de fluorizare ce contine 5% fluorura de sodiu (22.600 ppm) ambalat in unidoza LolliPack patentata. Asepsie totala nu coloreaza dintii in culoarea galbena. Fiecare unidoza contine 0.3 ml si un aplicator BendaBrush care ajuta la mixarea gelului inainte de aplicare si garanteaza un nivel constant de flor la fiecare aplicare. Doar indepartati ambalajul, inmuiati aplicatorul,mixati si aplicati.

acest lac este capabil sa ramana in contact cu suprafata dentara 6-8 ore. Poate fi aplicat la nivelul smaltului, dentinei sau cementului, fiind folosit pentru a prevenii caria dentara, pentru remineralizarea suprafetei dentare si pentru a trata hipersensibilitatea dentinara.

Procedura de aplicare:

nu este neaparat nevoie sa se faca un periaj profesional inainte de aplicare; este recomandat ca dintii sa fie curatati cel putin cu o periuta dentara. Varnishul va adera de dinti inclusiv daca acestia sunt umezi. Se va aplica un strat subtire de lac cu aplicatorul inclus in unidoza. Subiectii nu trebuie sa se perieze pana la sfarsitul zilei. Periajul poate fi reluat incepand cu a doua zi. Pentru a fi eficient in prevenirea cariei dentare lacul trebuie aplicat cel putin de 2 ori pe an.

la pacientii cu risc crescut si moderat de aparitie a cariei dentare, in special la pacientii pana in 5 ani. Ca agent desensibilizant pe suprafetele radiculare expuse. La pacientii la care nu se poate face florizare intr-un alt mod(gutiere, etc.) Ca metoda de prevenire a cariilor radiculare. Pentru florizarile necesare in timpul tratamentului ortodontic si dupa decimentarea bracketurilor. La pacientii ca care exista riscul de inghitire al solutilor.gelulilor sau pastelor cu fluor. Dupa detrartraj si periaj profesional. Dupa albirea dentara. La pacientii cu xerostomie. La pacientii cu reflux gastrointestinal. La pacientii care locuiesc in zone in care apa este saraca in fluor. La pacientii cu carii incipiente, sau carii active.

Este disponibila in mai multe arome si nu are gustul amar al altor geluri de florizare. Este foarte usor si rapid de aplicat. Nu necesita instrumentar specializat, Face priza si adera de dinte in prezenta salivei. este varianta de florizare cea mai indicata in special la pacientii cu reflex de voma pronuntat. Datorita timpului scurt de priza si a cantitatii mici, cantitatea de fluor ingerata este neglijabila. Datorita faptului ca adera de dinte, fluorul va fi in contact direct cu dintele timp de cateva ore. Este indicat si la copii sub 6 ani nefiind un factor de risc in aparitia florozei dentare, fiinca aplicatia este topica.

Dispozitive cu eliberare lenta de F

Tablete bioadezive ce se fixeaz pe dinii care prezint cariosusceptiblitatea cea mai mare. Membranele copolimerice au aprut recent n S.U.A. i sunt de tipul unui rezervor cu eliberare controlat formate dintr-un miez de copolimer hidroximetil metacrilat / metil metacrilat ncrcate cu o cantitate precis de fluorur de sodiu; rata de eliberare a fluorului ntre 0.02 i 1.0 mgF/zi pe o perioad cuprins ntre 30 i 180 de zile. Plcuele de sticl au aprut pentru prima dat n Marea Britanie. Aceste plcue au diametrul de 4mm i se fixeaz la nivelul molarilor maxilari prin tehnica laminrii, se dizolv lent n contact cu saliva, elibernd astfel fluorul coninut. Obturaii coronare cu materiale ce elibereaza F : glass ionomeri, rini modificate glass ionomeri, giomeri, compomeri, compozite cu fluor.

86

Scheme de aplicare local a fluorurilor n funcie de riscul carios i vrsta pacientului, propuse de Disciplina de Dentistic Preventiv Iai (Dnil, 2005)
RISC CARIOS Copii de 2 3 ani Risc carios mic Paste fr F 2 periaje/zi INDICAII DE APLICARE LOCAL A FLUORURILOR Copii de 3 6 ani Paste cu 250-550 ppm F 2 periaje supravegheate/zi Aduli i copii peste 6 ani Paste cu 1000 1500 ppm F, 2 periaje /zi

Risc carios nalt

Paste cu 250-550 ppm F, 2 periaje supravegheate/zi

Paste cu 250-550 ppm F 2 periaje supravegheate/zi - Aplicare de lacuri fluorurate, de 2 ori/an

- Paste cu 1000 - 1500 ppm F, n 2 periaje /zi - Cltiri orale cu sol. NaF, zilnice (0,05%)/ sptmnale (0,2%). - Aplicare bianual profesional de gel fluorurat (12.300 ppm F), sau aplicare sptmnal individual de gel fluorurat (5000 ppm) - aplicare de dispozitive cu eliberare lent de fluor

87

Scheme propuse de aplicare local a fluorurilor n cazuri speciale (Dnil, 2005)

SITUAIE CLINIC Purttor de aparate ortodontice, puni dentare, femei gravide INDICAII DE APLICARE LOCAL A FLUORURILOR - Paste cu 1000 1500 ppm F, 2 periaje /zi - Cltiri orale cu sol. NaF, zilnice (0,05%)/ sptmnale (0,2%). - Aplicare de dispozitive cu eliberare lent de fluor (unde este posibil)

Hiposialie, xerostomie

- Paste cu 1000 1500 ppm F, 2 periaje /zi - Cltiri orale cu sol. NaF, bizilnice (0,2%), n special dup mese. - aplicaii lunare de gel fluorurat (12.300 ppm)

Eroziune dentar

- Paste cu 1000 1500 ppm F, 2 periaje /zi, cu periue soft. Se evit pastele cu efect de albire (abrazive) - Gel fluorurat cu aplicare individual (5000 ppm), seara nainte de culcare

Hiperestezie dentar

- Lacuri fluorurate, n aplicaii consecutive pe zonele de hiperestezie, sau - Geluri fluorurate neutre (NaF 2%), aplicate zilnic pn la remiterea simptomelor, sau - Aplicaii topice profesionale cu soluii fluorurate (2% sau 8%)

88

Pacient R.D. 26 ani - prezint leziuni de demineralizare la nivelul grupului frontal inferior. Obturaii cu glass ionomer.

89

90

91

Pacient S.D. Leziuni erozive grup lateral ambele arcade

92

93

Pacient T.G. 20 ani leziuni de demineralizare

94

95

Pro sau contra fluorizare?

Exista numeroase grupuri care, inca din vremea Razboiului Rece, sunt impotriva mijloacelor de fluorizare, considerand aceste masuri drept manipulare din partea guvernelor sau, si mai grav, drept intentii de otravirea a populatiei;

Adeptii acestor miscari aduc drept argumente faptul ca fluorul a fost folosit de nazisti pentru sterilizarea si sedarea detinutilor din lagarele de concentrare, el gasindu-se in medicamente precum Prozacul (Hidrocoluria Fluoxetena) sau in gazul Sarin (Fluorura Isopropil-Methil-Fosforil), precum si in otrava impotriva rozatoarelor;
96

Exista cercetari care sustin ca fluorul scade durata de viata, reduce IQ-ul, provoca boli ale sistemului osos,boli degenerative precum Alzheimer (prin afinitatea sa pentru aluminiu), afectiuni renale, diabet;
versus

(www.iluminati.com)

(www.mercola.com)

Aceste cercetari nu sunt insa confirmate de comunitatea stiintifica de drept, existand chiar studii care dezmint afirmatiile de mai sus;
97

Conversia concentratiei fluorului ( % / ppm)

APF (10)(%)(1000) 1.1% 1.23% NaF (4.5)(%)(1000) 0.05% 0.20% 225 900 ppm 10,000 12,300

0.44%
1.0 % 1.1% 2.0% 5.0% SnF2 (2.4)(%)(1000) 0.40%

1,980
4,500 4,950 9,000 22,500

960

0.63%

1,512

98