Sunteți pe pagina 1din 26

ODONTOLOGIE-SUBIECTE PARTIAL 1)-GROSIMEA SMALT -in raport cu grupul de dinti,volum dintelui si localizarea coronara: -2,5-2,8 mm-cuspizi molari -2,3-2,5

mm-cuspizi premolari -2 mm-margine incizala frontali -0,2-0,5 mm-zona cervicala -cea mai mica colet incisivi laterali maxilari si colet incisivi mandibulari 2)-ASPECT DE SUPRAFATA -nu este neted pe toate fetele dintelui -neregularitatile de suprafata ale smalt provin din dezv onto&filogenetica -pe fetele ocluzale(molari si premolari)-smalt prezinta santuri,care la locul de intersectie se termina in fosete oarbe,care marcheaza locurile de unire ale cuspizilor -pe fetele V si O ale molarilor,in 1/3 ocluzala se gaseste o foseta de descarcare a santului oro-vestibular ce se continua de pe fata ocluzala pe cea vestibulara -pe fata P la frontali-se gaseste foramen caeccum sub forma unei fosete 2)-IMPLICATII CLINICE -zone cu risc de carie -aparitia hipersensibilitatii dentinare de colet -dificultati in restaurarea leziunilor carioase ale coletului datorita grosimii foarte mici a smalt,fragilitatii si struct sale 3)-CARACTERELE FIZICE ALE SMALT -duritate -rezistenta -transluciditate -izolator fata de excitatiile fizice,chimice,electrice -radioopacitate -vulnerabilitatea la atac acid a)-Duritatea-cel mai inalt grad de mineralizare din organism -singurul tesut de origine ectodermala care se mineralizeaza -5-8 pe scara Mohs(aproape de diamant=9) -cea mai mare duritate :la nivelul fetelor ocluzale -cea mai mica duritate-la nivelul straturilor profunde pe suprafatel proximale -implicatii clinice-probl deosebite in abordarea manoperelor terapeutice in smalt b)-Rezistenta-datorata-mineralizarii inalte -structurii complexe-gruparea cristalelor in prisme,separate de subst interprismatica -traiectorie curba a prismelor oarecare grad de rezilienta c)-Transluciditatea-normal este translucid -culoarea smalt variaza:-alb-galbui---albastru-cenusiu in f-tie de: -grosime -structura arhitectonica a prismelor -compozitie chimica -grad de mineralizare -varsta -la dintii cu inalt grad de mineralizare-aspect de fildes(alb-galbui) -la cei mai putin mineralizati :-alb-galbui -la persoanele in varsta-nuanta mai cenusie(prin acumulare de coloranti minerali,precum si prin modificari ale dentinei subiacente) -la colet ,unde este mai subtire,smalt prezinta o culoare mai galbui,datorita dentinei care transare cu usurinta

-clinic-importanta alegerii coresp a culorii si transluciditatii restaurarilor d)-Izolator-fata de excitatiile fizice,chimice,electrice -transmiterea acestui tip de excitatii spre interiorul dintelui este favorizata de imperfectiuni structurale ale smalt precum :-hipoplazii -displazii -grosimea redusa a smalt -clinic-atitudinea fata de plaga dentinara e)-Radioopacitate-smalt este radioopac -radioopacitatea sa este mai mare fata de:-dentina -cement -os f)-Vulnerabilitatea la atac acid-este una din cauzele care stau la baza aparitiei procesului carios,eroziunii acide -clinic-diagnostic leziunii carioase 4)-5)-COMPOZITIA CHIMICA A SMALT -subst minerale-95-96% -din volum -87-91%-din greutate -subst organice-0,4%-din volum -2%-din greutate -apa-3,6% -din volum(din care 1% apa libera) -7-11%-din greutate a)-Componenta minerala-90% fosfati de Ca sub forma de cristale de hidroxiapatita -3% fluorapatita -in rest carbonati,silicati,fosfati Hidroxiapatita-cristal cu lungime de 0,05-1 micron -are o grosime de 0,02-0,04 microni -format din 18 ioni minerali -pe sectiune transversala forma hexagonala Ionii minerali-constituienti majori-Ca-36,6-39,4% -P-16,1-18% -Carbonati-1,95-3,66% -K-1-2% -Na,Mg,Cl-<1% -constituienti minori-toate elem ,mai putin cele din grupa lantanidelor b)-Componenta organica-fractiuni insolubile-hidroxiprolina -hidroxilizina -lanturi poliedrice aseman cu colagen/ keratina -fractiuni solubile-proteine solubile -glicoproteine -proteine legate de Ca -fosfoproteine -peptide -acid citric c)-Apa-3,6% din volum,7-115 din greutate 97%(cea mai mare parte)-apa legata de moleculele proteice(nu se evapora nici la 800-1000 grade C) 1% apa libera-in spatiile interprismatice,mai ales in apropierea JSD(se evapora la 200-400 grade C) 6)-PRISMELE DE SMALT -unitatea fundamentala a smalt -nr lor variaza de la dinte la dinte(12 mil la molari,5 mil la incisivii mandibulari) -traiect oblic fata de suprafata dintelui -diametrul mediu-4-8 microni,lungimea variabila-la colet mai scurte,pe cuspizi mai lungi -lungimea lor nu este egala cu grosimea smalt,ci este mai mare(sint curbe-rezilienta) -unele se intind de la suprafata smalt pina in dentina,altele dispar pe parcurs.fiind continuate de alte prisme -pe sectiune longitudinala-coloane poliedrice,orientata a.i sa reziste presiunilor masticatorii

-in general,de la limita smalt-dentina,prismele se indreapta radiar spre suprafata coronara,dar traiectul lor nu este rectiliniu,ci ondulat -ondulatiile prismelor fac ca pe o sectiune longitudinala ,acestea sa fie prinse numai fragmente de prisme-aparitia unui fenomen optic,vizibil la microscop cu lumina polarizata-liniile Hunter-Schreger -benzi clare-parazonii -benzi intunecate-diazonii -conturul prismelor de smalt-este polimorf -cele mai multe au forma poligonala,dar pot fi si :rotunde,ovalare,in forma de solz de peste,de gaura de cheie -partea periferica a prismei este mai putin mineralizata :-teaca prismei -la nivelul suprafetelor ocluzale/marginilor incizale,prismele ce au un traiect sinuos se intrepatrund,formind un aspect particular-smalt nodos 7)-STRIILE PARALELE ALE LUI RETZIUS -la distante mai mari decat striurile transversale apar zone intunecate ,care intereseaza toata sectiunea examinata si reflecta un interval de 7-10 zile(striile de crestere ale lui Retzius) -reprezinta perioade de depunere succesiva a smalt in timpul formarii sale 8)-LAMELE,SMOCURILE,FUSURILE SMALT a)-Lamenele smalt-formatiuni liniare care strabat smalt pe toata grosimea sa si uneori patrund si in dentina -localizare variabila-cel mai frecvent cervical/la nivelul fosetelor ocluzale -pot fi-adevarate/false b)-Smocurile-formatiuni organice mai slab mineralizate decat prismele,au aspect de smocuri de iarba -formate dintr-un manunchi de lamele ramificate si ondulate -incep de la limita smalt-dentina si ajung pina in 1/3 medie a smalt -sint amortizoare de socuri -ajuta la nutritia smalt c)-Fusurile-zone bogate in material organic cu deficit de mineralizare,fuziforme, localizate in 1/3 interna a smalt 9)-STRUCTURILE DE SUPRAFATA ALE SMALT a)-Fisurile capul extern al lamelelor -constituie spatiul de clivaj foarte ingust la suprafata smalt -lungimi variabile :de la 1 mm pina la ! din grosimea smalt b)-Perikymatiile-capatul extern al liniilor de crestere Retzius -apar pe suprafata externa a coroanei dentare sub forma de santuri continui,paralele intre ele,la intervale neregulate -mai evidente si mai frecevent in smalt cervical c)-Smalt aprismatic-portiunea externa a smalt ce are grosime medie de 30 microni -aspect mai omogen ,fara prisme net delimitate -frecventa maxima la colet dintilor,iar cea minima la nivelul cuspizilor -aspect amorf/pluristratificat lamelar -ultimul produs de secretie al ameloblastilor,inainte de incetarea activitatii lor -mai mineralizat decat restul prismelor d)-Cuticulele smalt-formatiuni alcatuite din material organic -in numar de 3-cuticula primara -cuticula secundara -cuticula tertiara 1)-Cuticula primara-produs final de secretie al ameloblastilor dupa incetarea formarii matricei smalt -strat organic care se continua in lamele smalt(cu care face corp comun) situat intre ameloblasti si capatul extern al prismelor de smalt -cuticula primara,impreuna cu epiteliul adamantin redus si cu ameloblastii aplatizati formeaza membrana lui Nasmythacopera coroana in timpul eruptiei ;ulterior dispare prin uzura functionala 2)-Cuticula secundara-se formeaza in timpul eruptiei dintelui -strat epitelial alcatuit din epiteliul adamatin redus impreuna cu epiteliul gingival(pe care dintele il strabate in tipul eruptiei) -ulterior prin fuziunea celor 2 epitelii ia nastere insertia epiteliala-la finalul eruptiei dentare ramine atasata la coletul dintelui(are rol de protectie a ligamentelor alveolo-dentare si a spatiului periodontal,fata de factorii iritanti din mediul bucal)

3)-Cuticula tertiara-apare dupa eruptia dintelui pe arcada -strat de natura exogena,se depune in permanenta ,dispare prin uzura functionala(masticatie,periaj)-cuticula de abraziune -alcatuita din :-glicoproteine salivare -celule epiteliale descuamate -celule sanguine din seria alba(care strabat santul gingival) -detritusuri din mediul bucal -participa la formarea placii bacteriene -poate compromite unele tratamente dentare(prin prezenta sa,poate favoriza aparitia cariilor secundare marginale) 10)-MODIFICARI ALE SMALT IN RAPORT CU VARSTA -prin pierdere de subst dura dentara de natura :-traumatica -chimica-uzura patologica a suprafetei smalt(eroziuni) -carioasa -determinate de evolutia in timp :-reducerea permeabilitatii -cresterea concentratiei de fluor din strat superficial -modificare de culoare si grosime prin uzura functionala si/sau patologica-disparitia(pe portiuni sau in totalitate) a smalt aprismatic extern -uzura suprafetei(functionala sau patologica)-subtiere (uniforma sau pe anumite zone)a strat de smalt -uzura dentara la nivelul coletului ca urmare a periaj orizontal incorect si retractiei gingivale -modificarea culorii(prin incorporarea de subst colorante din mediul bucal si/sau datorita modif de la nivelul dentinei-pot deveni vizibile prin strat de smalt subtiat datorita uzurii

ODONTOLOGIE-DENTINA 11)-CARACTERELE TOPOGRAFICE ALE DENTINEI,IMPLICATII CLINICE -tesut dur mineralizat -origine mezodermala -topografic-reproduce forma exterioara a dintelui la nivel coronar &radicular -inconjoara camera pulpara &canalul radicular -acoperita le exterior de:-smalt-coronar -cement-radicular -dispozitia topografica si grosimea dentinei-1-3mm-apical -3-5 mm-radicular -3-4 mm-incizal frontali -3-7 mm-fete ocluzale molari&premolari 12)-CARACTERELE FIZICE ALE DENTINEI -culoare galben deschis(se modifica cu varsta) -semitransparenta -duritate=5 Mohs(mai mare ca a os mai mica decat smalt) -depresibila,elastica-amortizare socuri masticatorii -conductibilitate termica si electrica > decat a smalt -radioopaca -grosime mai mare la dintii permanenti decat la cei de tranzitie a)-Culoarea-dintilor temporari este alb-galbuie si galben deschis la dintii permanenti -se modifica odata cu inaintarea in varsta,devenind mai inchisa datorita senescentei dentinare,cu mineralizarea canaliculelor dentinare si scaderea grad de transparenta ce determina virarea culorii dentinei spre galben intens,culoare care transpare prin stratul de smalt subtiat prin uzura fiziologica b)-Semitransparenta-dentina este mai putin transparenta decat smalt c)-Duritatea-este egala cu 5 pe scara Mohs,mai mare decat cea a os ,dar mai mica decat duritatea smalt(de 1,6 ori mai dur) -descreste de la jonctiunea amelo-dentinara spre pulpa si in procese patologice (procesul carios)

Clinic-aceste 3 prop fac posibile : -identificarea mom in care ,in procesul de intrumentare a leziunilro carioase ,am depasit strat de smalt si am patruns in dentina.Acest mom se caract prin cateva aspecte specifice: -aspect mai mat in raport cu smalt,care este lucios -coloratie mai galbena fata de culoarea alb-galbuie,mai deschisa a smalt -tactil,se percepe o duritate mai mica decat cea anterioara,intrumentarul devenind mai eficient si tehnica de lucru mai facila -de cele mai multe ori,in mom depasirii smalt si patrunderii in dentina apare durerea,ca urmare a sectionarii canaliculelor dentinare si a deplasarii lichidului in interiorul acestora d)-Conductibilitatea termica si electrica-dentina este mai buna conducatoare de caldura si electricitate decat smalt ,de aceea :-clinic-este necesara izolarea adecvata a plagii dentinare in cavitatile de adincime medie sau profunde ce urmeaza a fi restaurate e)-Depresibilitate-dentina-prezinta un grad de elesticitate ,suportind usoare deprimari care au o deosebita de importanta pt amortizarea socurilor masticatorii exercitate la nivelul smalt supraiacent,asigurindu-i acestuia stabilitate morfologica f)-Radioopacitate-mai mica decat cea a smalt si a os ,dar mai mare decat a cementului -clinic,radioopactitate diferita de a smalt ne permite sa apreciem daca procesul carios a ajuns in dentina,profunzimea sa,raportul cu camera pulpara,prezenta unor depuneri de dentina secundara sau tertiara,a caror radioopacitate este diferita de cea a dentinei primare,datorita grad diferit de mineralizare g)-Permeabilitatea-este data de prezenta tubilor dentinari care o strabat si este mai mare la dintii permanenti tineri si depinde de : -varsta pacient -permeabilitatea dentinei creste in apropiere de pulpa dentara si in raport cu grosimea strat dentinar care acopera camera pulpara -permeabilitatea dentinei este diferita in diferitele zone ale suprafetei dentare -prezenta detritusului dentinar remanent,rezultat al instrumentarii proceselor carioase -proteinele salivare sau plasmatice care pot produce o inchidere temporara a canaliculelor dentinare -existenta unor diferente regionale date de neregularizati canaliculare 13)-COMPONENTA ANORGANICA A DENTINEI -subst minerale-reprez 25% din vol si 80% din greutate -cuprinde :-Ca(28-35%) ;P(13-17%) ;Carbonati(3%) ;Mg(1-2%) ;Na,Cl,K,F,Si,Zn<1% 14)-COMPONENTA ORGANICA A DENTINEI -este de 100 mai mare decat in smalt -poate fi :-colagenica(90%)-tropocolagen -protocolagen -colagen matur -necolagenica(10%)-50%fosfoproteine -proteine plasmatice -proteoglicani -glicoproteine acide 15)-MANTAUA DENTINARA -strat periferic -aflata la jonctiunea amelo-dentinara -grosime 7-30y -formata de catre odontoblastii nepolarizati -nu prezinta prelungiri odontoblastice -este mai slab mineralizata -aici coexista :colagen,molecule amelare,cristale mari de smalt -radicular-greu de pus in evidenta 16)-FIBRA TOMES -prelungire citoplasmatica a odontoblast -inconjurata de o prelungire a membranei celulare

-intre membr celulara si peretele calcifiat canalicular exista un spatiu ce contine subst fundam amorfa ,cu aspect fin granular 17)-DENTINA PERICANALICULARA SI INTERCANALICULARA A)-Dentina pericanaliculara -in jurul canaliculelor,mai ales la nivelul jonctiunii amelo-dentinare apare o zona unde dentina pericanaliculara-este neregulata ,mai bogat mineralizata -matricea organica > de ! din volum -fibrele de colagen dispuse impachetat in jurul canaliculului B)-Dentina intercanaliculara -mai putin mineralizata decat cea pericanaliculara -mineraliz subst fundamentale determina prezenta unor linii :liniile de contur Ebner-striatii concentrice paralele cu camera pulpara pe sectiune transversala ,dispuse la intervale de 4-8y,reprez ritmul de crestere diurn si nocturn -paralel cu camera pulpara si perpendicular pe canaliculele dentinare,dar la distante mai mari se gasesc liniile de contur Owen :zone de subst organica mai slab mineralizata-corespund unei perioade de repaus in timpul dezvoltarii -pe sectiune transversala apare o linie Owen mai bine exprimata :linia neonatala 18)-PREDENTINA -zona de dentina cea mai apropiata de pulpa dentara -struct particulara, datorita acestei vecinatati -banda ingusta,eozinofila -formata din fibre de colagen de origine pulpara si subst fundamentala -fixeaza usor saruri minerale in cadrul procesului de mineralizare 19)-DENTINA SECUNDARA SI DENTINA TERTIARA A)-Dentina secundara -este functionala -se formeaza si se depune pe toata perioada de mentinere a vitalitatii pulpare -este o dentina cu struct regulata -depusa pe supraf interna a dentinei -ritmul de depunere :0,5 ym/zi B)-Dentina tertiara -apare la diversi stimuli,ca reactie de aparare a pulpei -caracter amorf -putine canalicule dentinare,orientate aleator -grad scazut de mineralizare -poate fi de 2 tipuri :-de reactie -de reparatie 1)-Dentina de reactie-este de 2 subtipuri : -sclerotica-formata in detrimentul lumnului canalicului dentinar(prin marirea fiziologica a proces de formare a dentinei pericanaliculare) -este foarte mineralizata,translucida -peripulparala interfata dentina-tesut pulpar,pe baza predentini -este formata de odontoblasti 2)-Dentina de reparatie -apare dupa disparitia odontoblastilor ,ca urmare a progresiei accelerate a proces carios -produsa de odontoblastii de inlocuire(odontoblasti de generatie a II-a) care iau nastere din preodontoblasti=celule mezenchimale nediferentiate -poate fi mai mult sau mai putin mineralizata -nu prezinta canalicule dentinare

SUBIECTE ODONTOLOGIE 20-28 20)-CARACTERELE FIZICE ALE CEMENTULUI a)-Duritatea-variabila in raport cu zona de provenienta -mai mica decat a smalt de 2,4 ori -mai mioca decat a dentinei de 1,4 ori b)-Culoarea-alb-galbui -mai galben decat smalt,dar mai putin galben decat dentina c)-Aspect mat-lipsa transluciditatii d)-Permeabilitatea-crescuta fata de smalt si dentina : -pt unele subst(favorizeaza schimburile metabolice cu struct invecinate : dentina/desmodontiu -pt microorganisme si produsii lor de metabolism(favoriz propagarea prin dentina-modificari pulpare :imflamatie/necroza/gangrena) -pt unele subst medicamentoase utilizate in tratament parodontopatiilor e)-Radioopacitatea-mai scazuta fata de smalt si dentina -rezistenta mai scazuta la atac acid(in zona cervicala la nivelul JSC sau pe suprafata radiculara denudata) f)-Grosimea strat de cement-pe sectiune longitudinala ,la dinte erupt si functional : -20-60 ym-colet incisivi centrali superiori -150-200 ym-apex -pina la varsta de 70 ani-aceste valori se pot tripla ,deoarece cementul se formeaza si se depune pe tot parcursul perioadei functionale a dintelui pe arcada 21)-SUBSTANTA ANORGANICA A CEMENTULUI -reprez 45-50% -masa uscata-61% din greutate,31% din volum -formata din :-fosfati de Ca-in forma de cristale de hidroxiapatita aciculare,cele mai mici din organism -carbonati,fluoruri -prezinta F in concentratie maxima in rap cu celelalte tesuturi mineralizate din organism -resturi fine din alte elem minerale:Cu,Fe,Mg,Pb -fractiunea minerala a cementului sufera modificari cu varsta: -cresterea cristalinitatii fazei minerale -cresterea gradului de mineralizare -cresterea continutului de fluor Apa-reprez 12% din subst anorganica 22)-SUBSTANTA ORGANICA -matrice fibrilara de natura colagenica(90% :colagen tip I ,agregat in fibrile,care la rindul lor formeaza fibre ;5% colagen tip III ;fibre de reticulina in forma de benzi) -colagen cementar mai contine :-hidroxiprolina -glicina -alanina -prolina -fibrele de colaegn au striatii caract de 67 nm,care pe masura ce cementul se mineralizeaza ,sint mascate de cristalele de hidroxiapatita si proteinele necolagenice

-fibrele de colagen-intrinseci-fibre fine,multidirectionate,secretate de cementoblaste, incorporate total in cement,in cursul mineralizarii lui -extrinseci-provenite din sacul folicular in timpul edificarii radacinii,fibre care formeaza ligament alveolo-dentare,cind dintele devine functional, perpendiculare pe ax lung al radacinii -proteine necolagenice-mai putine decat cele colagenice,dar mai abundente decat in os si dentina -grad mai mic de mineralizare -pot fi sialoproteine osteoproteine -au prop de adeziune la celule si rol in reglarea proces de mineralizare -sint glicoproteine sulfatate si fosforilate -sint prezente in toate straturile de cement -cantit mai mare in CAA si CAFE,fata de CAFI si CCFI -mai exista proteoglicani-polizaharide sulfatate -proteine de adeziune la cement -alte componente ale matricei organice :-osteonectine -osteocalcine-implicate in proces de mineralizare -fibronectine -tenascine-se gasesc in matricea extracelulara -mai sint prezente MPZ-acide-la nivel cementoblastilor -neutre-in zonele intercelulare -FAL-in apropierea fibrelor Sharpey si a cementoblastilor 23)-VARIETATI DE CEMENT -Cement este-celular -acelular -cementul celular difera de cement acelular prin :-nr mai mic de aminoacizi, hidroxiprolina si prolina in cantitate mai redusa -prezenta de serine,acid glutamic,acid aspertic -morfologia cement variaza dupa:-varsta pacient -stimulii la care este supus in ocluzie -procese de migrare fiziologica a dintelui Clasif tipurilor de cement dupa topografie,struct si mom formarii: -dupa localizare-radicular -coronar -dupa prezenta de celule-celular -acelular -dupa continut in fibre-fibrilar -afibrilar -dupa mom formarii-primar -secundar Anumite tipuri de cement se diferentiaza prin :-denumire -viteza de formare -compozitia chimica -grad de mineralizare -cement acelular si afibrilar :CAA -cement acelular cu fibre extrinseci-CAFE -cement celular si acelular cu fibre intrinseci CCFI si CAFI -cement celular mixt stratificat-CCMS 24)-CEMENTUL ACELULAR SI AFIBRILAR-CAA -format inaintea eruptiei dintelui pe arcada,formarea incepe inainte de maturarea smalt si se continua pe o perioada de timp nedefinita -prezent la nivelul colet dentar ,in situatia in care smalt este acoperit aici ,pe o anumita intindere,de cement -lipsit de fibre si celule -nu are functii de legare prin adeziune la dinte -mod heterogen de distributie pe suprafata dentara

-nu este un tesut indispensabil -strat subtire sub forma de plaje izolate ,acoperind zona de smalt -ocazional poate fi prezent si in regiunea cervicala a dentinei radiculare -aparenta stratificare sugereaza existenta unor perioade de formare ce alterneaza cu perioade de repaus 25)-CEMENT ACELULAR CU FIBRE EXTRINSECI-CAFE -predomina in regiunea cervicala a radacinii si in 1/3 medie se poate intinde mai mult spre apical la dintii anteriori -in 1/3 apicala este inlocuit de cementul celular -formarea sa incepe in perioada initierii formarii radacinii,se mineralizeaza lent,in 3-4 ani,de la JCD catre periferie -dupa dezv radacinii are aprox 15 ym -are aproxim 30 000 fibre/mm2 izolate sau grupate in fascicule -fibrele traverseaza cementul acelular dinspre dentina spre spatiul periodontal si merg paralel intre ele -extremit lor-aparent in contact cu fibrele tesut conjunctiv din ligamentele parodontale -pe masura mineralizarii fibrelor intrinseci se vor mineraliza si cele extrinseci -ligamentele alveolo-dentare se intind si traverseaza spatiul intre radacina si peretele alveolar,orientarea lor se schimba in decursul vietii -creste cu viteza de 2-4 ym /an -ritm de crestere mai accelerat pe suprafata distala a radacinii fata de cea meziala -in interior se observa canalicule fine si spatii perpendiculare pe suprafata externa a dintelui 26)-CEMENTUL CELULAR CU FIBRE INTRINSECI-CCFI -predomina in zona radiculara apicala,la furcatia radiculara si in regiunea medie a radacinii -grosime neuniforma -poate acoperi cementul acelular si fibrilar depus anterior -depus de cementoblaste aseman morfofunctional cu osteoblastele -cementoblastele-formate prin metaplazia celulelor mezenchimale nediferetiate -cementoblastele-sintetizeaza colagen,iar pe masura incorporarii lor in cement se transf in cementocite -cementocite-corp celular adapostit in lacune de grosime cementului-cementoplaste-legate intre ele printr-o retea de canalicule ramificate ,in care se gasesc prelungiri citoplasmatice ale cementocitelor ,care se leaga de prelungirile cementocitilor vecini -aici procesul de depunere a matricei colagenice si cel de mineralizare sint mai rapide CEMENTUL ACELULAR CU FIBRE INTRINSECI -forma speciala a celui descris anterior(CCFI),care e depus dupa un model polarizat -structura regulata cu predominanta fibrelor intrinseci dispuse in fascicole -lipsit de cementocite -aceeasi distributie cu CCFI-in zona apicala si/sau la nivelul furcatiei Caract celor 2 tipuri -cementuri intrinseci -nu au functie de ancorare a dintelui -rol important in fenom de orientare si mentinere in pozitie a dintelui -rol important in repararea pierderilor de subst radiculara de tip resorbtie 27)-CEMENT CELULAR STRATIFICAT MIXT -amestec de CAFE pur si CAFI /.CCFI -stratificare data de alternanta straturilor consecutive de CCFI/CAFI si CAFE depuse aleatoriu -prezent in 1/3 apicala pina in 2/3 din lungimea radacinii si la furcatii -poate servi la ancorarea dintelui(daca e acoperit de CAFE) sau nu(daca e acoperit de CCFI) -functie adaptativa , in ambele cazuri 28)-FUNCTII CEMENTULUI -substrat tisular pt atasarea ligam alveolo-dentare -mentinere relatiei ocluzale(adaptare functonala-compensarea pierderilor prin uzura)

-repararea pierderilor de subst radiculara datorate:-traumatisme -rezorbtie radiculara externa -leziuni osteitice cronice periapicale/ periradiculare -depunere permanenta pe supraf radiculara peste cement imbatrinit(se pastreaza intacte ligam alveolo-dentare si functionalit lor)

SUBIECTE ODONTOLOGIE CARIA DENTARA-29-36 29)-PARTICULARITATILE CARIEI DENTARE -proces patologic fara analogie in organism -nu poate fi incadrat in nici o alta entitate clinica -smalt,dentina ,cement-nu sint vascularizate -prezinta un metabolism redus(mai ales smalt)-imposibila cicatrizarea -in anunite conditii ,in leziunile carioase necavitare,se poate produce o remineralizare care nu seamana cu o cicatrizare obisnuita -proces carios cavitar,netratat ,va evolua ireversibil in timp,atit in suprafata cat si in profunzime -poate determina afectarea tesutului pulpar si periapical -daca leziunea re evolutie rapida sau daca aceasta ramine mult timp netratata,procesul isi va continua actiunea distructiva ,cu consecinte asupra pulpei si parodontiului apical -caria dentara-se defineste boala carioasa ca fiind o boala infectioasa dependenta de interactiunea a 4 factori-microbian -alimentatie-triada lui Keyes +timp -teren -se admite caracterul de reversibilitate al bolii in anumite conditii 30)-TEORIA CHIMICO-PARAZITARA-MILLER(1882-1885) -in mecanismul de aparitie a cariei dentare sint incrimati agenti chimici(acizi) cu actiune directa(din alimente) si indirecta(de la microorganisme orale) -demineralizarea initiala a smalt-determ o bresa prin care patrund microorganismele acidogene si proteolitice ,care distrug struct smalt si dentinei -dupa MILLER-procesul carios are 2 stadii:-de decalcifiere si inmuiere a tesuturilor dure -de disolutie a tesuturilor alterate rezultate -pt aparitia cariei este necesara prezenta a 3 categ de factori(triada lui KRAUSE): -resturi alimentare glucidice,stagnante in zonele retentive -flora microbiana acidogena,existenta la suprafata dintilor -acizi de fermentatie(lactic,piruvic,acetic,oxalic,formic,propionic) rezultati din glicoliza hidrocarbonatelor -MILLER-nu indica un anume agent patogen,ca unic si singur responsabil de productia de acizi ia in consideratie lactobacilul acidofil,bacilul odontolitic,streptococi,cu rol in decalcifiere -cei care au preluat si continuat teoria lui MIILER au limitat numar microorganismelor cauzatoare de carie la-lactobacilul acidofil 31)-ARGUMENTE SI CONTRAARGUMENTE PRIVIND TEORIA CHIMICO-PARAZITARA MILLER Argumente -nr mare de lactobacili la indivizii cu boala carioasa.Acesti lactobacili fiind rezistenti la un pH mai mic de 4(3,8) -cresterea nr de lactobacili cu cateva luni inaintea aparitie procesului carios -in saliva indivizilor indemni la carie se gaseste un factor anti-lactobacil ,care nu este prezent la indivizii cu boala carioasa -masurile de profilaxie prin fluorizare fac sa scada numarul de lactobacili Contraargumente -lipsa leziunilor carioase la indivizii carioactivi in toate zonele retentive ale arcadei dentare ,desi exista conditii de pH optime pt aparitia acestora -nu explica mecanism de demineralizare-remineralizare -aparitia leziunilor carioase simetrice,simultane,pe dintii omologi

-aparitia brusca de carii la indivizii indemni ,cu igiena orala buna -existenta sindromului Dubreuil-Chambardel(distructia carioasa simultana a incisivilor maxilari la varste intre 14-18 ani) -recidiva de carie la dinti cu tratamente corecte -oprirea brusca in evolutie a cariei generalizate ,pe partea unde este lezat simpaticul cervical 32)-TEORIA PROTEOLITICA GOTTLIEB-1947 -ia in considerare existenta matricii organice in smalt(pusa in evidenta prin tehnici de histologie,analiza chimica,microradiografie) -subst organica din tesuturile dure dentare este calea initiala de invazie a microorganismelor -atac cariogen initial se produce in zonele de smalt bogate in subst organica,prin proteoliza -principalul responsabil-Stafilococul Auriu(proteolitic) -teoria localicista-nu ia in considerare toate aspectele legate de complexitatea mediului bucal ,rezistenta tesutrilor dure,protectia data de lichidul bucal,integrarea in ec sistemica a organism 33)-ARGUMENTE SI CONTRAARGUMENTE PRIVIND TEORIA PROTEOLITICA Argumente -acumularea unei cantitati crescute de aminoacizi liberi,la limita dintre smalt sanatos si pata alba cretoasa -prezenta bacteriilor proteolitice in dentina dintilor cariati -cercetari microscopice si autoradiografia au aratat ca,in dentina cel putin ,dezintegrarea proteica poate precede demineralizarea -pigmentatia brun-galbuie se datoreste eliberarii unor pigmenti(melanici) sub actiunea enzimatica a stafilococului auriu Contraargumente -pigmentatia nu e caract numai mecanismelor proteolitice.Ea poate fi data si de produsii de degradare a glycogen-metil-glicocalix sau acetololului -in subst organica exista o fractiune acidorezistenta,ce nu poate fi indepartata prin proteoliza -colagen dentinar nu poate fi degradat enzimatic ,fara o prealabila demineralizare a struct dure in mediu acid -debutul cariei nu se produce doar in zonele bogate in subst organica -debutul si evolutia cariei pot fi la distanta de lamelele smalt -la animalele de laborator,inocularea de microorganisme proteolitice nu declanseaza caria dentara -la animale de laborator la care s-au declansat leziuni carioase prin inoculare de microorganisme acidogene,prin adaugare de microorganisme proteolitice nu s-a remarcat nici o influenta asupra evolutiei proces carios 34)-TEORIA PROTEOLIZEI-CHELATIUNII SCHATZ MARTIN 1954 -sustine demineralizarea tesuturilor dure prin reactii de chelare -chelarea-combinatia fizico-chimica a unui ion metalic cu cel putin 2 grupari de radicali organici si anorganici ,independent de pH mediului,ce are ca rezultat formarea unei struct inelare capabile de a lega apa-chelat -chelatorul-molecula capabila sa retina ionul metalic -chelarea-explicatie a producerii catriei ,considerindu-se ca elem anorganice ale smalt pot fi scoase din struct acestuia la un pH neutru sau alcalin -caria dentara-distructie bacteriana sub actiunea produsilor de metabolism(chelatori), capabili sa scoata ionii de Ca din hidroxiapatita(chelare),precedata de degradarea initiala a fazei organice(proteoliza) 35)-ARGUMENTELE TEORIE SI LIMITELE TEORIEI PROTEOLIZEI-CHELATIUNII Argumentele -cercetari multiple efectuate in laborator in vitro pe dinti animali sau umani extrasi si pe oase -culturi bacteriene mixte ,dotate cu actiune proteolitica ,in contact cu pulbere de smalt ,isi exacerbeaza activ metabolica -rezulta produsi de degradare proteica ,cu potential semnificativ de chelare Limitele -proportia de subst organica a smalt este foarte redusa.Ca atare ,cantitatea de subst chelatoare eliberate este mica -chelatorii din lichidul bucal si placa bacteriana leaga mai usor Ca 2+ solubil ,prezent in concentratie mare in lichidul bucal si in placa bacteriana,decat pe cel inglobat in hidroxiapatita -chelatorii reprezinta un rezervor de Ca,ce poate fi eliberat sub forma ionica ,cind scade pH placii bacteriene

36)-ENUMERAREA TEORIILOR INTERNE.LIMITELE Teoriile interne -teoria enzimatica -teoria neurodistrofica -teoria reflexa -teoria biochimica -teoria discolagenazei -teoria tulburarii metabolism transdentar Limitele -nu explica eficienta tratament cariei simple prin preparare de cavitati -nu explica eficienta profilaxiei prin fluorizare si dispensarizare precoce -nu explica formarea dentinei tertiare in procesele carioase cu evolutie lenta si nici stimularea neodentinogenezei prin coafaj indirect -nu poate da explicatii privind aparitia cariilor proximale(la nivelul ariei de contact interdentar) -nu explica cresterea frecventei bolii carioase la pers cu dieta bogata in hidrocarbonati rafinati si la pacienti cu igiena orala deficitara

SUBIECTE ODONTOLOGIE 37-70 37)-FACTORII CARE SINT NECESARI PT TEORIEI MODERNE PT APARITIA CARIEI -se defineste boala carioasa ca fiind o boala infectioasa dependenta de interactiunea a 4 factori:-microbian -alimentatie triada lui KEYES +timp -teren -se admite caracterul de reversibilitate al bolii in anumite conditii 38)-CARENTA IN VITAMINA A -atrofia organ smalt cu sistarea formarii lui datorita atrofiei EA,avind in vedere rolul de mentinere a integritatii si troficitatii pe care il are vit A -largirea zonei de predentina -mineralizarea deficitara a dentinei la M1 SUP -leziuni hipoplazice la incisivii temporari -intirzieri in eruptie -pe dintii erupti nu are efecte decelabile 39)-CARENTA VITAMINEI C -determina aparitia la smalt si dentina copiilor :-zone de dentina interglobulara mult mai ample -lipsuri dentinare -microchisturi -microhemoragii- in smalt 40)-ROLUL OLIGOELEMENTELOR IN FORMAREA MATRICEI ORGANICE A SMALT -rol in dezv matricei organice a smalt -fluorul,borul,molibden-au rol in carioprotectie-asigura-rotunjirea varfurilor cuspizior -largirea si reducerea adincimii fosetelor -micsorarea dimensiunilor coroanelor,dar si imbunatatirea cristalinitatii smalt -seleniul-este cariofavorizant -exista si fenom de inversare -obtinut prin modif cantitatilor de oligoelemente din alimentatie -astfel-seleniul-in cantitate excesiva poate deveni carioprotector -molibden,borul,strontiul-in cantitati mari vor deveni cariofavorizanti 41)-ROLUL GLUCIDELOR,PRINCIPII NUTRITIVE IN FORMAREA MATRICEI ORGANICE A SMALT

-pot determina perturbari in formarea smalt -o cantitate de glucide de peste 67% din ratia alimentara,adm in perioada formarii matricei smalt ,va determina cresterea frecventei cariei-prin incorporarea unei cantitati mai mari de subst organica in smalt -pe cale sistemica-femele gestante de sobolan,hranite prin intubatie cu o dieta ce contine peste 67% zaharoza vor da nastere la urmasi cu un smalt cu rezistenta scazuta la carie -pe cale structurala-la hamster ,o dieta bogata in glucide in perioada de formare a matricei smalt determ o acumulare glucidica in subst organica a smalt 42)-ROLUL BOLILOR INFECTO-CONTAGIOASE IN PERTURBAREA FORMARII MATRICEI ORGANICE A SMALT -rol esential-hipertermia -rubeola intre saptaminile VI si IX de sarcina:hipoplazii accentuate ale smalt la copil -sifilisul congenital :coroane dentare cu defecte importante ,caract ,ca urmare a lezarii ameloblastilor 43)-CARENTA IN Ca SI FOSFOR ,CA FACTOR PERTURBATOR AL MINERALIZARII MATRICEI ORGANICE A SMALT -pt o buna structurare a smalt este importanta o alimentatie bogata in Ca si fosfor a mamei in perioada de sarcina si alaptare -la fel de importanta este o dieta bogata in Ca si P a copilului in perioada de mineralizare a matricei smalt -carenta in Ca--- scadere cantitatica a formarii tesuturilor dure,care au insa compozitie chimica normala -exces a ionilor de Ca si P---incorporare preferentiala a carbonatilor in structura smalt -carenta in fosfati---produce perturbari in compozitia chimica a tesuturilor dure cu scaderea componentelor minerale si modificarea structurii -pt prevenirea aparitiei bolii carioase este benefic un raport de la 2/1 la 1/3 de Ca/P 44)-MODIFICARI DE STRUCTURA CARE APAR IN ETAPA DE MATURARE PREERUPTIVA A SMALT -se continua procesul de mineraliz a smalt --nu se formeaza noi cristale de hidroxiapatita ,dar se imbunatateste cristalinitatea acesteia -prin urmare se imbunatateste rezistenta la carie -la inceputul acestei perioade subst organica reprez 15% din compozitia chimica a smalt ,iar la sfirsit va reprezenta nu mai mult de 1-2% -se vor produce modif biochimice a subst organice care la inceput contine beta-keratine, iar la final va contine keratine mature propriu-zise si colagen -datorita scaderii de subst organice din struct smalt nu va creste nr cristalelor de hidroxiapatita ,in schimb se observa cresterea in marime a celor deja formate -scade cantiatate de proteine si apa -se incorporeaza ioni de F -acum tb sa existe un raport optim Ca/P -in insuficienta hipofizara-se produce o atrofie a smalt fara ca aceasta sa impiedice formarea normala a dentinei si cement -nanism hipofizar -intirzierea eruptiei Incidenta cariei mai scazuta-hormoni sexuali -pubertatea precoce la fete fata de baieti determ o eruptie mai rapida dintilor la fete -rezulta o perioada de maturare mai scurta,iar incarcarea cu fluor este mai mica cu 10% la fete -ulterior se va uniformiza 45)-STRUCTURI DEFICITARE CE POT SA APARA IN PERIOADA DE MATURARE PREERUPTIVA A SMALT SI FACTORII CARE DETERMINA GRAVITATEA DISTROFIILOR DENTARE -displazii dentare :-dispunerea arhitectonica modificata a cristalelor de hidroxiapatita -hipoplazii dentare :-micsorarea cantitatii de subst minerala Factorii de care depind : -momentul aparitiei

-cumularea mai multor dismetabolisme -intensitatea si durata dismetabolism -sumarea actiunii pe mai multe etape de dezv 46)-ROLUL FACTORILOR LOCO-REGIONALI IN APARITIA CARIEI DENTARE -dintele recent erupt prezinta o struct amelara mai permeabila(incorporeaza de 10-20 ori mai multi ioni minerali) -dintele tinerilor mai permeabil si mai vulnerabil la atac acid -dintele matur mai putin permeabil ,deci mai putin expus atac acid Factori cu rol in aparita cariilor : -morfologia dintilor -pozitia pe arcada -uzura dentara 47)-FACTORII COMPONENTI AI LICHID BUCAL Lichid bucal este constituit din: -saliva(glande principale si accesorii) -lichide din :-transudatul din mucoasa bucala -lichidul din santul gingival si pungi parodontale -elemente rezultate din degradarea enzimatica -mucus nazo-faringian -regurgitat gastric -lichide de pasaj 48)-CANTITATEA SALIVEI -0,5-1,5 L/24h 49)-RATA SECRETIEI SALIVARE -Ristmul secretiei:-secretia stimulate(1-3 ml/min) -secretia de repaus(0,2-0,3 ml/min) -formeaza un film de 0,01-0,1 mm in permanenta miscare(0,8-8 mm/min) 50)-ROLURILE FLUXULUI SALIVAR -indepartarea mecanica prin spalare -dilueaza si disperseaza actiunea enzimatica -impiedica concentrarea florei microbiene 51)-VASCOZITATEA SALIVEI -1,5-pt saliva glandei parotide -3,4-pt saliva glandei submaxilare -13,4-pt saliva glandei sublinguale -este dependenta de cantitatea de mucina din saliva 52)-TIMPUL DE CLEARENCE-CARACT -este invers proportional cu intensitatea secretiei salivare -se pastreaza constant cat timp glandele salivare functioneaza normal -are variatii topografice 53)-COMPOZITIA CHIMICA A SALIVEI :MATERIAL ANORGANIC Material anorganic -Ca ionizat(liber) :-intervine in echilibrul dintre fosfatii de Ca din HAP si cei din lichidul bucal si placa bacteriana

-concentratia sa creste cu scaderea pH-ului -Ca neionizat(legat) :-10-20% fosfati si bicarbonati de Ca -mai putin de 10% de compusi organici cu masa moleculara mica -10-30% compusi organici macromoleculari -o mica parte legati de amilaza salivara -Concentratia de Ca din saliva influentata de :-cantitatea din secretia salivara -antagonistii de Ca si pilocarpina -ritmul cicardian -Fosfatii salivari :-combinati cu Ca si proteine 10-25% - 10% pirofosfati -au rol in :-sistemele tampon salivare -pastrarea echilibrului demineralizare-remineralizare -asigurarea mediului nutritive glicolizei bacteriene -inhiba formarea tartrului -Fluorul-prezent in secretia salivara,in transudatul gingival -blocheaza ionii bivalenti de Ca si Mg -se elibereaza treptat la un pH sub 5 -fluorura de Mg deregleaza glicoliza 54)-MATERIALUL ORGANIC AL SALIVEI -Staterina-proteina cu masa moleculara mica -proteine bogate in prolina -glucide :-libere-din alimentatie -legate de proteine -polimeri ai glucozei sau fructozei ;mucina -lipide-80-100 mg/l in secretia glandelor salivare -75% lipide neutre,acizi grasi,cholesterol si mono ,di si triglyceride -20-30% glicolipide -2-3% fosfolipide 55)-AMILAZA SALIVARA -alfa amilaza-cea mai importanta enzima -sintetizata 80% in glanda parotida si submandibulara -actiune-desface amidonul alimentar ,maltoza,maltotrioza si dextrine-elem favorabile cu timp de clearence redus -fosfataze-elibereaza fosfatii din smalt facindu-l vulnerabil la atac acid -proteazele-actioneaza pe subst organica a smalt 56)-SISTEMELE TAMPON SALIVARE -sistem tampon al bicarbonatilor(pH-6) -sistem tampon al fosfatilor(pH-6,8-7,2) -sistem tampon al proteinelor si glicoproteinelor(pH-4,5) Sistem tampon al bicarbonatilor -actiunea cea mai importanta -este influentat de fluxul salivar -cap maxima de actiune este la un pH=6 -cap foarte slaba la un pH=5-6 -se caract printr-o mare fluctuatie a ionilor bicarbonat intre saliva de repaus si cea secretat in ritm lent Sistem tampon al fosfatilor

-cap maxima de actiune este la un pH=6,=-7,2 -principalul sistem tampon in saliva de repaus si in cea cu secretie lenta Sistem tampon al proteinelor si glicoproteinelor -cel mai slab sistem tampon -actioneaza la pH=4,5 -foarte important pe suprafetele dentare,unde celelalte 2 sisteme tampon nu mai sint active 57)-LIZOZIMUL SALIVAR -este o carbohidraza prezenta in :-saliva glandelor principale si accesorii -transudatul santului gingival -leucocite din epiteliul santului gingival -scade pe masura cresterii fluxului salivar -este inhibat de mucina -actioneaza-pe membrana celulara prin scindarea peptidoglicanilor din struct peretelui celular al microorganismelor pe care o distruge -inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita -poate produce liza bacteriilor(mai ales S mutans,mai putin bacilii G-negativi) 58)-AGLUTININELE SALIVARE -rol in unirea mai multor celule in conglomerate ce sint indepartate de pe suprafetele dentare de catre saliva :-glicoproteinele salivare parotidiene-cele mai active -mucinele-glicoproteine cu masa moleculara mare ce aglutineaza microorganisme si impiedica adeziunea lor pe dinte -Ig A-efect aglutinat scazut+mucinele-complex aglutinant puternic -Ig G si Ig M-impreuna cu unii constituienti ai complement alcatuiesc opsoninele.Actiune in sensibilizarea microorganismelor in vederea fagocitarii de catre leucocite -beta 2- microglobulina-imunoglobulina salivara cu masa moleculara mica -actiune aglutinanta pe S mutans -fibronectina-glicoproteina din plasma membr bazale si subst fundam a tesut conjunctiv -viata scurta in saliva ,inactivata de proteazele salivare -actiune pe S mutans -leucotoxina salivara-polipeptid ce creste permeabilitatea capilara si stimuleaza diapedeza PMN -se gaseste in concentratie mai mare in placa bacetriana 59)-FUNCTIILE SALIVEI -regleaza pH-ul prin sistemele tampon -mentine echilibrul ecologic al cavitatii bucale -are rol de diluare(clearence) -rol de lubrefiere a mucoasei bucale -rol in digestie(formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare) -rol in excretia unor subst organice si anorganice(Ca ,F) -favorizeaza perceptia gustativa prin dizolvarea excitantilor specifici 60)-ROLUL CARIOPREVENTIV AL LICHIDULUI BUCAL -se exercita prin:-scurtarea timp de clearance al alimentelor fermentabile -scurteaza timpul de clearence salivar al microorganismelor cariogene prin aglutinarea si spalarea mecanica -tamponeaza aciditatea bucala prin sistemele tampon salivare si prin unele subst alcaline(sialina,uree) -inhiba metabolism bacteriilor si are efect bacetricid -previne colinizarea smalt cu microorganisme cariogene -inhiba adeziunea microbiana -satureaza placa bacteriana cu subst minerale ce protejeaza smalt impotriva demineralizarii -ajuta la remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formarea de fosfati de Ca-activitate potentate de fluor 61)-FACTORI IMPORTANTI IN CARIOGENICITATE -schimbarea dietei alimentare

-grad de rafinare al alimentelor -momentul consumului de hidrocarbonati -contact hidrocarbonatilor cu dintii -timpul de stationare in cavitatea orala 62)-SCHIMBAREA DIETEI ALIMENTARE SI IMPLICATIILE SALE IN CARIOGENEZA -cresterea consum de carbohidrati duce la cresterea risc de carie Studii epidemiologice -groelanda-indicele de carie la populatia din centrul insulei-mai scazut -se utilizeaza predominant alimente neprelucrate -indicele de carie la populatia din vestul insulei-mai crescut -prin patrunderea civilizatiei s-au schimbat obiceiurile alimentare cu imbogatirea dietei cu conserve,dulciuri,sucuri -al 2- lea razboi mondial-in timpul razboiului se remarca scaderea nr de carii in conditiile unei diete alimentare mai restrictive,cu scaderea cantitatii de glucide ,mai ales cele rafinate -dupa razboi ,prin revenirea la o alimentatie bogata in hidrati de C de remarca o crestere spectaculoasa a incidentei bolii carioase,chiar peste cea din perioada antebelica -La pacientii cu intoleranta ereditara la fructoza :-acesti pacienti evita consumul de glucide -principala sursa de fructoza-zaharoza -consuma :-lactate,cartofi,paine,orez, contin glucoza,lactoza,galactoza -incidenta carioasa este foarte scazuta -cariile ,at cind exista ,nu apar pe suprafetele netede 63)-GRADUL DE RAFINARE AL ALIMENTELOR -s-a observat ,ca prin mentinerea cantiatii de hidrocarbonati din dieta ,dar prin cresterea grad acestora de rafinare se obtine o crestere a incidentei bolii carioase -se pare ca unele alimente naturale,neprelucrate,contin subst ce scad incidenta la carie -produsele alimentare neprelucrate contin glucide 20-25% din greutatea produslui,cele prelucrate 60-100% -populatia bantu odata cu schimbarea domiciliului si-a schimbat obiceiurile alimentare inlocuind alimentele neprelucrate cu cele rafinate ceea cea dus la cresterea nr de leziuni carioase 64)-MOMENTUL CONSUMULUI DE HIDROCARBONATI -in raport cu mesele principale -studiu exp facut in Suedia intre 1945-1951 pe 3 loturi de pacienti cu handicap psihic a demonstrat relatia intre caria dentara si mom consum de glucide -consum de cafea indulcita inainte de micul dejun determ aparitia unui pH acid ce va fi tamponat de micul dejun -consum ei dupa micul dejun duce la o scadere mai mica a pH-ului ce se va mentine timp mai indelungat 65)-CONTACT HIDROCARBONATILOR CU DINTELE -administrarea pe cale orala de zaharoza+inocularea de streptococ Mutans a dus la explozie de carii(la sobolan) -adm pe sonda gastrica de zaharoza+inoculare de streptococ Mutans nu a produs acelasi rezultat 66)-TIMPUL DE STATIONARE(TIMPUL DE CLEARENCE) Consistenta ,marimea ,duritatea alimentelor : -alimentele dure determ secretia salivara importanta -alimentele moi dimpotriva ,fiind mai cariogene -pulberile sint mai cariogene decat lichidele Vascozitatea si grad de aderenta al hidratilor ca carbon : -alimentele lipicioase au timp de stagnare mai mare in cavitatea bucala

Secretia salivara pe care o provoaca prin sumarea calitatilor organoleptice: Retentivitatile naturale si artificiale ale dintilor si arcadelor Capacitatea partilor moi peridentare de curatire a suprafetelor dentare -Clearenceul cel mai scazut il au painea prajita sau uscata ,pesmetii -Legumele,fructele,bauturile au timpul de clearence de 5 minute -Bomboanele,guma de mestecat cu zahar au timp de clearence de 20-40 min Prelungirea lui :-ritm scazut de secretie salivara -vascozitatea crescuta a salivei -factori de retentie alimentara Scurtarea lui :-secretia salivara abundenta -utilizarea de alimente detergente -consum de alimente ce cresc pH -guma de mestecat fara zahar -periaj dentar imediat dupa mese 67)-HIDRATII DE CARBON CU POTENTIAL CARIOGEN Potentialul cariogen al hidratilor de carbon depinde de : -participarea anumitor forme ale acestora in formarea placii bacteriene care e dependenta de proportia de :monozaharide(glucoza,fructoza,lactoza,galactoza) -dizaharide(maltoza,zaharoza) -polizaharide(amidon) -posibilitatea ca majoritatea formelor sa fie metabolizate pina la treapta de acid organic Zaharoza-hidrat de carbon cu cel mai mare potential cariogen -folosit de microorganisme pt inmultire si dezv -substrat esential al polizaharidelor extracelulare insolubile din constitutia placii -usor fermentabil de catre microorganisme,ducind rapid la aparitia unei cantitati mari de acizi organici -are capacit de a intensifica producerea de glicani-cresterea grosimii si aderentei placii care impiedica actiunea sistemelor tampon -monozaharidele(lactoza,galactoza)-sint mai putin cariogene,efectul lor patogen depinde de clearence-ul bucal -din desfacerea di si polizaharidelor rezulta acizi organici in cantitate mai mica si in ritm mai lent Amidonul -polizaharid de depozit din plante,subt actiunea amilazei salivare se descompune in maltoza care e scindata in 2 molecule de glucoza -neprelucrat alimentar este virtual necariogen -prin prelucrare (coacere,fierbere) da nastere unor forme solubile,posibil de descompus enzimatic -are un efect de demineralizare de 4-ori mai mic decat zaharul -adaugarea de zahar la amidon potenteaza capacit sa cariogena prin sumarea actiunii zaharozei cu aderenta crescuta a amidonului,act lor e direct proport cu cantitatea de zahar pe care o contin 68)-MODALITATEA PRIN CARE INTERVIN HIDRATII DE CARBON IN CARIOGENEZA -sursa de sinteza a polizaharidelor extracelulare insolubile(dextran,mutan) cu rol in adeziunea placii bacteriene. Aceasta sinteza este atribuita in special Streptococ Mutans care cu ajutorul unor enzime extracelulare(glucozil si fructoziltransferaza) va sintetiza si glucan,levan,fructan-toate avind un rol esential in formarea si dezv placii bacteriene Levan este polizaharid extracelular solubil,hidrocarbonat de rezerva si poate fi degradat de microorganismele din placa si folosit -unele polizaharide extracelulare insolubile pot fi sintetizate si de Streptococ Mitis si Sanguis-dar ei dau dextrani cu masa moleculara mai mica fara rol important in structura placii bacetriene -actinomices vascosus sintetizeaza levan si un heteroglucid folosind ca substrat alti HC decat zaharoza -au capacitatea de a produce acizi prin actiunea florei bacteriene asupra multor forme de hidrati de carbon ,pe care le metabolizeaza la nivelul celulelor microbiene pina la forma de acid

-acizii organici rezultati sint :acid piruvic,lactic(glicoliza anaeroba) :-acid acetic,formic, propionic -alcool etilic,dioxid de carbon 69)-INDULCITORII DE ZAHAR -pot fi naturali zaharide:-glucoza -fructoza -galactoza -lactoza -sorboza -artificiali-ZAHARINA -CICLAMAT -ASPARTAM -LYCASIL -ISOMALT 70)-INDULCITORI MAI PUTIN CALORICI Zaharina-descoperita din 1879 -grad de indulcire de 300 -nu este metabolizata de placa -in concentratie mai mare de 0,1% are gust amarui-metalic -in concentratie de 0,5% este cariopreventiv -inhiba actiunea Streptococ Mutans prin inhibitia lactatdehidrogenazei -se gaseste sub forma de tablete in diverse alimente sau bauturi dietetice hipocalorice Aspartam-acid aspertic+fenil alanina -grad de indulcire 2000 -putere calorica 4 calorii/gram -se gaseste in guma de mestecat,bauturi,inghetate si tablete Ciclamat de sodiu-grad de indulcire 30 -gust mai putin amar a zaharina Indulcitori calorici(polioli) -Sorbitol,manitol-actiune cariogena mai mica decat zaharoza -grad de indulcire 0,5-0,6 -caract aseman zaharului ,mai putin caramelizarea -fermentate lent de microorganisme(streptococ mutans) -produc acizi in cantitate mica -in concentratie 15-25%produc diaree -in :-ape de gura,paste de dinti,gume de mestecat -Xilitol-capacit de indulcire egala cu a zaharului -nu este fermentat de streptococ Mutans -la dizolvare produce absorbtie de caldura -cel mai bun substituient al zaharului -nu este acidogen -administrat paralel cu fluorulsecretie salivara abundenta -reduce prevalenta cariei cu 46% -este de 10 ori mai scump decat zaharul Indulcitorii calorici(polioli)-Lycasilul-amestec de sorbitol ,manitol,alti alcooli -masa moleculara mare -efect cariogen redus -nu se metabolizeaza -se gaseste sub forma de tablete -polioli-sorbitol -manitol -xilitol -maltiol -lactol polipetide-thaumatin -monelin

SUBIECTE ODONTOLOGIE 71-80 71)-PLACA BACTERIANA:STRUCTURA,LOCALIZARE,METODE DE EVIDENTIERE -sistem ecologic microbian viguros,bine adaptat mediului bucal in care se dezv si cu o bogata activitate metabolica -depozit moale care formeaza un biofilm ce adera de suprafetele dentare ,dar si de alte structuri prezente in cavitate bucala -formata din microorganisme unite intre ele ,dar si de alte structuri ,cu ajutorul unei matrici organice Placa bacteriana-aderenta crescuta-nu poate fi indepartata cu usurinta -poate fi supragingivala subgingivala Materia alba-formata din:-bacterii -leucocite -celule epiteliale descuamate acumulate ps suprafata placii -aderenta scazuta-poate fi ibdepartata prin spalare cu un spray de apa Placa bacteriana supragingivala se depune : -pe toate suprafetele dentare -pe restaurarile coronare -pe suprafata lucrarilor protetice ,ortodontice -pe suprafata implantelor -pe suprafata mucoasei bucale Placa subgingivala-se depune in santul gingival si pungile parodontale -nu se observa la inspectie(cu ochiul liber),ci doar cu ajutorul unor subst colorante speciale sau la palpare cu sonda Solutii revelatoare de placa -cerinte :-lipsa toxicitatii -capacitate crescuta de colorare a placii,dar fara a colora tesuturile dentare -sa persiste culoare dupa clatire -sa se indeparteze usor prin periaj Exemple-tinctura de iod 2% -albastru de toluidina 1% -eozina 1% -hematoxilina 1% -fuxina bazica 0,03% Pt colorare se mai pot folosi-paste de dinti cu subst colorante -drajeuri colorante -comprimate colorante 72)-FACTORII DE CARE DEPINDE FORMAREA PLACII BACTERIENE -dieta -cantitatea si calitatea salivei -varsta pacientului -igiena orala -aranjamentul dintilor pe arcada -prezenta unor afectiuni generale Etapele de formare a placii bacteriene -1)-etapa de formare a unei pelicule primare -2)-etapa de colonizare a peliculei primare -3)-etapa de maturare a placii 73)-PELICULA PRIMARA

-structura organica formata din: glicoproteine salivare, lichid crevicular, resturi celulare, produse de matabolism Compozitia chimica: glicoproteinele salivare ce asigura viscozitatea, aminoacizi-prolina, acid glutamic,glicina, hexozamine, amilaza, lizozim, IgA Mecanisme

De atasare cu ajutorul pililor sau fibriilor Prin receptori specifici de suprafata si enzime= adeziune Prin mecanism electrostatic-unii ioni de suprafata din membrana celulara se orienteaza catre Ca 2+ cu dubla legatura Prin mecanisme hidrofobe 74)-GLICOCALIXUL SI ROLUL SAU IN DEZV CANTITATIVA SI CALITATIVA A PLACII -sinteza de fructan dar mai ales de glucan duce la constituirea unei retele de filamente prozaharidice prin care streptococul mutans adera pe suprafata smaltului si devine colonizant stabil al suprafetei dentare - pe aceasta retea se vor agata bacteriile care gasesc aici conditii optime de nutritie si multiplicare - glicocalixul ofera si protectia multiplicarii microbiene deoarece impiedica fagocitarea acestora de catre leucocite si impiedica actiunea anticorpilor -in acest mod se pun bazele dezv cantitative si calitative a placii bacteriene 75)-PRINCIPALELE MICROORGANISME ALE PLACII MICROBIENE - specii bacteriene din placa bacteriana: S mitis- mucoasa jugala si labiala; S sanguis- suprafetele dentare; S salivarius- fata dorsala a limbii; Spirochete. B acteroides- sant gingival, pungi parodontale; Neiseria, corynebacterium-zona sublinguala - coci gram pozitiv- streptococi- mutans, salivarium,mitis,sanguis; Stafilococi - bacili gram pozitivi- lactobacilius oralis - bacili gram negativi- neiseria, spirochete, vibrioni 76)-STREPTOCOCUL MUTANS - rol in declansarea procesului carios - rol in producerea polizaharidelor insolubile - produce acid lactic in cantitate mare fiind cel mai important in producerea de acizi dintre streptococi - produce leziuni carioase mai mult pe suprafetele netede - nivelul S mutans in plaga este legat de: dieta, cantitatea si calitatea salivei, igiena orala, imunitatea organismului. 77)- LACTOBACILUL SI ROLUL SAU IN PRODUCEREA PROCESULUI CARIOS -Varietati: L casei, L acidofil,L salivarius, L fermentatum,L brevis -se gaseste pe suprafetele dentare, saliva, fata dorsala a limbii, mucoasa vestibulara, palatul dur - in saliva indivizilor cu leziuni carioase sunt prezenti in numar mare - cresterea numarului lor precede cu 2-3 luni aparitia leziunilor carioase - apar secundar in unele leziuni carioase, contribuind la evolutia lor. 78)-CONDITIILE IN CARE UN MICROORGANISM AL PLACII BACTERIENE POATE AVEA ROL CARIOGEN -dintii neerupti nu prezinta leziuni carioase -s-a demonstrat prezenta microorganismelor in smalt si dentina cariate -microorganismele din cavitatea bucala pot determina demineraliz smaltin vitro -antibioticele adm pe cale sistemica reduc severitatea si incidenta leziunilor carioase Microorganismele cu rol cariogen tb sa aiba urmat caract: -sa determine aparitia unei canitiati cat mai mare de acizi in cavitatea bucala -microorganismele sa rezisten mediului acid -cultura pura a microorganism ,inoculata pe un dinte sau in cavitatea bucala,sa poata determina singura aparitia leziunii carioase -agentul cauzal sa fie absent de pe suprafata dintilor neafectati

79)- Capacitatea patogena a placii bacteriene Se datoreaza:

-Concentrarii unui nr imens de microorganisme dintre care cele mai multe acidogene pe o suprafata mica -Continutul crescut de glucide si proteine -Capacitatile unor microorganisme in special S mutans de a fermenta o varietate mare de hidratati de carbon, dind o cantitate mare de acizi organici -Posibilitatii de a produce acid si in lipsa aport alimentar de hidrati de carbon -Scaderi constante si indelungate a ph-ului critic sub 5,5 prin: productia de acizi organici, virsta placii bacteriene, concentratia scazuta de Ca si fosfati din saliva. 80)-SECVENTA ATAC CARIOGEN - debutul cariei nu se declanseaza in decursul unui singur atac acid ci prin atacuri repetate, separate de faze de remineralizare - mecanismul de producere- initial procesele fermentabile sunt declansate de germeni cu o capacitate acidogena mica ce nu rezista mult in mediul acid pina la ph-5,5 actinomicete, candida albicans -apoi intra in actiune streptococii puternic acidogeni care coboara ph la 4,7-4,4 iar la 4,3 isi inceteaza actiunea- s mutans mor la ph-4,2 - de la acest nivel incepe actiunea lactobacililor care coboara lent ph 4 isi inceteaza actiunea la 3,8 -aceste tipuri de microorganisme coezista in placa bacteriana -din actiunea lor combinata se va ajunge la un pH critic de 5,5 -repetat si mentinut un timp mai indelungat acesta va duce la demineralizarea smaltului

SUBIECTE ODONTOLOGIE 81-91

81)- Modalitati de evolutie morfopatologica a leziuni carioase la nivelul santurilor si fosetelor

- aspecte particulare ale santurilor si fosetelor unele cu forma bulbara mai larga la baza cu git ingustat spre ext. -altele au forma de v, u , landa, clepsidra - majoritatea fisurilor au pe sectiune o forma de sant cu o intrare longitudinala, urmata de o crevasa de aprox 1mm adincime si 0,01mm latime in apropierea jonctiunii smalt-dentina -este mai greu de urmarit evolutia in raport cu directia si orientarea prismelor de smalt - prin evolutie spre jonct smalt-dentina cele 2 leziuni in oglinda se vor uni la baza lor -la acest nivel catre jonct smalt-dentina leziunea carioasa este mai extinsa

82)- ZONA TRANSLUCIDA SI ZONA INTUNECATA,EVIDENTIATA LA EXAMENUL MICROSCOPIC IN SMALTUL CARIAT

ZONA TRANSLUCIDA-modificari produse sunt prezente la dintii temporali 1 din 4 cazuri-25%, la permanenti 1 din 2 cazuri 50% - zona situata intern, adiacenta cu smaltul profund catre jonct S-D -pe sectiune transversala, zona apare fara structura vizibila -microradiografic-arii multiple cu pierderi de subst minerala -histologic- creste cantitatea de F , scade cea de Mg si carbonati -mai poroasa decit smaltul normal -porozitate de 1% din volum datorita demineralizarii -localizare preponderenta a porilor-la jonct prismelor de smalt, la nivelul striilor reitzius ZONA INTUNECATA Situata mai superficial decit cea translucida Culoare maro-inchis Mai poroasa decit cea translucida(2-4% din volum) Porii de dimensiuni variate-unii sint permeabili pt subst de impregnare,altii nu Cantitate de subst minerala este mai scazuta cu 6% din volum fata de smaltul sanatos Mg are o scadere marcata de 12%.

83)- Caracteristicile corpului leziuni carioase si a stratului de suprafata, puse in evidenta la examenul microscopic al leziunii carioase in smalt Corpul leziuni

-sau zona de subsuprafata situata in zona intunecata si cea de suprafata-cea mai intinsa -zona de aspect difuz cu o reducere a mineralelor de cca.24% unitate volum -porozitate mult mai accentuata 5% la periferie 25% in zona centrala -microradiografie: alternanta zone radiotransparente radioopace au traseu oblic catre stratul de suprafata cu interspatii de 30 nanomicroni; strii retzius mai bine marcate-demineralizare-solubilizarea preferentiala a zonelor centrale ale prismelor. Zona de suprafata -strat extern,cu grosime de 30-40 ym,relativ neafectat -porozitate mult mai redusa -5% din volum -stratul apare relativ intact,datorita prezentei placii microbiene dentare peste suprafata leziunii -grad scazut de mineraliz-la acest nivel,prin evolutia demineralizarii in timp,apare cavitatia(leziune carioasa cavitara) 84)-Dentina opaca -este strat extern al dentinei cariate-prezinta 3 zone: a)-zona de dezintegrare totala:-cea mai superficiala -zona necrotica ,incarcata bacterian,cu resturi alimentare,resturi de dentina dezintegrata b)-Zona de penetrare microbiana:-microorganismele invadeaza canaliculele dentinare,de-a lungul peretilor-in timp le umplu -distrug intai prelungirile odontoblastice,apoi demineraliz si distrug matricea dentinei pericanaliculare,apoi dentina intercanaliculara -canaliculele se largesc,devin varicoase,ampulare,apoi se rup-microcavitati pline cu detritus dentinar,germeni microbieni si resturi alimentare -dentina carioasa situata in corpul leziunii isi pierde ireversibil arhitectura normala si struct canalara-se modif aspect,culoarea,constistenta-devine opaca,galben-bruna,moale-dentina alterata sau ramolita c)-Zona de demineralizare- mai profunda -demineraliz afecteaza doar cristalele de hidroxiapatita ale dentinei intercanaliculare ,dar trama organica de colagen este pastrata -in conditii favorabile se poate produce remineraliz 85)-Dentina transparenta - dentina scleroasa sau translucida -prezinta degenerescenta calcara cu obliterarea canaliculelor prin hipercalcifiere -procesul are loc prin apozitie minerala in spatiul dintre peretii canaliculelor si prelungirile fibrilare,cu mineraliz acestora -stratul hipermineralizat-bariera biologica pt invazia microbiana si progresia leziuni carioase -procesul de aparare ,putind fi mai mult sau mai putin eficace 86)-Dentina aparent normala - dentina afectata, dar nu infectata- ph si aportul de substrat metabolic nu favoreaza dezvoltarea germenilor -structura foarte complexa,dificil de investigat -modificari metabolice evidentiate: vacuole de talii diferite, procese de vasodilatatie,edem, staza vasculara -daca procesul carios este activ cu evolutie rapida nu va apare dentina de reactie iar celulele odontoblastice se vor distruge in timp scurt-leziuni ireversibile 87)-Caria in cement - categorii de leziuni histopatologice- leziunea cementara initiala, zona de invazie bacteriana, leziunea cementara avansata -forme de manifestare-

-de continuitate- vecina unui proces carios de la coletul dentar, cementul fiind protejat de paradontul marginal si de mucoasa gingivala; -localizata direct in cement- cind aceasta dubla protectie lipseste. - progresia cariei se petrece- de-a lungul ligamentelor alveolo-dentare; din geoda in geoda; la suprafata in zone bogate in substante organice Cauze-grad mic de mineraliz -prezenta strat granular Tomes -prezenta fibrelor Sharpey ,orientate in unghi drept pe suprafata radacinii 88)-Leziunea cementara initiala -microscopie electronica de transmisie: distructie progresiva a cementului; invazia microbiana; distructie difuza de cristale de hidroxiapatita intinsa neregulat in suprafata, dind aspect de material amorf cu contur festonat; la suprafata persista o banda fina calcifiata permeabila datorata unor orifici mici; -microscopie electronica de baleiaj: cavitati rotunjite separate intre ele de pereti fini calcifiati;formeaza o retea cuib de albina -microradiografie: zona superficiala puternic mineralizata radioopaca; acest strat provine din precipitarea mineralelor de origine salivara; 1040 micromicroni; contine in principal fostafati de calciu 89)-Procesul demineralizarii de suprafata -fie prin aparitia de mici zone de demineralizare si mici fisuri ce traverseaza cementul; -fie printr-o demineralizare uniforma a cementului si dentinei subiacente. 90)-Zona de invazie bacteriana -invazie microbiana dupa distructia cristalelor de hidroxiapatita -bacteriile patrund in stadiu foarte precoce in raport cu smaltul -microscopia electronica a pus in evidenta posibilitatea invaziei microbiene fara o demineralizare prealabila la nivelul cementului- infiltrare bacteriana 5-6 micromicroni. 91)-Leziunea cementara avansata - suprafata de cemen e partial distrusa - distructia cementului are loc la interfata microorganisme-cement - imagine de resturi de cement in forma de puncte intr-o masa de microorganisme -dentina este expusa -marginile de cement ramase sunt pline de germeni SUBIECTE ODONTOLOGIE 92-100

92)- Strategii de tratament cariopreventiv al cariei simple 1-evitarea si sau aminarea cit mai mult posibil al interventiilor restauratoare 2-diagnosticul de certitudine al leziunilor cavitare si al progresiei lor in 1/3 medie a dentinei 3- aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii 1)-In tratamentul clasic leziunile carioase care ajung la jonct S-D sunt in mod curent tratate restaurator indiferent de starea lor de activitate; -principiul profilactic al tratamentului clasic consta in prepararea de cavitati cit mai reduse; -modern evitarea obturatilor sau reobturarii in aceste cazuri 2)-Tratamentul clasic pp ca evolutia leziunilor este rapida si ca pacientii apartin grupului de risc crescut,iar abordarea restauratoare se initiaza din prima sedinta 3)-Pp controlul factorului microbian in etiologia bolilor carioase, monitorizarea metodelor de evaluare a riscului, a starii de activitate a leziunii si a remineralizarii pe o perioada mare de timp; -evolutia cariei in smalt este mult mai lenta decit se credea la pacientii care beneficiaza fluorizare locala si are tendinta de stagnare

93)-Blocarea transmiterii microorganismelor cariogene 1- imunizarea 2-inhibitia adeziunii mediate de glucani 3-terapia antibacteriana de inlocuire genetica 1)-Imunizarea a)-Imunizare prin vaccinare pt S mutans Obiectiv: amplificarea potentialului protector al sistemului imun; acest fapt este posibil prin folosirea anticorpilor omologi Imunizarea mucozala- cea mai sigura- raspunsul Ac exclusiv in secretii nu apar reactii autoimune, IgA nu produce inflamatii; -IgA secretorie-prima linie defensiva fata de colonizarea supraf dentare de catre Streptoco Mutans Metoda traditionala de imunizare mucozala: orala, modern: nazala 2. Inhibitia adeziunii mediate de glucani adeziunea SM- mediata de glucani poate fi blocata prin substituirea zaharozei din alimentatie cu un omolog structural si molecule neanaloage enzimele glucan-hidrolitice:-dextranazele,mutanazele 3.- inlocuirea tulpinilor bacteriene cariogene cu tulpini efectoare modificate genetic -exista 2 modalitati:-precolonizare cu tulpini nevirulente de SM -inlocuirea competitiva 94)- Eliminarea populatiilor bacteriene cariogene stabilite in ecosistem oral 1- indepartarea mecanica a placii dentare 2- agentii chimioprofilactici 1)-Se efectueaza zilnic prin mai multe procedee: prin periaj dentar, cu ajutorul atei dentare, prin clatit bucal Nu elimina flora orala normala nepatogena dar modifica compozitia placii bacteriene Se utilizeaza: periute dentare, ata dentara, paste de dinti ce contin substante abrazive, agenti de legatura, aromatizanti, indulcitori, coloranti floruri Evaluarea placii se face cu solutii revalatoare de placa 95)- Agentii chimioterapici clasificare Calitatiile unui agent chimioprofilactic: -sa nu fie toxic sau alergic; sa nu coloreze dintii; sa nu tulbure echilibrul microflorei orale; sa fie absorbit de mucoasa bucala sau intestinala Pt eliminare SM se cunosc: ag cationici- clorhexidina; ag anionici-dodecil-sultat de Na; ag neionici-triclosan; ioni metalici-Zn,Cu; compusi derivati din plante; antibioticele clasice 96)- Clorhexidina - bis-biguanina- prin ape de gura, geluri odata la 6 luni - activitate bactericida asupra G+ si G-efect mai mare pt SM decit S sanguis,lactobacili Mecanisme de actiune-legare de diferite suprafete, datorita polarizari sale pozitive; -distruge membranele citoplasmatice bacteriene si componentele cu masa moleculara mica; -produce precipitarea continutului celular si inhiba enzimele metabolice principale; -actiune anticariogena crescuta prin combinatie cu F sau cu metale

Indicatii- persoane cu risc crescut de carii indiferent de virsta+ fluorizare locala; -la copii la trecerea de la dentitia temporara la cea permanenta -prevenirea transmiterii SM de la mama la sugar-ultimul trimestru de sarcina pina la 6 luni ale sugar Efecte secundare- gust amar, scaderea gustului; coloreaza dintii si limba; iritarea si descuamarea mucoasei, edem al parotidei, dezvoltare de tulpini rezistente 97)- Produse cu F pt aplicatii locale - principala sursa fluorizarea apei -aplicatiile locale utilizeaza produse cu concentratie redusa sau crescuta - produse cu concentratii reduse pt uz frecvent: paste de dinti-monofluorfosfat de Na; apa de gura 0,05% pt clatit zilnic, 0,2 pt cel saptaminal Tehnica de aplicare locala - gelurile- se pota plica pe o arcada intreaga folosind linguri standard-izolare +uscare 78% din cantitatea de F din gel este ingerata de accea nu se aplica la domiciliu decit numai prin babijonare -lacurile fluorizante- se foloseste o periuta pt aplicare dupa periajul dentar si uscare.Unele lacuri pot fi aplicate si in mediu umed 98)- Metode moderne de aplicare locala - produse cu concentratie crescuta pt uz periodic: solutii: fluorura de na, fluorura de staniu, fosfat de F acidulat -geluri cu fosfat de F acidulat -lacuri cu fluoruri de Na -paste profilactice fluorurate Solutii: se aplica pe dintii in prealabil igienizati profesional, direct prin badijonare timp de 3-5 min sub izolare pe o hemiarcada, nu se recomanda clatirea 99)- .Sigilarea santurilor si fosetelor - efecte- umplerea fosetelor si a santurilor cu o rasina rezistenta la atacul acid - impiedica dezvoltarea SM in habitatul sau preferat -fosetele si santurile sigilate pot fi mai usor curatate Incertitudini si reticente datorate- riscului prezentei cariei sub zona de sigilare, retentiei precare a sigilantului, pretul de cost Se recomanda sigilarea imediata dupa eruptie si se verifica la fiecare 6 luni calitatea adeziuni. Clinic se va decide necesitatea sigilarii si se aleg dintii ce vor fi sigilati 100)- Controlul hidratilor de carbon Ingestia crescuta de alimente zaharoase ofera un potential crescut de colonizare pt Sm Placa matura metabolizeaza rapid zaharoza si produce acizi organici ceea ce va duce la scaderea marcata si prelungita a ph-ului placii Frecventa consumului de zaharoza nu cantitatea este raspunzatoare de cresterea carioactivitatii