Atrofia= diminuare a tesutului osos din cauza incetarii functiilor ADM si deficiente nutritive.

Se reduc numeric celulele osoase si substanta fundamentala. Osul se poate

remaniera.
Rezorbtia= reducerea tesutului osos din cauza involutiei mineralizarii si activarea osteoclastelor. Este centripeta la maxilar si centrifuga la mandibula.

Câmpul protetic
Maxilar Mandibular
Zona de sprijin Substrat osos Substrat mucos: Substrat osos
a) Creasta edentata Mucoasa fixa aflata in contact a)Creasta edentata
- Baza: zona de unire a direct cu baza protezei. Acopera -Baza: zona de unire a procesului cu osul mandibular
procesului cu osul maxilar crestele, tuberozitatile si bolta -Versanti (sarcina secundara): V si O
- Versanti (sarcina palatina. Cu ajutorul ei se -Pol liber: la unirea versantului V cu O, intai rotunjit, apoi ascutit (sarcina
secundara): V si O transmit presiunile masticatorii. primara)
-Pol liber: la unirea Rezilienta = capacitatea Parametrii: inaltime (pentru protezare trebuie sa fie mai inalte de 6 mm),
versantului V cu O, intai mucoasei de a se comprima sub latime, relief, directie, retentivitate (daca versantii sunt paraleli, creasta este
rotunjit, apoi ascutit (sarcina actiunea presiunilor verticale : neutra; daca sunt convergenti spre muchie, este neretentiva; daca sunt
primara) zona suturii sagitale si a crestelor divergenti, creasta este retentiva)
Parametrii: inaltime (pentru edentate, bolta palatina in 2/3
protezare trebuie sa fie mai ant, si 1/3 post.
inalte de 6 mm), latime, relief, Formatiuni:
directie, retentivitate (daca -Papila incisiva
versantii sunt paraleli, creasta -Rafeu median
este neutra; daca sunt -Rugi palatine
convergenti spre muchie, este -Zona Schroeder
neretentiva; daca sunt -Mucoasa torusului palatin.
divergenti, creasta este
retentiva)
b) Tuberozitati maxilare b) Tuberculi piriformi:
Delimitat anterior de fata distala a M2, intersecteaza liniile oblice interna si
externa, si distal de insertia ligamentului pterigo-mandibular. Tuberculul
trebuie acoperit pe 2/3 anterioare.
c) Bolta palatina:
Unirea osului incisiv cu apofizele palatine (2/3 anterioare) si cu
lamele orizontale ale oaselor palatine (1/3 posterioare)
Zona funcționala a) Vestibulara: -Tubercuri piriformi
periferica -Spatiu retrozigomatic -Zona vestibulara laterala
(închidere marginala -Spatiu vestibular lateral -Zona vestibulara labiala
-Spatiu vestibular anterior -Zona linguala retromolara
b)Distala: Ah (trecerea dintre palat dur si vol palatin). Aici se -Zona linguala laterala
realizeaza inchiderea marginala posterioara. Depinde si de pozitia -Zona linguala centrala
valului palatin: orizontala, oblica, intermediar.
Reperele inchiderii posterioare, sunt santurile pterigo-maxilare:
 unirea lor se face sub forma unei linii oblice/ drepte/ dublu arc de
cerc.
Mucoasa pasiv mobila Se face inchidere marginala interna, are latime de 1-3 mm, se
situeaza pe rebordul vestibular, mai aproape de fundul de sac
vestibular. Are aderenta slaba la periost
Mucoasa mobila Inchidere marginala externa, nu e acoperita niciodata de marginea
protezei.

Componente:

Baza: este formata din placa protetica si sei. Conditii: tehnologice, igienice, functionale, fiziologice. Are 2 suprafete:
-Interna, mucozala: are raport cu mucoasa fixa, care acopera zona de sprijin. Nu se lustruieste
-Externa, contact intermitent cu limba. Se lustruieste.
Se face din: - mase plastice (PMM, rasini, rasini fotopolim.), metale.
a) Placa protetica= Palatinala: intre bazele crestelor si pana la zona Ah, este elementul de legatura dintre sei. Favorizeaza stabilitatea mai ales la boltile adanci.
Sei: Suportul arcadei artificiale. Acopera crestele si se continua cu placa palatinala. Acopera tuberozitatile maxilare in totalitate si mimeaza parodontiul de acoperire. Are doua
fete si 2 versanti. Versantul vestibular este anatoform anterior, si neted posterior. Se modeleaza usor concav pentru m orbicular si buccinator.
Baza mandibulara: seaua protezei. Versantul lingual poate fi numit placa linguala.
Seaua: Acopera ambii versanti si 1/3 ant a tuberculului piriform. Are o fata interna ni contact cu creasta, si externa (lustruita), cu doua versante: vestibular – usor concav, si
lingual – plan. Marginea libera a seii variaza in functie de fundurile de sac, ocoleste frenurile si bridele.
Arcada dentare:
1) Dinti frontali – anatomici: estetica
2) Dinti laterali:
-anatomici (cuspidati): eficienta masticatorie
Dezavantaje anatomici: traumatizarea tesuturilor, destabilizarea protezelor
-neanatomici (necuspidati):
Avantaje: realizare simpla, raporturi DD – arie crescuta, autointretinere buna, solicitari orizontale minime
Dezavantaje: estetica redusa, eficienta masticatorie scazuta
Dpv al materialului:
- Din mase plastice: PMM/ RDC. Se folosesc la proteze unimaxilare langa aliaje nobile/ RDC, la antagonisti naturali uzati.
- Din mase ceramice.
Dinti din PMM:
Avantaje: usurinta de prelucrare, se leaga chimic de baza, pret mic, greutate mica.
Dezavantaje: instabilitate cromatica, porozitate, se abrazeaza in timp. Din RDC sunt mult mai rezistenti.
Dinti din ceramica:
Avantaje: Stabil cromatic, efect estetic bun, duritate mare, rezistenta crescuta, eficienta masticatorie mare.
Dezavantaje: Abrazia antagonistilor de alta compozitie, casanti, nu se pot ajusta, pret mare, se leaga mecanic de baza

Etapa Totala Partial acrilica Partial scheletata

Examinarea -
Tratament - Pre: Interventii de mica chirurgie, tratament -
pre/pro parodontal (dertartraj, lipsa punctelor de contact,
protetic obturatii in exces), echilibrarea ocluziei,
conservarea unor dinti (obturatii/ coroane)
Pro: Interventii la mucoasa, os, dinti restanti
(microproteze pentru pinteni, pregatirea dintilor
stalpi pentru lacasuri pe fete ocluzale)
Amprenta Copia negativa a campului, obtinuta cu portamprenta standard si material de amprentare. Se face cu alginat (hidrocoloid ireversibil). Se face
preliminara Etape: demularea imediat dupa priza ghips-ului.
Se realizeaza modelul preliminar cu lingura individuala. Se face cu alginat/ bucoplastice/ Cuprinde: dinti restanti, creste, tuberozitati,
termoplastice/ elastomeri/ ghips/ in vechea proteza. tubercuri piriformi, bolta.
Verificare:
-Sa nu fie transparenta (grosime 3-4mm)
-Materialul sa adere bine la lingura
-Zona de sprijin cu toate detaliile
-Contur marginal continuu, cu grosimi dupa grosimea fundului de sac
-Sa nu existe zone marginale prea subtiri
Model Se face din ghips dur/obisnuit, pentru completarea examenului clinic, confectionarea lingurii individuale, determinarea zonelor retentive, unde se vor
preliminar pune pinteni, zone de aplicare a crosetelor – la scheletata.
A- Pregatirea amprentei
B- Izolarea amprentei
C- Realizarea modelului
D- Soclul :
-Se fasoneaza
-Se utilizeaza conformatoare
-Se face din acelasi material ca modelul
-2 cm inaltime
-Pentagon la maxilar
-Trapez la mandibula
-Grosimea modelului de 1,6 cm
-Finisare la soclator
E- Demularea
-Dupa 30 min
-Alginat: degajarea marginilor amprentei si simpla tractiune a manerului lingurii, imediat dupa priza
Linguri Suport rigid al materialului de amprentare Se face din: placa de baza, acrilita/termo/foto Se face din: rasini autopolim. (rezistenta, subtire),
individuale finala polimerizabil. Cea din rasini foto are rezistenta la din placa de baza (rezistenta scazuta).
-Compusa din: baza (acopera zona de sprijin) rupere superioara celei din placa de baza, dar
accesorii: maner (forma si dimensiunile celor inferioara celei din acrilat.
2 IC, plasat pe linia mediana, ancorat la baza,
retentiv, maxim 1,5 cm), butoni de presiune
 (in zona PM2-M1, 1 cm inaltime si 5 mm
latime, presiune digitala), borduri de ocluzie
(ceara, stents, rasini acrilice)
-Dupa distanta de model: contact intim/
distanta in anumite zone/ distanta in totalitate
-Dupa material: termoplastic, rasini acrilice
autopolim (umezire, folie de rasina,
decupare, adaptare, decupare exces,
autopolim. maner), termopolim., fotopolim.
Amprentare Cu lingura indiv. Se face cu: alginat, elastomeri de sinteza, siliconi, pasta ZOE.
finala Obiective: suprafata neteda, margini functionale, dinti restanti reprodusi ca forma si dimensiune, grosime uniforma. Toate detaliile au corespondent in
negativ la nivelul amprentei finale. Se numeste finala pentru ca mai contribuie si miscarile partilor moi solicitate functional.
Se compune din: lingura individuala, material adaptat la marginile lingurii si material de amprentare finala.
Analiza: Centrata, sa cuprinda intreg campul, strat uniform, sa adere pe toata suprafata lingurii, margini modelate functional.
Model de Din ghips dur, este copia pozitiva realizata pe baza amprentei functionale pregatite.
lucru Foloseste la: sabloane de ocluzie, fixarea RIM in articulator, machete, tipar, proteza finala.
Etape: spalarea amprentei, suflarea cu aer, prepararea pastei de ghips la malaxor, introducerea prin microvibratii, priza, soclu de 2cm înălțime si
suprafața bazei paralela cu suprafata campului protetic, demularea si fasonarea – cu aparat de soclat.
Indiguire: se transmit limitele functionale ale amprentei prin aplicarea la ext. a unui rulou de ceara de 3-4 mm.
Maxilar: In zona Ah se atasaza o banda de ceara care depaseste limita distala cu 3-4 mm. Ruloul si ceara se fixeaza prin incalzire pe amprenta.
Mandibulara: In toate zonele marginale, V si O. La planseu se lipeste o placa care permite dirijarea formei si dimensiunile soclului pentru prevenirea
fracturarii la demulare.
Cofrarea: Banda verticala, depaseste cu 1,5 cm cel mai inalt punct al amprentei, cutie care are la baza amprenta. Se face si fara indiguire, cu folii de
celuloid, se obtine un soclu mai lat decat modelul.
Avantaje: vibrarea optima a ghips-ului, modelarea soclului odata cu turnarea modelului. La materiale siliconice se foloseste coformator.
Sablon de Confectionare: Anularea zonelor retentive, desenarea limitelor campului, adaptarea digitala a unei placi, eliminarea surplusurilor cu spatula, pe creste se
ocluzie fac crestaturi pentru fixarea bordurilor, fixarea bordurii cu ceara fierbinte.
Componente: Baza (Rasini acrilice auto/diacrilice compozite foto/ placa de baza), Bordura (ceara)
La partiale: sunt atatea borduri cate spatii edentate sunt, formatiuni paralelipipedice (frontal: 10-12 mm inaltime 5-6 latime; lateral 5-7 inaltime, 10
latime).
La totala: maxilar (frontal: 10 inaltime, 6 latime, lateral: 6 inaltime, 8 latime), mandibula (frontal: 8 inaltime, 4 latime), lateral (6 inaltime, 8 latime)
Caracteristici:
-Baza sa acopere toata suprafata de sprijin, pana in fundurile de sac
-Frontal, se plaseaza 6mm anterior de centrul papilei incive si lateral pe mijloc
-Bordurile se termina cu 1,5 cm anterior de limita distala, a bazei sablonului neacoperind tuberozitatile
Cu ajutorul lor se determina planul de ocluzie (plan de orientare protetica, uneste marginile ICs cu varful cuspidului DP al M2s si este paralel cu linia
bipupilara frontal si paralel cu planul lui Camper lateral), DVO (distanta dintre nasospinalils anterior si gnation, se determian cu: teste antropometric,
fizionomic, fiziologic: repaus al mandibulei si fonetice, de laborator), relatia centrica (condilii se afla cel mai inalt in cavitatea glenoida), reperele
montarii dintilor artificiali, curbura vestibulara in zona frontala (pozitionarea buzei superioare, refacerea unghiului nazo-labial).
Pe bordura sabloanelor se insemneaza: linia mediana, linia caninilor=comisurilor, linia surasului (Nivelul pana unde se ridica marginea buzei superioare).
Paralelograf Paralelograful are soclu, suport pentru model, stalp vertical, brat orizontal, tija verticala si instrument. Accesorii:
-Tija detectoare (se orienteaza inclinarea masutei de lucru pe care este fixat modelul pana se stabileste axul comun al dintilor stalpi cu crosete)
-Tija portcreion (se traseaza ecuatorul tuturor dintilor restanti)
-Tija retentivometru (3 cilindri, la o extremitate au disc cu care se masoara retentivitatea subecuatoriala coronara fata de axul comun)
-Tiija razusa.
Operatiuni:
1) Pozitia modelului astfel incat toti dintii stalpi sa prezinte retentivitati favorabile. Se face cu tija detectoare. Se gaseste si axul de insertie/dezinsertie.
2) Trasarea ecuatoarelor cu tija grafit
3) Stabilirea punctelor din zona retentiva unde vor fi extremitatile bratelor elastice ale crosetelor cu tija retentivometru
4) Paralelizarea zonelor subecuatoriale ale fetelor dintilor restanti, pe care s-a depus ceara pentru deretentivizarea modelului
Model duplicat - - Din masa de ambalat, dupa analiza la paralelograf,
foliere, deretentivizare. Reprezinta o parte din
tipar, pe el se modeleaza macheta piesei metalice.
A)Pregatirea modelului de lucru:
-Deretentivizare la dintii restanti si la treme,
diasteme (depunerea unui strat de ceara in zona
subecuatoriala a dintilor stalpi)
-Foliere (0,5 – 1 mm), intre seaua scheletului
metalic si modelul de lucru: pe crestele alveolare,
pe zone unde nu se pot exercita presiuni (torus,
papila), traiectul conectorilor
-Izolarea modelului
B) Amprentarea cu hidrocoloizi reversibili si
pregatirea coformatorului
C) Turnarea pastei de masa de ambalat.
D) Pregatirea modelului duplicat: uscare,
impregnare cu ceara topita

Modelul duplicat are tunel si palnie de turnare in

centrul boltii/planseului.
Macheta metal - - Intai seile, apoi conectorul pp., dupa crosetele.
Seile se fac din placute de ceara (suprafata
mucozala metalica) sau din grile (suprafata
mucozala acrilica). Pintenii se fac prin picurare in
lacasul ocluzal. Trecerea de la grila retentiva la
conectorul pp. se face printr-o treapta de 1,5 mm
(rasina acrilica in stat gros).
Pregatire - - -Alegerea conformatorului si solidarizarea
pentru tipar modelului duplicat la capac
-Macheta canalelor
-Detensionarea machetei
 -Degresarea suprafetei machetei
-Cuplarea cilindrului conformator la capac
-Preparea si turnarea masei de ambalat
-Topirea si arderea machetei
Tipar - - = piesa intermediara, formata din mai multi pereti
care formeaza o cavitate cu tunel, si foloseste la
ambalarea machetei.
Topire, turnare - - -Preincalzire pentru arderea totala a cerii si uscarea
peretilor
-Introducerea fortata a aliajului in tipar
Dezambalare - - Dezambalarea: degajarea protezei din masa de
si prelucrare ambalat prin sfaramarea tiparului, se raceste lent si
se scufunda in apa.
Prelucrare: Sablare, sectionarea tijelor, netezire,
lustruire.
Rapoarte - 1) Relatie intermaxilara cu contacte DD stabile in relatie centrica: DVO pastrata
intermaxilare 2) Relatie intermaxilara cu contacte DD instabile: DVO pastrata sau miscsoarata
3)Relatie intermaxilara fara contacte DD: putini dinti restanti, DVO si planul de ocluzie nu mai exista. Se
face ca la edentatul total.
Ocluzor Permite: DVO, relatie centrica, inchidere si deschidere.
Montare:
-Pregatirea modelelor: reducerea soclului, santuri longitudinale si transversale, solidarizarea modelelor intre ele.
-Gipsarea modelelor: introducerea in apa, gipsarea modelului inferior, gipsarea modelului superior, fasonarea modelului superior.
-Distanta de 2-3 mm intre ramura superioara si suprafata bazala a soclului superior.
Articulator Imita miscarile mandibulei si mentine modelele in relatia determinata. Miscari: inchidere-deschidere, propulsie-retropulsie, lateralitate.
Trebuie inregistrate: axa balama, punctul infraorbital, pozitia planului de ocluzie fata de masivul facial.
Macheta Formata din: baza si viitoarele arcade 1) Pregatirea modelului: -Izolarea modelului
componenta artificiale. -delimitarea campului protetic -Picurare la nivelul seilor, peste componenta
acrilica Etape: -folierea modelului: parodontiul dintilor restanti, metalica
1) Alegerea dintilor: torus palatin, papila retro-incisiva. -Rulou de ceara pe mijlocul seilor
Dupa forma, inaltime, latine, grosime, grad -deretentivizare -Alegerea dintilor (ca la partiala)
de vizibilitate, dimensiunea fetei, culoare, 2) Alegerea dintilor dupa: reperele de pe model -Pe versantul V: frontal papila si fenston gingival
2) Realizarea bazelor (dimensiunea edentatiei in sens orizontal, MD, -Pe versantul O: santuri interdentare si fenston
3) Realizarea arcadelor artificiale: vertical), indicatii de pe fisa pacientului, reperele gingival
-frontali: forma arcadei, raport frontal de pe sabloane.
(psalidodont/ cap la cap), ocluzie 3) Montarea dintilor artificiali
psalidodonta adanca, ocluzie inversa. Se face in functie de dinti vecini si antagonisti, iar
*redarea pozitiei dintilor naturali la intinse, in functie de planul de ocluzie, linia
*redarea formei arcadei mediana, curbura frontala.
*asigurarea latimii arcadelor in zonele
laterale
 *micsorarea gradului de overbite
*lipsa contactelor DD
-laterali: biomecanic, functional, profilactic;
*marirea eficientei masticatorii
*latime V-O <= marimea crestei
*santul MD al dintilor laterali este pe
mijlocul crestei
*nu se pun dinti pe zone ascendente
*suprafata ocluzala este paralela cu creasta
mandibulara
*contacte stabile in RC si PIM
Macheta Se face foliere, gravare. Modelaj: Obiective: -
definitiva -fizionomic -fizionomic: se pot rezolva edentatii frontale
-igienic intinse, de hemiarcada, intercalate. Se realizeaza la
-fonetic nivelul versantului vestibular al seii (suport pentru
-pentru obtinerea rezistentei mecanice buza) si gingiei artificiale;
-pentru stabilitate -igienic: se pot indeparta pentru curatire, suprafete
netede;
-fonetic si de confort: este mai mare decat cea
scheletata, se redau rugile si papila, contur oral
simetric;
-stabilitate: elemente principale (crosete) si
auxiliare(adeziune, retentivitate si tonitcitate).
Versantii se fac usor concavi.
Ambalare a) Cu val (direct): in edentatii frontale, cand nu se face versant vestibular si in edentatii mixte cu In ambele parti (indirecta, fara val):
spatii intercalate mici. -pasta de ghips intr-o parte a chiuvetei
Avantaje: dintii isi pastreaza raportul cu modelul, nu se inalta ocluzia; -se introduc modelul cu scheletul, neacoperind
Dezavantaje: dintii nu isi mentin pozitia in peretii tiparului, se pot desprinde, pasta de acrilat se scheletul, crosetele, macheta componentei acrilice.
introduce dificil; -ghipsul nu trebuie sa aibă forma retentive.
b) Fara val: in toate situatiile, modelul si crosetele raman intr-o parte, dintii in cealalta. -se asambleaza inelul la a doua parte, se
Avantaje: Dintii isi pastreaza pozitia in tipar, pasta se introduce usor; completeaza cu pasta, se separa in doua parti, se
Dezavantaje: Se poate inalta ocluzia; scoate ceara
c) Mixta -izolare
-introducerea pastei de acrilat in tipar
-chiuveta se introduce in vasul cu apa
Tipar -Pregatirea pentru ambalare: scoatere din ocluzor, se alege chiuveta, se taie din soclu, solidarizarea Modelul de lucru, scheletul metalic si macheta
componenta machetei pe model, sectionarea dintilor din ghips; componentei acrilice se pregatesc de ambalare:
acrilica -Modelul cu soclul trebuie sa aiba maxim 1,5 cm si distanta de conformator 1 cm. -Macheta la margini se lipeste de model
-Se fac retusuri si finisari la macheta
-Se indeparteaza din ocluzor si se probeaza la
chiuveta
Introducerea - -Se pune un rulou de pasta deasupra dintilor -
pastei si artificiali
polimerizarea -Se pune o placa de pasta pe bolta sau versant
lingual
-Se cupleaza partile chiuvetei
-Dupa prima presare se indeparteaza pasta in exces
sau se completeaza
-Se lipesc cele doua parti si se preseaza.
Polimerizarea:
-Chiuveta se introduce in apa si se ridica
temperatura progresiv, apoi se raceste lent. Este o
reactie exoterma, in care monomerul se evapora la
100,3 grade, daca e in stare libera
Confectionare 1) Prelucrare chemoplastica: rasini auto care - -
a bazei acrilice polimerizeaza la rece, rasini termo – la cald,
rasini barotermo – la cald si presiune
2) Prelucrare termoplastica – polimeri finit,
densificat, adus la forma cu caldura si
presiune: injectare-turnare si topire-presare;
Dezambalare Se face prin taiere din aproape in aproape Se face prin taiere din aproape in aproape, ocolind Se face prin taiere din aproape in aproape
dintii si crosetele
Prelucrare Indepartarea plusurilor. Lustruirea se face Se netezeste la margini cu freze si se lustruieste cu Indepartarea plusurilor de acrilat, netezire, lustruire
componenta doar pe suprafete externe, pentru prevenirea piatra ponce si cuart. cu pietre si freze. Lustruirea se face doar pe fetele
acrilica leziunilor si alunecarea partilor moi. externe ale seilor.