Sunteți pe pagina 1din 51

LEZIUNILE CERVICALE SI CARIA RADICULARA

LEZIUNILE CERVICALE:
Sub 2 FORME :
CARIOASE
SAU

NECARIOASE

Prevalenta se datoreaza:
cresterii longevitatii dintilor pe arcade si modificarilor modului de viata

LEZIUNILE CERVICALE:
Motivele prezentarii la medic:
simptomatice (hipersensibilitatea) functionale (retentia de alimente) estetice

prezinta o variabilitate clinica ce da nastere la nr. confuzii:


dgs. etiologic delicat (prin combinarea diferitilor factori) necesitatea sau nu de a trata aceste leziuni dificultatea unui cimp operator bine izolat dificultatea de a realiza restauratii armonioase

Eroziuni si Abrazie extinse, complicate cu carii radiculare


Pacientul: afectare a starii generale a organismului neglijarea controlului placii bacteriene Stangaci Restaurare cu GIZ tip II.1.

Leziunile cervicale ne-carioase


Terminologie: Miloliza leziuni cervicale necarioase leziuni cervicale de uzura (LCU) OMS: in urmatoarele decenii: predominenta leziunilor cervicale necarioase fata de cele carioase 85% din leziunile necarioase prezinta o localizare cervicala (Levitch LC, Bader JD, Shugars DA, Heymann HO. Non carious
cervical lesions: a review. J Dent 1994;22:195-207.)

Definitie. Aspecte clinice. Etiologie


LEZIUNI CERVICALE DE UZURA (LCU)

LCU sub forma de:


abrazie eroziune abfractie

fac referire la factori etiologici multipli si intricati , clasificarea devine mai dificila

Atritia = uzura
marginii incizale, a suprafetei ocluzale a zonelor de contact interproximale, datorat fortelor masticatorii fiziologice, fara interventii extrinsece

ATRITIE NORMALA

ATRITIE EXTREMA

ATRITIE

Atritie Atritie severa a fetei P a front.sup.

Abrazia
= o pierdere de substanta dura, datorat unui proces mecanic, altul decit masticatia, de exemplu:
periajul dentar traumatic (intempestiv)

dentifice foarte abrazive etc .

Abrazia - Localizarea leziunilor


la nivel cervical la jonctiunea cemento-dentinara.
se pot asocia cu retracti gingivaole si cu hipersensibilitate dentinara Suprafata acestor leziuni:este dura, neteda, stralucitoare(ca si cum ar fi lustruita (spre deosebire de caria dentara) marginile leziuni: netede, forma: in U sau moneda se pot observa chiar striatii provocate de firele periutei de dinti

mai ales la maxilar, la nivelul fetelor vestibulare sau proximale a segmentelor incisivo-canine si PM
intensitatea abraziei depinde de forta de periaj, miscarile diferite (in functie de cum pacientul este dreptaci sau stingaci

ABRAZIE SEVERA A FRONTALILOR SUPERIORI


Periaj frecvent, intempestiv cu Periuta de dinti dura

striatii provocate de firele periutei de dinti


mai ales la maxilar, la nivelul fetelor vestibulare sau proximale a segmentelor incisivocanine si PM

Abrazie severa la 22 si 11
Fumator de pipa Abrazie severa la 22 si la < distal 21 fumator de pipa pe o perioada mai lunga a zilei

ABRAZIE, ATRITIE, EROZIUNE


Abrazia: inc. centrali
(obiceiul de a folosi la clipsuri, agrafe inc. centrali)

Eroziunea suprafetei vestibulare a inc. centrali prin periaj


viguros, intempestiv, dupa consumul unor bauturi acidulate (pH acid)

Atritie: la frontalii sup:


prin bruxism si accentuat prin pante accentuate la d.lat.

ABRFRACTIA
(definita de Grippo [3] )
- forma special de pierdere a esuturilor dentare dure, printr-o componenta funcional: flectarea dintelui, care provoaca o tensiune la nivelul structurilor cristaline situate la Jonct. smalt-cement vestibular
3] Grippo JO. Non carious cervical lesions: the decision to ignore or restore. J Esthet Dent 1992;4:55-64. [4] Lee WC, Eakle WC. Possible role of tensile stress in the etiology of cervical erosive lesions of teeth. J Prothet Dent 1984;52:374-80.
[

ABRFRACTIA
(definita de Grippo [3] )
= fulcrum ( = zona de susceptibilitate ridicata) (Teoria Lee) localizare frecventa: PM izolat sau la nivelul unor dinti fara vecini, consecutiv unei suprancrcri, suprasolicitri biomecanice Adesea se asociaz hipersensibilitatea Forma acestor defecte : forma concav i rotunjit (saucer-shaped). [3] Grippo JO. Non carious cervical lesions: the decision to ignore or restore. J Esthet Dent 1992;4:55-64. [4] Lee WC, Eakle WC. Possible role of tensile stress in the etiology of cervical erosive lesions of teeth. J Prothet Dent 1984;52:374-80.

EROZIUNEA
= distructia tesuturilor dentare dure datorita unor procese chimice si/sau electrolitice = un fenomen patologic cronic, localizat, fara implicare bacteriana Acizii responsabili: sunt de origine extrinseca sau intrinseca

EROZIUNEA
Acizii responsabili: sunt de origine extrinsec sau intrinsec Cauzele extrinseci:
din mediul profesional acid (muncitori care sunt expui unor noxe chimice, pictori, inottorii de performan) alimentaie acid (buturi acide, sucuri de fructe, medicamente acide etc) Cauzele intrinseci: reflux gastro-esofagian regurgitri acide bulimie, anorexie etc

EROZIUNEA
In funcie de etiologie, localizarea poate s fie diferit: mediu acid la nivelul incisivilor, vestibular probleme gastrice: incisivi sup. , suprafaa lingual alimentaia este acid, leziunile se localizeaz la nivel cervical

Eroziune severa =abrazie degustator de vinuri

Recomandari pt degustatorii de vinuri


Degustatorul de vinuri:
Periaj dentar frecvent, in timpul sesiunilor de degustare pH-ul scazut, demineralizarea dintelui colagenul liber, expus Periajul mediat: indeparteaza colagenul, impiedicand remineralizarea

Recomandari: Clatiri orale cu ape de gura fluorurate inaintea sesiunilor de degustare de vinuri Periaj: dupa 3 ore

EROZIUNEA
Etiologie Mediu acid
probleme gastrice:

Localizare Incisivi - vestibular


Incisivi sup. suprafaa lingual Cervical

alimentaia este acid,

EROZIUNEA
Saliva: rol protector prin: dizolvarea agentilor acizi prin capacitatea sistemelor tampon salivare permite mentinerea unei cantitati de Ca si fosfati in contact cu suprafetele dentare, permitind formarea de pelicula dobindita , care de asemenea joaca un rol protector a smaltului fata de demineralizare

EROZIUNEA
Formele clinice: cele mai frecvente = lacune cuneiforme sau leziuni in forma de U cu suprafata larg, puin profund, cu margini flu, contur mai puin definit, cu aspect satinat, opalescent Daca dentina este descoperit, tubuli sunt descoperiti poate surveni sensibilitatea atunci cind nu se formeaza dentina sclerotica, datorita une demineralizari rapide astfel este vorba de o disolutie chimica superficiala a tesuturilor dure dentare combinate cu atritie si abrazie. necesitatea une anamneze riguroase, care s vizeze alimentaia, problemele gastrice, medicaia, disfuncia glandelor salivare, expunerea la acizi, igiena oro-dentara etc De aceasta anamneza depinde planul de tratament preventiv si sau terapeutic

Leziunile carioase
Cauze multiple: medicamentoase (neuroleptice) fizice (radioterapia) alimentare i comportamentale (alimentaie cu dulciuri, igiena oral deficitar) fiziologice; diminuarea dexteritii de periaj la persoanele virstnice pH-ul critic pentru demineralizare este de 4,4 5,5 pentru smalt si 6- 6,6 pentru dentina aceasta analiza etiologica este importanta pentru a preveni diferite leziuni o buna cunoastere a etiologiei, consiliere asupra igienei orale (tehnica, ritmicitate) si consiliere dietetica (alimentara), eventual chiar de catre un dietetician prevenirea precoce poate intercepta aceste leziuni

CARIA RADICULARA
= proces dinamic, apare consecutiv dezechilibrului dintre procesele de mineralizare i demineralizare la nivelul zonelor radiculare descoperite. Incidena cariei radiculare este mai mare la:
La pacienii parodontopai, la pacienii vrstnici i la pacienii supui chirurgiei parodontale.

FACTORII FAVORIZANTI AI CARIEI RADICULARE LA VARSTNICI:


Recesiunea gingival. Cementul radicular expus este rugos, mai subire i mai puin rezistent la atacul carios. Recesiunea gingival nu este ns nsoit ntotdeauna de caria radicular. Igien oral deficitar Alimentaie cariogen Xerostomia sau hiposialia dat de afeciuni sistemice i medicaia aferent (la vrstnici), Reducerea abilitii n meninerea igienei orale. Consecutiv chirurgiei parodontale pot surveni carii radiculare n contextul unei igiene orale insuficiente, a unei alimentaii cariogene.

CARIA RADICULARA

CARIA RADICULARA

Carie radiculara, abrazie, eroziuni

PIERDEREA DE SUBSTANE MINERALE APOZIIA ACESTORA LA NIVELUL SUB-SUPRAFEEI RADICULARE are loc pierderea cea mai accentuat de substane minerale LA NIVELUL SUPRAFEEI DENTARE, RESPECTIV RADICULARE, LA NIVELUL STRATURILOR PARTIAL DIZOLVATE are loc apoziia de minerale

ETIOPATOGENIA CARIEI RADICULARE


Similar cu a cariei coronare SEMNELE CLINICE: DIFERA
DATORITA STRUCTURII DIFERITE

LA NIVELUL CARIILOR RADICULARE ACTIVE: prezena unui mare numr de streptocci mutans (SM) i lactobacili (LB)

Caria Radiculara

ETIOPATOGENIA CARIEI RADICULARE


FACTORUL ETIOLOGIC PRINCIPAL: PLACA BACTERIANA FACTORI BIOLOGICI: RECESIUNEA GINGIVALA PARAMETRII SALIVARI (fluxul salivar, capacitatea tampon, pH-ul ) dieta, aportul de fluoruri, timpul de aciune

Riscul dezvoltrii cariei radiculare este n strns corelaie cu experiena carioas anterioar (carii coronare i radiculare). Intervenia fluorului este similar la nivel coronar i radicular.

PREVENIREA CARIEI RADICULARE


msuri de profilaxie asemntoare profilaxiei cariei dentare n general. Astfel studiile din literatur prezint o inciden mai sczuta a cariei radiculare la pacienii care provin dintr-o zona cu ap potabil fluorizat comparativ cu pacienii din zonele cu ap potabil nefluorizat. Aceasta se datoreaz mai puin nglobrii n esuturile dentare a fluorului, i mai degrab efectului cariostatic al fluorului, care influeneaz procesul dinamic fizico-chimic n timpul dezvoltrii leziunii carioase, asa-numitul efect topic

DIAGNOSTICUL CLINIC DE CARIE RADICULARA


reprezint nivele variate de pierderi minerale la nivelul esuturilor dentare. Caria radicular care intereseaz doar cementul dentar nu poate fi diagnosticat clinic, deoarece grosimea cementului n zona jonciunii smalcement este de doar 16-60 microni. Cnd se pune diagnosticul CLINIC de carie radicular, afectarea dentinei a survenit deja. La enunarea diagnosticului clinic se fac referiri
la stadiul distruciei tisulare i la activitatea procesului carios (activ sau cronic).

Se apreciaz prin inspecie, palpare cu sonda i examen radiografic.

CLASIFICAREA CARIILOR RADICULARE ( dup Fejerskov):


Leziuni incipiente, active : Clinic: Modificri discrete de culoare sau coloraie glbuie. Leziuni stabilizate, active: Clinic: coloraii brun-glbui, consecutiv invaziei bacteriene i coloranilor alimentari. Suprafaa radicular este moale la palpare cu sonda Leziuni active, avansate profunde: Invazia microorganismelor a canaliculilor dentinari cu penetrarea n pulpa dentar Acest lucru se ntmpl cnd organul pulpar nu reacioneaz prin scleroza canaliculilor dentinari afectai. Leziuni inactive radiculare: Clinic:Pierderi de cement, pigmentare brun nchis sau negru. Suprafaa dentinar este neted, sclerotic sau rugoas. Adesea este stralucitoare, probabil exist microorganisme la nivelul acelor leziuni. Palpare cu sonda: relativ dur Prezena la inspecia clinic a distruciei suprafeei radiculare nu sugereaz intotdeauna activitatea, ci dimpotriv leziunile inactive prezint adesea grade variate de distrucie a suprafeei radiculare. De asemenea cu ct pigmentarea leziunii este mai accentuat, cu att remineralizarea este mai important

TRATAMENTUL

se individualizeaz n funcie de; cariactivitatea pacienilor, de factorii de risc existeni: obiceiuri alimentare, folosirea preparetelor de fluor, nivelul infectios al cavitii orale, fluxul salivar,capacitatea tampon salivar, pH-ul i igiena oral individual, de folosirea anumitei medicaii care favorizeaz hiposialia. Trebuie s in cont de extinderea leziunii, viteza de progresie vrsta pacientului, cerinele fizionomice, status social.

Preventia Cariei radiculare


1. Meninerea sntii esuturilor paodontale = Cea mai eficient msur de prevenire a cariei radiculare. 2. Caria radicular, activ nsoit sau nu de soluie de continuitate se poate inactiva i transforma n leziune oprit n evoluie prin ndeprtarea factorului etiologic principal: placa dentar.

DEMINERALIZAREA RADICULARA
Masuri preventive:
Profesionale Individuale- acasa

Localizarea demineralizarii radiculare:


Vestibulara sau/si orala
Accesibilitatea la masuri preventive

Proximala:
Accesibilitate redusa, adesea nu se remineralizeaza

Etiologia demineralizarii radiculare


Activitate bacteriana Flux salivar redus:
Consecutiv efectelor secundare ale medicamentelor luate de catre pacient Influenteaza negativ potentialul de remineralizare Contribuie adesea la reducerea capacitatii tampon salivare si a pH-lui salivar prin continutul scazut in Na2Co3

Demineralizarea cementului radicular


Survine la pH- de 6.7, putin sub valoarea pH-ului de repaus salivar de 7.0 Nu se recomanda masuri de remineralizare in aceasta situatie
Lehmann, RR: Die kologie der Mundhhle. Thieme, Stuttgart 1991

Masuri preventive pre-restaurative in vederea modificarii activitatii leziunii


Gutiere sau folii aplicatoare cu:
CHX-gel si/sau gel cu fluoruri (Elmexgel, Gel Kam)

Aceste masuri preventive prerestaurative se regasesc intr-o reducere a pierderii de substanta dentara la pregatirea leziunii

Recomandari: Demineralizarile cu localizare V sau O:


tratam.antibacterian:1xn aplicatii: Geluri sau lacuri antibacteriene(Cervitec, EC40, CHX-gel) Astfel leziunile moi devin de consistenta crescuta Leziunile foarte moi: Reconturare prealabila:
Cu perii de nylon + amestec de CHX-gel+H2O+ pubere abraziva piatra ponce + Pasta de dinti Duraphat

Cu efecte pozitive asupra remineralizarii Recall: la 2 luni: masuri locale antibact. Criterii de evaluare a remineralizarii:
consistenta crescuta a leziunii cervicale (nu si a culorii)

Remineralizarea cariilor cervicale


Cariile cervicale: apar la trecerea smalt-cement radicular, prin aparitia unor zone dentinare descoperite Survine adesea hiperestezie dentinara Modificarile carioase initiale pot fi remineralizate prin:
Igiena orala adecvata Accesibilitate la leziune

Recomandari in cazul cariilor cervicale


1. Reducerea hiperesteziei dentinare = premisa pt efectuarea masurilor de igiena orala Simultan: 2. Aplicatii profesionale terapeutice antibacteriene (pt a reduce nr.germeni b.):
CHX, Fluoruri, Laser

3. Masuri individuale- acasa: fluoruri (gel, lacuri sau paste medicam. cu cont. crescut in fluoruri -Pasta de dinti Durpahat),
In contextul unei abordari preventive de ansamblu a pacientilor

Botzenhart, UU, Frentzen, M: Die Behandlung des berempfindlichen Zahnhalses.ZWR 116 (1+2); 8-18 (2007)