Sunteți pe pagina 1din 8

Anestezia dentara

Anestezia reprezinta introducerea in organism a unor substante care au proprietatea de a


provoca disparitia sensibilitatii.
Cuvantul anestezie provine din limba greaca si semnifica absenta sau pierderea senzatiei.
Anestezicul este substanta care atenueaza sau inlatura temporar durerea. Exemple: xilina,
mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina, procaina, tetracaina, cocaina.
- se face in functie de segmentul sau zona asupra careia actioneaza substantele anestezice si
mecanismul lor la acest nivel. Exista trei tipuri mari de anestezie:
Anestezia locala - este cea produsa prin contactul substantelor anestezice, de tip local, pe
receptorii periferici ai excitatiei dureroase. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor
interventii de mica amploare.

Anestezia de conducere - blocheaza transmiterea influxurilor dureroase prin nervii periferici,


plexurile nervoase, caile medulare. Include: anestezia plexala, tronculara, intravenoasa sub garou
si mai cunoscute de dumneavoastra - rahianestezia si anestezia peridurala.
Anestezia generala - cu o tehnica complexa utilizand o multitudine de substante si o aparatura
speciala, ea realizeaza mai multe deziderate: analgezia (inlaturarea durerii si a reactiilor vegetative
ale acesteia), hipnoza (sau somnul anestezic), relaxarea musculara si echilibrarea functiilor vitale.
- anestezie (infiltratie) locala: infiltrare directa de anestezic local a terminatiilor nervoase periferice
perilezional (intradermic, subcutanat, intrafascial, intramuscular);
- anestezie (analgezie) locoregionala: abolire totala a impulsurilor nociceptive de la o regiune a
corpului prin intreruperea temporara a conductibilitatii neuronilor senzoriali; cuprinde urmatoarele
tipuri particulare:
bloc nervos: tehnica de realizare a analgeziei regionale prin injectare directa in jurul nervului ce
inerveaza regiunea interesata
bloc al plexului brahial (abord cervical, supraclavicular sau axilar)
bloc al nervilor digitali (anestezie Aubert)
bloc al nervului sciatic
bloc al plexului lombar (N femural, obturator, femurocutan lateral)
bloc al nervilor intercostali
bloc spinal (rahianestezie)
bloc epidural (peridural, extratecal)
- anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier) - interventii chirurgicale asupra membrelor, dupa
administrarea anestezicului local intr-o vena de la extremitatea membrului golit in prelabil de sange
i izolat circulator de restul organismului prin aplicarea unui garou la radacina sa;
- anestezia generala - inhalatorie (IOT, laringiana), intravenoasa
Anestezia generala asociaza trei tipuri de actiune
- pierderea constientei ori somn profund - care este datorata administrarii unui agent anestezic, fie
prin inhalare (candva de eter, azi de protoxid de azot sau de agenti halogenati), fie pe cale
intravenoasa (barbiturice, ketamina, etomidat si mai recent diprivan)
- disparitia durerii - care este obtinuta multumita substantelor morfinomimetice ca fenoperidina sau
fentanilul
- folosirea unei substante paralizante - care permite relaxarea musculara necesara unei bune
desfasurari a intreventiei
Privind modul de actiune al anesteziei generale asupra organismului se refera la:
- agenti blocanti neuromusculari
- pierderea cunostintei
- cortexul cerebral
- agenti inhalatori pentru a controla raspunsul autonom si a produce analgezia si amnezia
- benzodiazepine pentru efectulbenzodiazepine pentru efectul antianxios si amnezic
- obstructionarea conducerii nervoase
- intreruperea transmiterii sinaptice
R i s c u r i l e a n e s t e z i ei d e n t a r e

Zona anesteziata nu amorteste. Cauza: anomalia anatomica a zonei anesteziate


- Anestezia nu se prinde atunci cand in zona anesteziata este o infectie, iar pH-ul organismului
este in scadere (5-6) fata de valoarea normala (7,4)
Dureri foarte mari in timpul injectiei. Cauza: injectarea direct in nerv sau in artera
- Pentru a scadea durerea la efectuarea anesteziei, se poate aplica, pe suprafata unde va intra
acul, un anestezic, benzocaina. Tot din cauza anatomiei locale, acul poate nimeri o structura
nervoasa. La pacientii mai slabi, probabilitatea de a nimeri o structura nervoasa sau o artera este
mai mare.
- Hematoamele care apar in urma injectarii anestezicului in artera apar din cauza vasoconstrictorului,
care provoaca ischemie (lipsa fluxului sangvin)
Dureri prelungite, amorteala, parestezie
Leziuni vasculare
Leziuni nervoase
Pareza tranzitorie de nerv facial (efectele dispar in aproximativ o ora) in cursul anesteziei pentru
dintii inferiori
Hematomul obrazului
- Apare ca urmare a lezarii vaselor de sange din tesuturile pe care le strabate acul seringii
- Se manifesta prin aparitia imediata a unei umflaturi in grosimea obrazului (se aplica pentru 24 h
un pansament compresiv apoi tratament cu antibiotice)
Necroza mucoasei
Fracturi ale acului, inghitirea sau aspirarea acului
Intoxicatii sistemice
Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre
substanta anestezica
Reactii de hipersensibilitate sau alergice - este bine ca daca nu ati mai facut nici o anestezie locala
in scop stomatologic, sa vi se faca in cabinet un test alergologic (prin test cutanat)
Reactii adverse date de vasoconstrictor
Riscul de infarct miocardic
Trimusul - limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie
In stomatologie si chirurgie OMF, anestezia generala prezinta multiple elemente de
dificultate si risc specific acestui teritoriu datorita:
- zonelor reflexogene mai numeroase in teritoriul buco-maxilo-facial care expun pacientul la
declansarea unor reflexe nocive;
- dezvoltarii unor procese patologice (tumori, supuratii) in raporturi strinse cu caile aeriene
superioare;
- limitarii sau imposibilitatii deschiderii gurii in constrictiile de maxilare sau anchilozele
temporomandibulare;
- dificultati de a mentine permeabilitatea cailor respiratorii care risca sa fie compromisa in cursul
interventiilor prin secretii, singe, corpi straini;
- desfasurarii in acelasi teritoriu a activitatii operatorului si anestezicului si limitarii reciproce a
cimpului lor de actiune;
- dificultati de urmarire clinica a mersului anesteziei prin supravegherea miscarii globilor oculari, a
reflexelor palpebrale
Utilizata in: oftalmologie, ORL, stomatologie, urologie
Se aplica pe mucoasele: nazala, buco-faringiana, esofagiana, kerato-conjunctiva, vezicala
TEHNICA
Mucoasa se usuca pentru a usura absorbtia anestezicului.
Administrarea se face prin clatirea gurii, instilatie, badijonare, masaj timp de 1 minut pe mucoasa
cu pasta analgezica si in mod current prin aplicarea unui tampon imbibat cu anestezic si lasat
citeva minute pe locul unde se va intervene, sau prin pulverizare sub presiune.
Timpul necesar pentru instalarea analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1-2
minute, iar durata medie de 10-15 minute. Concentratia anestezicului, cantitatea utilizata si

intinderea zonei de aplicare trebuie atent controlate.


Disparitia senzatiei de voma se obtine prin clatirea gurii cu pantocaina 0,5%, cocaina 2% sau prin
pulverizarea acestor solutii. Badijonarea declanseaza ea insasi reflexul de voma.
Prin aceasta metoda se mai poate obtine anestezia nervului nazopalatin aplicind cite un tampon
imbibat in anestezic pe planseul foselor nazale linga septul nazal, indaratul subseptului; cutanat
anestezia nervului lingual prin aplicarea tamponului pe mucoasa planseului bucal in santul
paralingual la nivelul ultimului molar.
Indicatii
- restrinse la interventiile superficiale si de scurta durata, adica, incisia unui abces superficial
subcutanat sau submucos, extractia unui dinte temporar cu rizaliza accentuate
Se izoleaza cimpul operator, se usuca regiunea si se proecteaza jetul de kelen de la o
distanta de 25-30 cm, urmarind linia de incizie printr-o miscare continua a jetului de-a lungul ei.
Pentru grabirea evaporarii se poate proiecta concomitant asupra regiunii un jet de apa. Aparate
special pentru administrarea locala a kelenului ii maresc eficienta. Instalarea analgeziei este
indicata prin aparitia unei coloratii albe; zona respectiva devine dura si se acopera cu un strat
asemanator cu zapada.
Anestezia prin injectie
Sunt necesare instrumente de examinare; seringi Record sau din material plastic de 2 si 5 cm; ace
de injectie inoxidabile cu bizoul scurt, bine ascutite, nu prea subtiri, de lungimi diferite, scurte de
2.5-4 cm, lungi de pina la 12cm; pensa anatomica pentru manipularea acelor; comprese sterile;
eter, alcool 70% simplu sau iodat de 2%.
Reguli generale: bolnavul este examinat corect; ne asiguram ca nu prezinta contraindicatii pentru
anestezia locala si ca a fost corect efectuata preanestezia.
Pentru anestezia pe cale cutanata se barbiereste locul de punctie, se degreseaza pielea si se
antiseptizeaza cu alcool 70% sau iodat, aplicat de la centru spre periferie. Pentru anestezie pe
cale orala, bolnavul isi clateste gura cu sol antiseptica, apoi i se aplica aspiratorul de saliva.
A NEST EZI E PRI N I NJECTAR E (sau pr in inf ilt r at ie loca la) - se
realizeaza prin injectarea solutiei de anestezic local in t esut ur ile pe car e se i nt er vin e
chir ur gic al sau in jur u l acest or a , si sau pr in in ject ar ea anest ezicu lui loca l la
dist ant a (anestezie in baraj) de locul unde se intervine chirurgical.
Acestea pot fi
directa intramucoasa
punctiforma
liniara (superficial, profunda)
difuza
intragingivala
plexala - indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in dreptul dintelui
in baraj - afectiuni superficiale situate la nivel tegumentar (abces tegumentar)
tronculara - anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea anstezicului in
vecinatatea unui nerv dentar
intraligamentara anestezicul local se depune in tesutul periodontal
intrapapilara - la nivelul papilei dentare
intraseptala - se foloseste rar
intraosoasa - se foloseste foarte rar
intrapulpara - la nivelul pulpei dentare
Acestea pot fi folosite in proceduri stomatologice ca: obturatii, curatarea cariilor, pregatire
dintilor pentru coronare sau boli parodontale.
Tehnica
Pentru a face intepatura mai usor de suportat, se efectueaza o anestezie topica cu

pantocaina 2% sau un spray analgezic. Acul este schimbat pentru o fiecare noua intepatura si se
evita atingerea sa de buze, dinti, limba. Bizoul acului este indreptat spre planul osos.
Consta in injectarea intradermica a solutiilor (xilina 0,5-1 %) pe linia de incizie pana la
aparitia efectului de coaja de portocala (buton dermic) - in abcese.
Injectarea in profunzimea tesutului (xilina, bupivacaina, ropivacaina) plan cu plan, permite
efectuarea de operatii de apendicita, hernie, organe genitale, iar infiltrarea peritoneului si a
mezourilor permite operatii mari pe abdomen la bolnavii tarati. Infiltrarea trunchiurilor nervoase
permite realizarea anesteziei loco-regionale de conducere (tronculara nv. sciatic, nb. colaterali
digitali; plexulara cervical, brahial; spinala - rahidiana si peridurala)
Infiltratie locala
Interesata este doar o zona anume.
Tehnica:
- La o interventie complicata necesita o cantitate mare de anestezic si provoaca o dilacerare a
tesuturilor.
- Se foloseste procaina 0.5-1% sau xilina de 0.25-0.50%. Se face mai intai un buton intradermic
sau intramucos si apoi se introduce solutia anestezica treptat pe traiectul liniei de incizie, plan cu
plan, in pielea sau mucoasa, tesut celular, muschi. Acul este impins aspirind si injectind incet sol
anestezica
in
tesuturi,
apoi
este
retras
partial
si
introdus
in
alta directie sau retras complet si reintrodus in alt loc anesteziat anterior. Anestezia se instaleaza in
5 min.
Infiltratie la distanta
Se obtine pornind din 2-4 puncte dermice asezate la distanta, circumscriind intr-o figura
geometrica regiunea in care se va interveni. Conform actiunii fiziologice este o anestezie
terminala, deoarece blocheaza ramuri foarte fine. Prezinta avantajul ca nu deformeaza
cipmul operator si nu diminua vizibilitatea .
Indicatii - restrinse, in interventiile pe obraz, regiunea submandibulara etc., in special pentru
extirparea unor tumori.
ANESTEZIA PLEXALA: indicata pentru anestezia unui dinte - injectarea anestezicului in
dreptul dintelui

Arcada superioara - acolo unde corticala osoasa e subtire


- Aria anesteziata: periostul, osul, mucoasa vestibulara, 1 maxim 2 dinti daca substanta anestezica
se lasa intr-un singur loc
- Indicatii:
*pulpectomii vitale
*extractii dentare
*rezectii apicale
*extirpari chisturi, epulide, etc.
*plastii limitate mucoasa sau os
- Contraindicatii:
*interventii de chirurgie parodontala
*anestezia unui grup de dinti
*infectie sau inflam a mucoasei
*corticala anormala, groasa (la copii in dreptul apex molari)
-Tehnica
- punctia se efectueaza in vestibulul bucal in mucoasa mobila (in fixa => distensie = durere)
- bizoul acului paralel cu osul (pentru a evita inteparea periost)
- directia ac = oblica, se va orienta deasupra apex dinte dar si M si D de acesta
- injectarea sol. imediat dupa ce s-a traversat mucoasa, lasandu-se anestezicul sub mucoasa, intre
aceasta si periost, lent, fara presiune
- lasarea anestezic pe o arie mai larga (M si D de apex) duce la o instalare mai rapida a anesteziei

(difuzare pe mai multe canale Havers) + pe o arie mai intinsa pentru anestezia IS punctia
anestezica se poate face trecand cu acul prin frenul buzei superioare, dinspre partea opusa zonei
pe care dorim sa o anesteziem datorita dispozitiei filetelor nervoase prin anastomozele cu ramurile
nervoase contralaterale.
Arcada inferioara zona incisivilor, si in special la copii si tineri
- Indicatii:
*anestezia a 1-2 dinti frontali
*anestezia mucoasa si periost reg V frontale
*vasoconstrictia unui teritoriu
- Contraindicatii:
*afectiuni de tip infamator in regiunea frontala
*procese tumorale
-Tehnica
-idem
6. Anestezia regionala/tronculara
ANESTEZIA TRONCULARA: anestezia unuia sau mai multor dinti deodata - introducerea
anstezicului in vecinatatea unui nerv dentar
- este o anestezie de conductie. Solutia anestezica actioneaza pe traiectul trunchiului nervos sau
la nivelul orificiilor osoase de intrare sau iesire a trunchiurilor nervoase, intrerupand
conductibilitatea si propagarea sensibilitatii dureroase:
1. Daca solutia anestezica e introdusa in ganglionul Gasser se produce anestezia lui si a tuturor
ramurilor nervului trigemen.
2. Daca solutia anestezica e depusa la baza craniului (la gaura rotunda mare) ea actioneaza
asupra nervului maxilar.
3. Daca solutia anestezica e depusa la baza gauri ovale, actioneaza asupra nervului mandibular si
a maxilarului superior si a tuturor ramurilor lui.
4. Daca solutia asestezica e depusa la orificiile unde intra nervii dentari supero-posteriori sau
nervul dentar inferior sau pe unde ies nervii suborbitari si supraorbitari, naso-palatin, palatin mare,
mentonier si incisiv. Daca se depune la nervul lingual, bucal, maseter, sau maseterinul, care se
desprin din trunchiul principal mandibular, anestezia se numeste tronculara periferica.
- este o anestezie sigura, reduce volumul solutiei injectate, reduce numarul de intepaturi, tehnica
este simpla, atat exo cat si endo.
Anestezia tronculara periferica a nervului supraorbitar (terminala a nervului oftalmic), ca zone de
anestezie sunt cuprinse tegumentul pleoapei superioare, tegumentul unghiului intern al orbitei,
tegumentul regiuni frontale pana la vertex, osul frontal cu musoasa sinusului frontal, tegumentul
radacinii nasului, tegumentul varfului si aripilor nazale, lobulul sacul lacrimal si segmentul medial al
pleoapelor.
- Indicatii: pt alcolizari in nevralgia de trigemen, in interventia din chirurgia maxilo-faciala, pt
regiunile invecinate nervului supraorbitar, pt plasti sau interventie pe sinusul frontal.
- Dezavantaje: posibilitatea intepari glubului ocular, dificultati in reperarea orificiului
REPERELE GAURII SUPRAORBITARE (osoasa)
- pe arcada sprancenoasa la 2-3 mm deasupra marginii osoase,
- la 1 cm lateral de unghiul intern al orbitei,
- pe aceeasi verticala cu gaura suborbitara si mentoniera
Tehnica: se dezinfecteaza tegumentul cu iod, alcool, dupa care se trece la intepatura, acul
patrunde la cativa mm deasupra arcadei sprancenoase, in 1/3 interna a arcadei sprancenoase,
medial cu orificiul supraorbitar. Directia acului si profunzimea, usor in jos, inafara si inapoi. Imediat
dupa ce se inteapa se cade pe os, in scobitura supraorbitara si fara sa se patrunda in orificiul
supraorbitar dar pastrand contact cu osul, aici se va depune anestezicul. Pt anestezia ambelor
ramuri ale nervului oftalmic, locul de intepatura e intersprancenos. Directia acului va fi impins intr-o
parte si alta, subcontinent, de-a lungul unei linii care trece prin regiunea sprancenoasa

dintii incisivi si caninul, partial premolarii 50% din cazuri, osul, parodontiul si mucoasa vestibulara,
pleoapa inferioara si fata latero-nazala, jumatatea buzei superioare, peretele osos antero sinusal si
mucoasa corespunzatoare a sinusului. Este folosita in procedurile stomatologice si in chirurgia
maxilo, atunci cand anestezia plexala e insuficienta sau cand anestezia nu se pot face din motive
patologice.
REPERELE GAURII SUBAORBITARE - osoase, dentare, de parti moi si mixte.
Re per ele osoase
- marginea inferioara a orbiteila 6-10 mm sub marginea inferioara a orbitei
- la unirea 13 interne cu cele 23 externe
- pe linia verticala care trece prin mijlocul marginii inferioare a orbitei
- pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara, suborbitara cu gaura mentoniera
- pe linia verticala care trece prin sutura maxilo-malara
Re per e dent ar e
- pe verticala care trece prin axul PM2 superior sau intre primul si al doile premolar
- cam la 25 cm deasupra apexului PM2 superior
Re per ele par t ilor m oi
- la 0,5 cm inauntrul liniei verticale, medio-pupilare, cand pacientul priveste inainte
- pe verticala care trece prin marginea interna a corneei
- pe vertiala care trece prin comisura bucala
Repere mixte
- la intersectia verticalei care trece prin cele 3 orificii cu linia oblica ce porneste de la marginea
gingivala intre IC si IL omolateral si care merge la aproximativ 4 mm deasupra partii interne a
suturii fronto-malare. Repere pt situatia in cazul in care se face pe calea exobocala: reperele gaurii
suborbitare,aripa nazala, santul nazo-genian, marginea inferioara a orbitei. Pe cale endobucala:
repere la gaura suborbitara, fornixul vestibular superior, caninul, marginea inferioara a orbitei si
fosa si bosa canina.
Cea mai frecvent folosite sunt acele de mici dimensiuni, gura trebuie sa fie intredeschisa,
se ridica buza pt a mentine fornixul vestibular intins, inainte se poate aplica o anestezie topica, se
dezinfecteaza mucoasa cu alcool, se repereaza marginea inferioara a orbitei cu indexul si gaura
suborbitara cu policele.
Calea exobucala
Este in caz de leziuni endobucale care impiedica anestezia pe cale endobucala.
La mandibula
ANESTEZIA LA SPINA SPIX (n alveolar inferior)
- cale orala - Indicatii
*interventii asupra osului si dintilor pe o hemiarcada, a mucoasei vestibulare, de la gaura
mentoniera la linia mediana
- Contraindicatii
*procese inflamatorii sau tumori la locul de intepatura.
Reperele
- nivelul planului de ocluzie al M inferior
- creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular
- plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian
intern.
- Tehnica
- capul bolnavului in continuarea trunchiului sau in usoara extensie, arcadele dentare larg
deschise, expunandu-se bine regiunea retromolara
- se fixeaza punctul in care se va face punctia anestezica prin palpare cu indexul mainii stangi

cand anestezia se face la arcada dreapta sau cu policele cand se face la arcada stg
- locul de punctie este intre creasta temporala si plica pterigomandibulara la 1 cm deasupra
planului de ocluzie al Minf
- directia acului e de la inceput sagitala ant-post pana cand se ia contact cu osul in zona crestei
temporale, corpul seringii ramanand paralel cu arcada inferioara
- acul va progresa apoi in contact cu osul inaintand in profunzime pe fata interna a ramurei
mandibulei si pe masura ce patrunde, datorita oblicitatii acesteia, necesitatea mentinerii
contactului cu osul va face ca corpul seringii sa se deplaseze progresiv catre linia mediana a
mandibulei ajungand chiar in dreptul C sau Pm arcadei popuse, in functie de gradul de inclinare a
ramului mandibular
- injectarea anestezicului se incepe in momentul cand acul atinge osul si continua pana la 1.5-2
cm, profunzime
- la 1 cm se aneseziaza n lingual
- la 1.5 2 cm nv. alveolar inferior situat mai posterior
Anestezia tronculara a nervului lingual
- odata cu anestezia nv. dentar inf. (pt. anestezia n. lingual (endobucal) se depune AL la spix, la o
profunzime de 1 cm, (iar exobucal pe cale submandibulara, 5,5 cm)
- odata cu anestezia altor nervi (situati in vecinatate)
- anestezie separata tronculara a nv. lingual.
Anestezia limbii
Nv. bucal e o ramura terminala a nv. temporo-bucal. Trece prin spatiul pterigomandibular are
traiect descendent si spre ant, paralel cu marginea ant a ramurii ascendente a mandibulei, pe care
o incruciseaza la nivelul bazei apofizei coronoide (punct important pt anestezia tronculara) si se
indreapta spre obraz, aici in dreptul bulei grasoase a lui Bichat se bifurca:
intr-o ramura interna - pt mucoasa jugala, gingia si periostul vestibular in dreptul molarilor
inf (mai rar si in dreptul premolarilor, si uneori si zona vestibulara superioara
corespunzatoare molarului 1)
si o ramura externa - care inerveaza pielea obrazului si a regiunii labio-comisurale
In stomatologie si chirurgia orala se abordeaza ramura sa interna prin:
- infiltratie locala in fornixul vestibular corespunzator
- sau prin anestezia tronculara la baza apofizei Coronoide.
- detartraj subgingival
- rezolvarea cariilor de colet vestibulare si subgingivale
- prepararea bonturilor subgingival
- plasarea unei matrici
- tehnica usoara pt anestezia prin infiltratie
- a ne s t e zi a t r onc ul a ra bazala a nv. mandibular
Tehnica anesteziei tronculare pe cale endobucala:
- Pacientul are gura larg deschisa. (Pentru a anestezia prin infiltratie plexala pacientul are gura
intredeschisa). Mucoasa se dezinfecteaza cu alcool.
- Locul de intepatura: la intersectia planului de ocluzie molar superior cu marginea anterioara a
ramurii ascendente a mandibulei, la baza apofizei coronoide, distal si bucal de ultimul molar
superior.
- Directia acului: acul cu bizoul in jos, spre os, paralel cu planul de ocluzie molar superior; corpul
seringii e indreptata spre comisura bucala de partea opusa; directia acului e inapoi, in afara si
relativ orizontal.
- Profunzimea: se avanseaza cu acul pana la mucoperiostul marginii ant. a ramurii ascendente la
baza apofizei coronoide, fara a intepa periostul, (2-4 mm adancime), 0,3 ml/10 sec.

Anestezia tronculara bazala


- Nivel de incostienta care este foarte apropiat de nivelul anesteziei chirurgicale complete. Pacientul nu
raspunde la stimuli verbali, dar reactioneaza la stimuli durerosi (ex. intepaturi).
- Anestezia nervului maxilar.
- Nervul maxilar asigura sensibilitatea unui maxilar impreuna cu dintii si paradontiul respectiv, a
sinusului maxilar, boltii si valului palatin, mucoasei foselor nazale si a vestibuluilui bucal superior,
hemibuzei superioare, aripii nasului si pleoapelor inferioare.
Anestezia ganglionara
- Anestezia ganglionului Gasser se poate obtine: pe cale lateral subzigomatica, folosind procedeul
Braun pentru anestezia nervului mandibular si un ac curb pentru a patrunde
prin gaura ovala sau pe cale anterioara prin procedeul Hartel care prezinta conditii mai favorabile
de traversare a bazei craniului. Acul trebuie sa patrunda prin gaura ovala pe
o distant de 1-1.5 ml sol anestezica.
- In prezent acest tip de anestezie este inlocuita cu anestezia prin intubatie.
7. Anestezia regional prin acupunctura sau electropunctura
Anestezia regionala poate fi obtinuta prin stimulare periferica cu ajutorul unor ace in puncte de
elective diferite in raport cu teritoriul in care urmeaza a se intervene. Mecanismul analgeziei in
raport cu teritoriul in care urmeaza a se interveni. Pentru ca analgesia sa fie eficienta este
necesara colaborarea pacientului, increderea sa in succesul metodei. Stimularea acelor se poate
obtine manual imprimindu-li-se miscari de rotatie sau de dute-vino efectuate de medic sau pacient,
sau prin stimularea electrica utilizind un current de intensitate slaba. Analgezia se instaleaza in 1520 de
S-a demonstrat ca acupunctura elibereaza in sistemul nervos central endorfine (hormoni cu efect
analgezic). Mai mult, introducerea de ace, stimuland nervii periferici, ar distrage atentia de la
durerea de baza. Dupa medicina traditionala chineza, influxul vital, circula in corp in lungul a 24
meridiane sau linii de inaintare, in legatura unele cu altele. Pe lungimea fiecarui meridian se
gasesc punctele-cheie. Ele se impart in 5 categorii:
- punctele de tonificare, al caror rol este de a stimula o functie organica deficitara
- punctele de dispersie, al caror rol este de a calma o functie organica ce sufera prin exces
(hiperfunctie, hipersecretie etc.)
- punctele surse care regleaza
- punctele de alarma sau punctele Herault, dureroase spontan atunci cand meridianul pe care se
gasesc este perturbat
- punctele de trecere, prin care se scurge energia vitala atunci cand ea se afla in exces intr-un
organ.