Sunteți pe pagina 1din 4

Anestezia dentara

Anestezia dentara reprezinta o parte integranta a stomatologiei, adresandu-se unor probleme des intalnite in aceasta
practica: anxietatea legata de cabinetul stomatologic, cooperarea cu medicul si durerea. Printre substantele cu proprietati
anestezice cele mai utilizate in stomatologie se numara: xilina, mepivacaina, prilocaina, hostacaina, bupivacaina, articaina,
procaina, tetracaina, cocaina.
Definitie
Anestezia este procedura medicala prin care se introduc in organism substante ce au efectul de a atenua sau suprima temporar
perceperea senzatiilor dureroase.
Indicatii
Anestezia in stomatologie este indicata pentru procedurile dureroase si de lunga durata - cele mai frecvente sunt extractiile
dentare si tratarea infectiilor dentare si ale gingiilor, in cazul in care pacientul sufera de reflex faringian sau are o rezistenta
foarte mica la durere. Anestezia poate fi si o procedura electiva, in cazul uneia dintre cele mai comune probleme in
stomatologie - frica de dentist.
Principiul de actiune al anesteziei
Substantele anestezice fuctioneaza prin blocarea transmisiei semnalelor dureroase catre creier. Mai specific, prin reducerea
influxului ionilor de sodiu in citoplasma neuronala. Daca sodiul nu intra in neuron, ionul de potasiu nu poate iesi, inhibanduse astfel depolarizarea nervului si aparand anestezia.
Pentru partea superioara a maxilarului anestezicul local este injectat cat mai aproape de os, deoarece acesta este foarte
poros si distribuie foarte bine substanta pana la nerv.
Daca se doreste anestezierea unei portiuni din mandibula insa, datorita faptului ca osul este foarte dens, substanta trebuie sa
atinga exact nervul principal care recepteaza senzatiile din zona de interes - acest nerv se afla in spatele cavitatii bucale. Din
acest motiv, odata cu amortirea dintilor de pe mandibula, se pierd si senzatiile in buza si barbie, acestea fiind deservite de o
ramura a nervului principal. Este posibil sa fie atinsi in mod accidental de efectul anesteziei si alti nervi alaturati, cum ar fi
cel lingual sau cel facial.
Efectul anesteziei este temporar datorita faptului ca substanta intra in circuitul sanguin si este redistribuita in organism.
Circulatia sanguina din maximarul superior este mai intensa, astfel incat efectul anesteziei locale aplicate in maxilar dureaza
mai putin decat in mandibula. Totodata, durata si efectul anestezicului depind si de grasimile din corp, greutatea pacientului,
concentratia substantei, precum si diferenta dintre PH-ul anestezicului si cel al zonei anesteziate.
Calea de administrare a anesteziei dentare
enterala (intestinala) - pe cale orala, sublinguala sau rectala.
parenterala (in afara tubului digestiv) - intravenos, intramuscular sau intraosos.
prin piele - prin plasturi sau ionoforeza.
prin difuzare in membranele mucoase orale.
prin inhalarea unui gaz sau a unor substante volatile.
Tipuri de anestezie dentara
1. Anestezia locala
Anestezia locala inseamna pierderea reversibila a senzatiei in cimpul operator, prin administrarea de drog anestezic in acea
zona. Dezavantajul consta in faptul ca este rezervata unor interventii de mica amploare. Anestezia locala poate fi de doua
tipuri:
a. Anestezia de contact (suprafata) - prin instilatii, badijonare, spray

Acest tip de anestezie este folosita in general pentru a amorti zona care urmeaza a fi injectata, aplicand anestezicul direct pe
mucoasa. Substantele anestezice de contact (suprafata) sunt: benzocaina, cincocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), tetracaina,
cocaina. Se mai pot folosi substante volatile ce racesc tegumentul, cum ar fi clorura de etil. Timpul necesar pentru instalarea
analgeziei de suprafata prin contact este de aproximativ 1 - 2 minute, iar durata medie de 10 - 15 minute.
Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia de contact sunt incizia unui abces, extractia unui dinte temporar,
b. Anestezia prin injectie - infiltratie
Anestezicul este infiltrat direct in tesuturile in care urmeaza a se interveni sau in diverse puncte aflate la distanta de zona in
care se va lucra. Substantele anestezice de infiltratie sunt: lidocaina (xilina, xilocaina), mepivacaina (carbocaina),
bupivacaina (marcaina) .
Injectarea sau infiltratia locala se realizeaza in urmatoarele moduri: intramucos, punctiform, liniar, difuz, intragingival, plexal
- se injecteaza direct in dreptul dintelui ce se doreste a fi amortit, in baraj, troncular - se injecteaza in vecinatatea unui nerv,
pentru a amorti mai multi dinti odata, intraligamentar - in periodontiu, intrapapilar, intraseptal, intraosos, intrapulpar - in
pulpa dintelui.
Procedurile stomatologice in care se utilizeaza anestezia locala prin injectare sau infiltratie sunt obturatii, curatarea cariilor,
pregatire dintilor pentru coronare sau boli parodontale.
2. Anestezia de conducere sau regionala (tronculara)
Anestezia regionala reprezinta pierderea reversibila a senzatiei si a miscarii intr-o regiune, prin blocarea selectiva a nervilor
periferici, plexurilor nervoase si cailor medulare ale regiunii respective. Anestezia de conducere include anestezia plexala,
tronculara, intravenoasa sub garou, rahianestezia si anestezia peridurala. Substantele anestezice de conducere sau regionale
sunt: bupivacaina (marcaina), etidocaina, lidocaina (xilina, xilocaina), procaina (novocaina).
Anestezia locoregionala cuprinde doua tipuri particulare cum ar fi blocajul nervos realizat prin injectarea directa in jurul
nervului ce inerveaza regiunea de interes si anestezia regionala intravenoasa (bloc Bier).
Anestezie regionala prin acopunctura sau electropunctura
Prin stimularea anumitor puncte-cheie in acupunctura se poate obtine o analgezie a zonei-tinta, efectul instalandu-se in 15 20 de minute. Pentru reusita acestei tehnici estenecesara colaborarea si increderea pacientului in tehnica.
3. Sedarea constienta
Sedarea este diferita de anestezie, prin faptul ca nu se adreseaza inlaturarii durerii, ci eliminarii stresului si anxietatii produse
de stomatolog. Pacientul se relaxeaza si dupa trecerea efectuluisedarii nu simte durere sau chiar nu isi mai aminteste
procedura stomatologica.
Sedarea poate fi usoara - asemanatoare starii usor euforice induse de alcool, medie - pacientul este constient si poate executa
instructiunile stomatologului, insa are corpul amortit, sedare profunda - pacientul alterneaza intre starea de constienta si cea
de pierdere a constientei, si sedarea totala - pacientul este complet adormit si nu simte nimic. Primele doua etape ale sedarii
se pot realiza pe cale orala, itravenoasa sau prin inhalatie, iar ultimele doua etape se obtin pe cale intravenoasa.
Protoxidul de azot sau gazul ilariant - acest anestezic este utilizat ca atare sau in combinatie cu analgezice locale, iar
renumele provine de la faptul ca pacientii care il inhaleaza intra intr-o stare euforica foarte placuta si relaxanta, ce le starneste
rasul. Administrarea acestui gaz necesita aparate si instructaj specializat, fiind mai putin utilizat in afara Statelor Unite.
4. Anestezia generala
Anestezia generala se utilizeaza foarte rar in stomatologie si este indicata atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu

se poate efectua. Aceasta procedura necesita asistenta unui medic anestezist.


Indicatiile anesteziei generale sunt cazurile de fobie extrema si interventiile chirurgicale complicate. Anestezia generala este
asociata cu pierderea constientei sau somnul profund, disparitia durerii si relaxarea musculara.
Riscurile implicate de anestezie in stomatologie
Zona anesteziata nu amorteste. Acest lucru se intampla atunci cand in zona anesteziata este prezenta o infectie sau o
anomalie anatomica (tesut osos foarte dens). S-a observat ca pacientii sub influenta alcoolului, sau care sunt alcoolici, sunt
mai greu de anesteziat.
Dureri foarte mari in timpul injectarii. Acest lucru se intampla cand acul penetreaza direct terminatiile nervoase sau o
artera. Probabilitatea acestui risc este mai mare la pacientii slabi.
Dureri prelungite, amorteala, parestezie (senzatii de mancarime sau ustruime). Penetrarea periostului produce dureri
puternice.
Leziuni vasculare sau nervoase.
Pareza temporara (o ora) a nervului facial in cursul anesteziei pentru dintii inferiori.
Hematomul obrazului - Apare in cursul anesteziei pentru dintii superiori, ca urmare a lezarii vaselor de sange cu acul. Se
trateaza cu pansament compresiv si tratament cu antibiotice.
Necroza mucoasei.
Ruperea, inghitirea sau aspirarea acului. Acest lucru se intampla mai ales cand pacientul se misca brusc.
Intoxicatii sistemice. Apare atunci cand se depaseste doza adecvata de anestezic si se manifesata prin sedare, dureri de cap,
vorbire incoerenta, tremur, convulsii, hipotensiune.
Nevritele postanestezice - apar datorita inteparii fibrelor nervoase sau iritatiei acestora de catre substanta anestezica.
Reactii alergice sau de hipersensibilitate. Complicatiile care intervin in acest caz pot merge pana la deces. Este bine ca,
inainte de anestezia locala, sa se efectueze test alergologic.
Reactii adverse date de vasoconstrictor.
Trimusul sau limitarea temporara a amplitudinii deschiderii gurii cu dificultati in masticatie.
Alte riscuri accidentale cum ar fi convulsiile, pierderea cunostintei, fluctuatia glicemiei, infarctul miocardic.
Intrebari frecvente legate de anestezia dentara
Cum ma voi simti dupa ce trece efectul anesteziei?
Efectul anesteziei locale dispare de obicei la o ora dupa efectuarea procedurii stomatologice si pacientul poate parasi
cabinetul medical fara probleme, insa in cazul sedarii efectul de dezorientare si ameteala dureaza mai multe ore si este indicat
sa ajungeti acasa sub supravegherea unei persoane adulte.
Efectul anesteziei locale dispare mai rapid in zona maxilarului decat in zona mandibulei, deoarece maxilarul este mai
puternic vascularizat. Ramane insa o senzatie ciudata si probabil veti avea impresia ca nu va simtiti buzele sau limba, desi le
puteti folosi.
In privinta durerii, aceasta isi va face simtita prezenta dupa ce trece efectul anesteziei, insa variaza foarte mult - de la un
pacient la altul si in functie de interventie. In general in urma interventiilor chirurgicale si procedurilor stomatologice
traumatizante pot fi foarte dureroase. In acest scop medicul va va indica administrarea unor analgezice.
Pot beneficia de anstezie dentara daca am probleme cu inima sau sunt astmatic?
Medicul stomatolog trebuie sa fie informat asupra tuturor afectiunilor pacientului inainte de a efectua anestezia. Daca aveti o
boala de inima, in special legata de valve, probabil va vor fi administrate antibiotice inainte de procedura, pentru a preveni
endocardita.
Complicatiile anesteziei legate de problemele de inima sunt rare si stomatologii stiu cum sa le evite. In general anestezia

locala este sigura pentru pacientii cu astm, cu exceptia cazurilor in care acestia sunt alergici la substantele utilizate in
anestezie.
Se poate utiliza anestezia dentara la femeile insarcinate sau care alapteaza?
Este recomandat ca procedurile stomatologice non-urgente sa fie amanate pana in cel de-al doilea trimestru de sarcina, sau
cel mai bine pana dupa nastere. Daca totusi este nevoie de anestezie, substanta se va utiliza in cantitate cat mai mica posibil.
Sunt preferate anestezicele locale celor intravenoase sau inhalate, mai ales in primul trimestru de sarcina. Anestezicul care
este cel mai recomandat in toate trimestrele de sarcina este articaina, deoarece are cea mai mica rata de penetrare prin bariera
fetoplacentara, iar substanta de evitat este adrenalina sau epinefrina.
La femeile care alapteaza anestezia dentara se efectueaza in modul urmator - imediat dupa alaptare, putandu-se utiliza orice
substanta adecvata procedurii stomatologice, iar la urmatoarea alaptare, laptele nu se da copilului ci se extrage artificial si se
arunca - prima alaptare a copilului dupa anestezie se face la 6 ore, cand anestezicul este metabolizat in totalitate, sau aproape
in totalitate.

Anestezia generala in stomatology


Anestezia generala in cadrul procedurilor stomatologice este foarte rar utilizata in tara noastra, desi in Europa Occidentala,
SUA sau Israel reprezinta o etapa uzuala a tratamentelor dentare. Starea indusa de anestezia generala se caracterizeaza prin
coma farmacologica sau pierderea constientei (narcoza), efect antianxios si amnezic, disparitia durerii (analgezie) si
relaxare musculara (curarizare). Calea de administrare este intravenoasa, pe cale rectala sau prin inhalare.
Indicatii - In stomatologie anestezia generala este utilizata atat la adulti cat si la copii, pentru operatii complexe, in special
cele care tin de chirurgia orala si maxilo-faciala, atunci cand anestezia locala nu este eficienta sau nu se poate efectua, in
cazurile de fobie dentara extrema, sau la pacientii cu nevoi speciale. Nu este indicata pentru interventii simple si in cazul
pacientilor cu boli sistemice grave sau anomalii de constitutie.
Aceasta procedura necesita asistenta unui medic anestezist. Acesta trebuie sa monitorizeze permanent functiile vitale ale
pacientului. Datorita aparaturii si substantelor utilizate, anestezia generala implica un cost mai ridicat decat anestezia locala.
Particularitati - Anestezia generala in stomatologie poate fi de scurta durata, administrata pe cale inhalatorie,
intravenoasa sau mixta, precum si de lunga durata, pacientul fiind intubat, deoarece nu poate respira eficient singur.
Substantele morfinomimetice utilizate in anestezia generala au rolul de a circula prin sange spre creier, unde intrerup
semnalele dureroase. Somnul profund este indus de substante precum barbiturice, ketamina, etomidat, diprivan, introduse
intravenos, sau prin inhalare de protoxid de azot si oxigen.
Procedura utilizata in cadrul tratamentelor stomatologice presupune riscuri si elemente de dificultate suplimentare, acestea
fiind datorate pozitiei si situarii campului de lucru in cavitatea orala: anesteziologul are dificultati in supravegherea reactiilor
pacientului, caile aeriene pot fi obstructionate accidental cu secretii sau materiale dentare, multiplele zone reflexogene din
cavitatea bucala prezinta riscul declansarii unor reflexe nocive, campul operator coincide cu campul anestezicului.
Inainte de anestezia generala - Aceasta procedura necesita o examinare clinica a pacientului, pentru a depista eventuale
probleme de sanatate incompatibile cu anestezia generala. Pacientul nu trebuie sa consume lichide si alimente cu 6 ore
inainte de interventie; regula generala este fara alimente solide incepand cu miezul noptii precedente. In caz contrar exista
riscul penumoniei prin inspiratie.
Dupa anestezia generala - Pentru a ajunge acasa, pacientul are nevoie de insotirea si supravegherea unui adult. Posibile
efecte secundare ale anesteziei generale sunt ameteala, greata, somnolenta si pierderea abilitatii de coordonare. Realuarea
activitatii poate avea loc odata cu disparitia simptomelor. Dupa interventie este importanta hidratarea si medicatia analgezica
indicata de stomatolog.

S-ar putea să vă placă și