IP UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU”

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE

CATEDRA DE CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ

ȘI IMPLANTOLOGIE ORALĂ „ARSENIE GUȚAN”

Elaborarea metodică Nr. 17

Anul II, semestrul IV

Anestezia în chirurgia OMF

Tema:Incidente ,accidente si complicatii locale ale anesteziei loco-regionale

1
 1 Accidente immediate:durerea leziuni vasculare , pareze
tranzitorii.
Durerea
La introducerea acului sau in timpul injectării anestezicului poate să apară o durere
intensă produsa de:
 Inteparea trunchiului nervos sau a tecii nervoase (se produce in anestezia
nervului infraorbitar in canalul infraorbitar şi a nervului incisivo-canin la' gaura
mentoniera, in aceste cazuri trunchiul nervos găsindu-se situat într-un conduct osos).
Bolnavul acuză o durere fulgurantà locala sau iradiata in teritoriul nervului
respectiv, ce dispare odată cu instalarea anesteziei;
 distensia bruscă și dilacerarea tesuturilor datorată injectarii sub presiune a
anestezicului (ex. in fibromucoasa palatina, gigivomucoasa fixa alveolară,
subperiostal);
 injectarea in tesuturile inflamate (este foarte dureroasă datorită distensiei
tisulare produsă de edemul inflamator; eficienta anesteziei este redusă şi există
totodata pericolul diseminarii infectiei). In aceste cazuri este indicata anestezia
tronculară periferică la distanta de procesul inflamator;
 solutiile anestezice iritante pentru tesuturi (prin compozitia chimica, pH-ul acid
sau alcalin, compuşii iritanți pe care-i contin, soluţii
alterate, vechi).
Leziuni vasculare
- Dacă sunt intepate vase superficiale (cutanate sau mucoase) sångerarea se opreşte
prin compresiune digitala timp de 1-2 minute.(Ex. inteparea vaselor palatine - in
anestezia la gaura palatina posterioara).
- Injectarea intravasculară a anesteziculưi prezintă riscul aparitiei accidentelor
generale şi lipsa instalarii anesteziei loco-regionale. De aceea, se va face obligator
aspirare înaintea injectării anestezicului; daca in seringă se aspira o cantitate mica
de sânge se dă o altă directie acului şi se continuă anestezia (dupa ce am aspirat din
nou), dacă în seringá a pătruns mult sânge se schimbă, deoarece hemoglobina
inactivează anestezicul. Inteparea vaselor profunde (in special a plexurilor vasculare
de la nivelul tuberozitatii maxilarului) provoacă hemoragii intratisulare cu apariţia
de echimoze mucoase, cutanate sau hematoame.

Daca hematomul se produce la subiecti cu bilantul hemostazei normal resorbtia sa

se produce repede; dacă există însă o perturbare a bilanţului hematologic,
2
 hematomul poate deveni o sursă de compresiune pe caile respiratorii sau de infectie.
Se recomandă compresia imediată a obrazului cu podul palmei sub umarul obrazului
(osul malar), urmată de aplicarea unui pansament compresiv endo si exo bucal și
tratament antiflogistic cu gheată locală şi antibioterapie.
Pareze tranzitorii
Prin difuzarea anestezicului in lojele vecine în cursul unor
anestezii tronculare periferice se pot instala tulburari impresionante,
dar de scurta durată şi fără sechele: - pareza tranzitorie a nervului facial (produsă în
timpul anesteziei la spina Spix atunci când injectarea se face prea profund,
anestezicul ajungând in glanda parotida si infiltrand nervul facial);
- pareza nervului auriculo-temporal (instalată în timpul anesteziei la spina Spix când
acul este introdus mult mai sus. Se produce anestezia regiunii temporale si a
pavilionului urechii);
-pareza nervului coarda timpanului se poate produce după anestezia
nervului lingual. Se manifestă prin analgezia gustativă a limbii şi
scăderea secretiei salivare.

2 Accidente idediate:tulburari oculare, caderea acului in caile

respiratorii superioare, ruperea acului, lipsa instalarii anesteziei.

Tulburări oculare
In anestezia nervului infraorbitar solutia anestezică poate difuza in orbită și produce:
- paralizia oculo-motorie sau a nervului optic cu alterarea perceptiei vizuale,
(diplopie sau chiar cecitate temporala), ptoza palpebrala, edem palpebral cu
exoftalmie, vertije.
Deasemeni acul poate intepa tesuturile perioculare sau chiar globul ocular
provocând: hemoragii şi hematoame intraorbitare sau intraoculare, echimoze
palpebrale şi conjunctivo-bulbare, tulburări persistente de vedere.
Patrunderea acului de injectie in căile aeriene superioare.
Este un accident dramatic. Aspirat brusc, cu amboul inainte, acul poate traversa
glota si invelit in mucus şi saliva să treacă prin orificiul glotic şi să ajungă în trahee,
bronşii. Simptomatologia produsă se traduce prin dispnee bruscă, chinte de tuse,
agitatie,facies cianotic, dureri cauzate de inteparea produsă de acul ce
poate pătrunde tot mai adinc in tesuturi cu fiecare fonatie. In cazul inteparii glotei se
produce un spasm al acesteia si asfixie imediată.
Tratamentul acestui accident intra in competenta specialistului ORL-ist cu care
stomatologul este obligat să ia legatura de urgenţă.
Ruperea acului
3
 Acele folosite actualmente pentru injectarea soluţiilor anestezice sunt de o
excelentă calitate, astfel că acest accident este rar întâlnit. Deasemeni, în
anesteziile locale, acul are o bună accesibilitate si este usor de retras din
fesuturi. Nu este aceeaşi situaţie în anesteziile tronculare periferice unde acul
pătrunde în profunzime anestezia la spina Spix si la tuberozitate) și poate să se
rupă intratisular. În aceste cazuri un bilant radiografic trebuie să precizeze
localizarea acului a cărui îndepărtare, uneori impune o disecție minuțioasă, plan
cu plan,de o mare dificultate tehnica. Pentru a preveni acest accident se
recomanda:
- folosirea acelor de bună calitate;
- introducerea acului fără forţă căci există riscul ruperii lui prin izbirea bruscă de
planul osos;
-schimbarea directiei acului prin manopere lente, prin mici tatonari;
- bolnavul să nu deschidă gura brusc în timpul injectiei pentru a nu se
pune țesuturile moi in tensiune;
- acul să nu fie introdus în totalitate ci să rămână extratisular cel puțin
1-1,5 cm pentru a putea fi prins uşor cu o pensa.
Lipsa instalării anesteziei
Se constata la bolnavii cu o reactivitatea deosebita (etilici,anxiosi) sau in cazul
unor anomalii anatomice, repere incorecte la edentați, tehnică defectuoasă.

3 Complicatii (accedente secundare): necroza mucoasei, edem

postanestezic,alveolita uscata,infectii perimaxilare, nevrite
postanestezice.

Necroza mucoasei
Se manifesta aproape exclusiv în bolta palatină şi este determinată de ischemia
adrenalinică. Apariția ci este favorizată de starea tesuturilor locale la bolnavi cu
lues, TBC, diabet.Este o complicație extrem de dureroasă. Nici un tratament nu
poate grăbi căderea sfacelului şi epitelizarea spontană care dureaza 1-2săptămâni.
Edem postanestezic
Apar după folosirea incorecta tehnicilor incorecte ca şi după vasoconstricției
adrenalinice.A soluțiilor anestezice, a vasodilatatia ce urmează.
Alveolita uscată:
Nu prezinta cheaguri purulente sau supurații (în unele cazuri, cheagul nu se
formează deloc sau este foarte mic), dar se poate observa mucoasă palidă, pereți
ososi alveolari albicioși, presărați cu lameliforme, dar și capilare gingivale și
osoase blocate (risc de necroză osoasă).
4
 Toate aceste simptome locale pot fi completate și de alte manifestări:durerea
apare cam dupa 3-4 zile de la extracția dentară, debutează brusc și severe și
iradiază și în alte zone, fără a ceda în urma administrării unor calmante obișnuite;
febră;lipsa poftei de mancare;inflamarea ganglionilor loco-regionali;stare
generală alterată;

Bibliografia

1. Materialele lecțiilor.
2. Burlibaşa C. Chirurgie orală şi maxilo-facială. Bucureşti: Editura Medicală, 1997.
3. Voroneanu M., Vicol C., Gogălniceanu D., Barna M. Chirurgie orală şi maxilo-facială. Vol.1.
Iaşi: Editura Cariatide, 1994.
4. Бернадский Ю. И. Основы челюстно-лицевой хирургии и хирургической стоматологии,
3-e изд. Перераб. и доп. Москва: Медицинская литература, 2007.
5. Кулакова А. А., Робустова Т. Г., Неробеева А. И. Хирургическая стоматология и
челюстно-лицевой хирургия. Москва: Гэотар Медия, 2010.
6. Тимофеев А. А. Челюстно-лицевой хирургия. Киев: Медицина, 2015.
7. Hupp James R., Ellis III Edward, Tucker Myron R. Contemporary Oral and Maxillofacial
Surgery. Fifth Edition. Mosby Elsevier, 2008.
8. Moore U. J. Principles of Oral and Maxillofacial Surgery. Sixth Edition, Wiley-Blackwell,
2011.
9. Peterson Larry. Principles of Oral and Maxillofacial Surgery. Second Edition, BC Decker Inc,
2004.