lJ d

.,

i t xi I v,v

. 7=',

PLAGlL P|giIe rprezinti de traumatizare o ategorie a lesuturilo, aese pagni ntilnes tgi Tntimpde zboi. attnperioada nperioada pagni pIgile altuies majoritatea traumlor de uz asnic,traumelor industriale, de transport, spotiv La momentu| atual96% 9i rimina|e. plgide uz asni(dinele 3,5o/o altuies suntsuiidale). Duparma - 96o, predomin printier traumatizant cele oblinute mar 9i n pagni prinarmde fo = 3o/o timpul existdstu]e]plgi ' 70%de plgi |a paienlii Tnstarede ebrietate. suntprimite Plag este numit origie traumatizare meani a organismu|ui - al tegumentelor asoiat u dereglarea integritlii TnveIigului lesuturi|or sau al muozitli|or. gi a muoasei Anumedereglarea integritlii tegumente]or deosebes plgile (ontuzi, de altetraumatizri ruptur, entorsie). De exemplu: traumafiatu|ui cauzatde o lovitur boant a| abdomenului este pe ndtrauma onsiderat a ruptur a fiatului, fiatului de ondilionat penetrant plagal fiatului, o lovitur de uliteste onsiderat deoare persist gi a tegumenteIor. integritlii 9i dereglarea

f, fl il f,

t
t

I il

plgi|or Semiologia de baza|eplgi|or sunt: Semnele - -Doloritate; - Hemoragie; . Dehisenla p!gii. margini|or al aliunii traumatie DoIaritatea aparea rezultat direte a|reeptorilor u demul e se delangeaz. nervogi al ompresiei 9i a rezultat do|or nplag depinde Intensivitatea sindromului de urmtoare|e momente.

g il
{

-/-^

f,
ill

p|gile de dureoase loaIizat Loalizareaplgii.Suntdestul (periostu|, u o releade reptori nevogi de dure nregiuni peritoneu| parietaI' pleura). Mai pulin ontribuie |asindromul u loalizare nfesutu| dolorplgile adipos, mughi, fasii; trunch i lor nervosi magistraIi ; Traumatizarea gi a rapidittii produerii armeitraumtizante Garateristia plgii.Cu tmaiasulit este armau attmai pulinreeptori nervogi suntafetali, mai pulinsuntdureriIe. Cu t 9i respetiv pIaga mai rapids.a produs u atit mai puline dureri. Stareaneuro.psihiia bolnavului. Sindromul dolor stemai pulinpronunlat goc' se aflntr.o ind bolnavii starede afet, sau naroti. ebrietate alooli - esteUnsemnobligatoiu plagaoigirui al plgii, Hemoragia deoaree integritlii vasului. Pronunlarea hemoragiei lesutse asoiazcu |ezarea poatefi diferit: pn|aprofuz apilar, de la neinsemnat arterial. hemoragiei lntensivitatea este determinatide urmtoa,"i". - atere, . Prezenlatrumriivaselor magistrIe vene; . . la Loalizareaplgii.Mai pronunlate sunthemoragiile loalizate estbinedezvo|tat; ap,git, miini - aoloundehemoirulalia u crateristiaarmeitraumatizante: u Atea este maiasulit este maimare.ln plgiontuzionate atthemoragia 9i angrenate hemoragia este minimal; . |ocalegi sistemie.La o hipotonie sau a Stareahemodinamiii hemoragia aIvasuluimagistraI este mai pulinpronun!t; ompresie ei (hemofilie) Starea sistemei de ogulare.La dereg|area masiv. hiargi a unuivas mi va fi o hemoragie traumarea

il I
;

I i
{

t
ll

I
ll

\ 9-

t-

t
! I

Dehisenlamarginilorplgii - estedeterminat de onstri{ia fibrelor plgii napot a|edermigi direlia elastie u dielia Iiniilor elastie
Langhr. CLASIFIARA PLAGILOR xistmai multeprinipii de lasifiare a plgilor.

-l
l

fl
J

;it

l a

([,jDupi aparilialor se laseazin:

I
I

":':::::i:'

il

Cele hirurgiaIe suntpremeditate, u '?o, de tratament sau diagnosti, efetuate nonditii aseptie u |ezare minim a|a lesuturitor, u gi suturare plgii. hemostaz minulioas al marginilor Dei 9i u o repunere p|gi ele suntu un sindrom doIor minim. oateelIalte la se refer gi omunste pentru oazionale ele suntproduse Tnafaravoinlei gi pot provoa traumatului rului hiarpin la moate. de raterullezirii lesuturilor: :il in dependen! tiat;(vulnus inisum)

l ! t t l .
a

!
l il

::,i:::::;HH: ::H:},
:i:;li;llllL'*,,"'

I
! t l .a *

(vulnus Iaceraf; laeratum) angrenat;(vulnusonqvassatum) (vulnus tocat; aesum)

prin armde foc. (vulnus slopetarium)

ale plgiIor Maijos vom da unelearateristie mai sus enumerate: de un obitasulit(u!it, lam, Plag tiiati esteprodus stil). pe o suprafa! sunttraumatizate Sub atiunea aestorobiete lesuturile
-..

I
ra

i d

dinjur sunttraumatizate nesmnifiativ. iar lesuturile naeste Tngust, p|gi moderat. P|gi|e estepronunlat tiate sunt doIor sindromul prinperiolul periuloase lezrii trunhilor nevogi, vasulari 9i a organelo p|gile tiate se vinde |ezri adesefr lipsaaestor avitare. primar. deseaprinintenlie omp|ialii, prinaliunea gi esteprodus unuiobit PIagaprin Tnlepare ngust anatomic ac).Carateristia esteaea plaga ulitngust, asulit(suli!, supefiial, tegumentar nesemnifitiv. n esteadnu o suprafa! plgisindromul gi hemoragia dhisenla margini|or asemenea dolor, gravea! dar potapreahmatoame, |ezri extern este neesenlial, vaseloru o sratmanifestare loat visere|or, nevilor, externi. gi lunggi u o posibi|a ana|ului ngust Aastase datoregte a dviere mughilor. Astfaptreeazgi direliei analului din auzaontratrii pentru plgii. dezvottarea infeliei anaerobe nadnul ondilii favorabile gi de obieise asoiazcu a|aestorplgiestedifiil Procesuldiagnosti primar hirurgial. vulnerografie sau prelurarea este provoat de aliuneaunuiobiet bont PIgaontuzionat = drept jurulplgii pumn) (piatr, asupra n apare sub un unghi lesuturilor. gi dereglare u hemoimbibilie a o zon largde lezarea lesutuiIor - neroz. in plgile ontuzionate sindromul dolorste viabilitlii tisu|are (perlii (vastzon de afetare), hemoragie extern|ipsegte binedezvoltat |arg Din vasulari suntafetalipe o suprafa! 9i rapidse trombeaz). gi a nerozeiplagaontuzionati are de traumaltizare auzazone}-laigi prinintenlie seundar. tendin! de vindeare Plga laerati aparela aliunaunuiobiectbontasupra fesuturilor, plgi orpu|ui. nasemnea dasub un unghiasulitfa!de suprafala pielii, pe o suprafalilarg. sa|parea n uneori tisular, aparedtagarea po(iuneadetagat gi se se |ipsegte de vasularizare situalii asemenea poatenerotiza.

t
I I

fl

t
I

I I

t
I
:

A
;

= -

fi fl

PLAGA PRINARMA D Fo feIde plagar un girde patiularitli e neesit Asemenea de tras separat. atenlie plag, prinarmde fo ste Pentu origie u exeplia e|ei prezenlaa teizonede traumar: arateristi . zonaanaIului plgii; . ' primare zona nerozeitraumatie zona nerozeitraumatie seundare.

trl
fl

t
T

t t

n de tresavantul.hirurg rus N.l.Pirogov a fost stabi|it i' prinarmde fo este determinat gravitatea plgilor de o zon multmai plagial. gi demonstrri rspinditde la ana|ul Aesteeretri au fost posibiIe gi rearea u multmaitirziu,duputilizarea filmri|or u|trarapide prinarmde fo uneinoi gtiinle despremeanismul traumatizrilor tisu|are . balistia plgii. principal Deosebirea aI plgiiprinarmde foc este vitezmarea] ghilea, (glon!' obiectului traumatizant alie). ste unosut energia unui obietzburtor este :mV2l2.ntoplagprinarmde fo, da glontele prin glontlui energia se tansmite rmne nlesuturi, tota|mente lesuturi|or gi prIungegte atuni zborul, |ezarea lor.Da glontele treeprinlesuturi la este mV21l2.mV22l2, energiafiindfo|osit energiaedatlesuturi|or obiectele(glontele, alieIe) asulitemai ugortre distrugerea lesuturilor. pierdestabilitatea prinlesuturi;.Dar gi nepe a se,,rostogoli'' da g|ontele prinlesuturi este maxim, de energiaedatlesuturilor 9i |ezaea glonlilor Aest prinipiu este utilizat Tnonstrulia asemeneaeste maxim. _ u deplasaea entrului de greutate. ontemporani glontelui Tnlesuturi se reeazo zon de presiune La ptrunderea e se rspndegte sub form nare se comprim |atra| nalt, lesuturile, Aparefenomenu| |a laterale'' e ontribuie de undde lovire. ,,lovirii gi omprimnduse, formarea detagAnduse avitliipu|sative, lesutuile

I A I

fl

I
r-.t

-5

t t
f, I i

avitlii in interioru| Presiunea unulfa!de aItu|. reipro deplasAnduse pu|sative avitlii pnIa 1000atm., iarfo(a asupraperelilor poateajunge - 12okg/m'. ntr-o asupralesuturi|o de aliune semenea meanism a treizonede distrugee plagprinarmde fo ontribuie la aparilia (Borst,1917). - l zon. analul g|ont|e, pIgii. orpi online nunelecazuri . nrotizat, sAnge,miobi; bulide lesuturi strini, cauzatde aliunea IIzon_ zona d nerozprimar, de la glon!. Conline!suturi transmise inetie energiei u singe; mbibate devitalizate molula sau neroz seundar. lll zon-zona de omolie u metabo|ism deeglat de lesuturi ste aItuiti 9i eIemente este al aestomodifiri distruse. Cauzanemijloit celu|are interelulare a rezultat al dereglrilo aprute mirotrombozele ondulatorii al lesuturilor. nurmamigcilor prinarmde fo ntotdeauna dincauza suntonsiderat infetate P|giIe nanalul prezenlei infeliei uneizone de nerozrspindit, 9i prezenlei pulsative al avitlii p!gii a rezu|tat in urmaglonte|ui aprut 9i prsiunii din de hain9i murdrie areatrage negative nurmaglontelui, lesuturi anaerobe. la dezvoltarea infeliei oateaesteaontribui exterior. poatefi: ana|utui P|agaprinarmde fo duparacterul .t. ransfixiant - este prezent gi poata al glontelui; de intrare 9i iegire - este prezent de intrare; numaipoarta 2. oarb - analulplgii fr supefiia|e, treeprinlesuturile 3. tangenlial le organismului. ptrunderea interne navitli (0

t
I I I I

rl
I

t
I i I l

r^

p|igi|ordup gradul de infetare: cl^sifiarea

t
I
r

"t pIgi aseptie, * reentinfetate;

-a-

I purulente. p|gi Plgile asepticesuntae|e aesUntefetuate nondilii t, Asemeneap|gi aseptie, adiansala de operalie. egenereaz rapidgi nu au tendin! treomp|ialii. Dargi plgil aseptie suntdiferite: unel potfi efetuate vasulare, din auza patologiilor spreexemplu, aesunt |ipsite de agentinfelios, iar a|tele, spreexemp|u apendiita aut gangrenoasi, esteefetuat nondilii aseptie' dar din star1 u un ris major de omp|iafii supurative. I plaoazional se onsider PIagareentinfett oigie nprimele

I I I I I

plgiestediferit 72 orede Iadebut. Gradu| de infetare a| asemenea 9i depinde atAtde tipulorpului ontondent t gi de ondiliile narea plagreentinfetat aprutplaga.ste important de menlionat c ntr-o .|0-(5). gr de lesutnu depgegt numrul de mirobi Tntr.un Pligile purulente de asemenea sun infetate, darse deosebes de prinaeia nplgile puruIente ele recentinfetate dejaestestabilit un proesinfelios. Baterii]e nimerite Tnplagse multiplifi |or 9i antitatea .l0-(5), gr de lesutcu multdepgegte ntr-un iar aliuna lorasupra provoa pronunlat, un proesinflamator neroz9i formarea lesuturilor purulent generalizat. exudatului 9i intoxialie ( {\ lasifiare plgilorin dependenli de atagareplgilorfli de V cavitilile organism ului penetrante; o u lezareaviscere|or; o fr |ezareaviserelor; nepenetrante. Informalii mai detaliate despreacestgen de plgitraume la vi sa vorbit

fl i il i

f, fl I

ursul,,rau matisme''.

-v

PRosULUlD PLAGA voLUT|A

ce apar in onsecutive de dereglri Proes de plag - esfe o tota|itate arganism. ale intregului declangate ptaggi reac,tiile proesul d plagse poatedevizan: evolulia Condilionat general a organismului; 1. realia plgii. sau regenrarea loa| 2. reactia poate p|gii fi la fomarea de rispuns a organismului RealiagenerI a doufaz onseutive: onsiderat I simpati; nrvos a|sistemului fazade predominae I. parasimpati. nevos al sistemului I|. fazadepredominare predominarea aliunii se rema nprimafaz,e dureaz=1-4zi|e, al hormoni|or sanguin niruitul u liberarea simpati nervos sistemului ACTH 9i g|uotioizilor, a|insu|jnei, al suprarenaIelor, medula stratu1ui u ridiarea proese|e vitaleale organismului ativeaz areTmpreun baza|, aeastala rAndul mtabolismului generale,ae]erarea temperaturii de dezintegrare u alerae maseiponderale Iasderea su ontribuie permiabilitlii membrane|or deminuarea proteii, lipidi 9i g|ucide, pregtegte Toateaestemodifiri gi inhibare de sintezpotei. elu|are de altrare. nondilii treexisten! oganismul genera|e realiilo de la a 4-5zi, arateul Tnfaza a doua,Tnepnd parasimpatie. nervoase sistemei aliunii de pevalarea suntdeterminate de mineralootioizi, de baznaeastfazestedeterminat lmportanla naeastfazse mrgte aldosteron, somatotrop, hormonul 9i aetio|in. protei, se mobl|izeaz disbalansuIui are |onorma|izarea masa pondera| La a 4.5 zi are lo migorarea ale organismu|ui. procesele reparatorii febra, dispare durerile, se migoreaz al intoxicalili, proesului inflamator, parametrii de Iaborator. se norma|izeaz

t t

t t t t t

t t t
I

f
rd

-t

A
' de plagare lo al proesului evolulie a asemenea ste de menlionat omplialiiIo. nazul|ipsei
Regenerareaplgii

rJ

I
d

f
t

(restabi|ir) u traumatizat proesul aIlesutului de reparalie gi trinicii. a|integritlii comp|et restabilirea

.-.

I i I
l i fl t * f, J E li

a plgiiare lo ntreietape: de regenrare Proesu| fibroblagti al o|agenei; de tre 1. etapade formarea a plgii; 2. etapade epitelizare i (retralie) tisular. 3. etapade organizare de ativizali fibroblagtilor se datoregte a o|agenei tapade formare gi triaiatriei defetu|ui tisular lihidarea asigur Colagenul marofagi. formate. plgiiare lo de la periferie spre entrugi ea sevegte Epitelizarea spre pntru epitelizaliei de la periferie Migrarea miroorganisme. barier omplet a plgiinumainazulprezenlei entrupoateasiguraaoperirea plastie mariesteneesarde efetuat mii.npIgi de dimensiuni a plgilor utanat. anumit mai sus au |oTntr.o enumerate oate proesele proesuIui de plag.xistmai mu|te faze|e are formeaz reguIaritate, proesul de |uiRufanov Conform de plag. al fazelorproesutui lasifiri plageste divizat ndou faze: . fazade hidratalie; . |. ll. llI. faza de dehidratalie. perioada de pregtire; de regenerare; Perioada perioada de iatrizare. a plgii: de regenerare Girgolavmaratrei perioade

q^

t
I

l , i Ei A i

de p|ag, st de a inlelegeproesul La momentul atua|, mai apoape (19).. popus de treM.|.Cuzin lasifiarea (1-5zile); L fazade inflamalie vasular; * faza dereglilo plgiide mase nerotie; * fazaurliii (6.14zile); L fazade regnerare gi reorganizar (d |a a 15 zi)' L faza de fomare al iatiei Faza de infIama|ie (faza dereglrilorvasculare) f|uxului de sngegi de limfu dereglarea vase|or Dereglarea integritlii la: ontribuie sanguingi limfati ...^1, s--j*=l dilatre J:l^t^-^ ^t^L:l stabil |. Spasmulvasulard sutdurat 9i dereglarea 2-.eliberarea lv .biogene rv,vl de amine . *':":j..
":-.

i
J
!r.ryr!:-r-r--^

t I
l

vl

I t lvvltrLl

perete|ui vasular;
:. :-"

. J

greutti nhemodinamia loa| u suplimentare 3. se creeaz luiauzate de: ?netinirea a. extravazareaIihidului; densitlii singelui; b. mrirea gi agregarea tromboitelo; . adghezia gi a venulelor; apilarelor d. trombarea pefuziei 4. migorarea

. plgii;

t t
I
-ia

aidozatisu|ar; 5. se insta|eazi |a ontribuie de|angat Na dine|ule;

-)

-l )

proteo|iza K 9i elibEarea
-)

gluidi q!protei metabo|ismul 6. se dergleaz

presiunea nlesuturi apei osmoti relinerea 7. se mregte (hidratalia tisular edemului de|angarea lesutulIor).

- l-

ri naeastfazun ro|deosebiteste aordatprostoglandine|or, 9i anum metabolililor aiduluirahidoni, are se elimindin mmbranele |ulare dezintegrate. nafade aliuneavazodi|atatoie a| aestormetaboliti, a gi interleuinele sunt responsabi|i de realiapirogen se dezvolt, iar mpreun u bradikinina suntresponsabiIi d delangara sindromuIui

i , {
fl

"d fi

I
t J

dotor.
plgii de mase necrorice Faza cur{irii naeastfaz importanla esenlialeste pe seama element]or gi a fermentilor. figurate ale s6nge|ui Dejanprime|e 24 de ore nplag apar teuoitele, iar |aa 2.3 zi timfoitel 9i marofagii. Neutrofilele suntresponsabili de: .3.fagoitarea miroorganisme|or, maseIor nerotie; ....proteoliza extraelular; * liza lesutului devitalizat; {. eliberare mediatorilor inflamatiei. Marofagii suntresponsabili de: proteolitii; eliberarea fermenlilor pa(ial distrusede neutrofile; * fagoitarea maseIor nerotice * fagoitareaneutrofileIor aIterate; produtelor * fagoitarea dezintegrate bateriene; * patiiparea Tnrealiile de rspuns imun. Limfoitele la produerea rspunsu|ui ontibuie imun. intr.oevoIulie de plagfromplialii a proesului |a a 5.6 zi majoritatea reali ilor inflamatoriideminuiaz9i survine urmtoa rea f az.

f
l

il t t ; d
E

f,
;

ti:
E

t"za de regenerare " ln plagare lo douproese:

-^

A J

t
I I I

J J E J I T

formareaolagenului; jntensiv regtrea al vaslode singe gi limfatie.

neutrofile gi in p|ag are lo migrarea de fibrobfagti. Fibrobragtii suntresponsabiri de: - sinteza onjutiv; lesutului - produerea fibre|or elastie de olagen; . sintezaitokinelor; . posedreeptori lL.2 fatorului de baza de regtere al fibrob|agti |orgi fatoru lui de regtere, tromboita r.
I

in plagare lo deminuarea numrului de

Aeste fze este arateristi: . migorarea aidozei tisu|are; . mrirea ionilor de Ca; migorarea ionilor de K; deminuarea inflamaliei; micaorarea e|iminrilo dinp|ag; dispari{ia edemului tisutar.

I I l. I I
t

Tnaeastfazarelo: - deminuara ativitlii sintetie aIfibrob|agti|or; . for arearele|ei de fibreelastie gi onexiuni|or ?ntre fibrele de oIagen. esteproeseontribuie nu numai|ntrirea iatriei, dar gi |a migorrea ndimensiuni a |ui. asa numitretralie a itriei. Fatorii e ontribuie |a regenerarea plgii: } vrsta bo|navutui:

Faza de formaregi reorganizareaitriei

td-

lt

r,{1

,Jl

g
g

fi

D statusul imun;

Tipurilede regenerare al pligilor:

I il

Regenerarea primara ptgiiarelo nazul urmtoarelor onditii: - |ipsainfeliei nplag; . diastazamarginilo plgii minima]; lipsahematoamelor strine nplag; 9i a copurilor lipsamaselor nerotie Tnp|ag; stareagenera| a bo|navului relativ satisftoare (lipsa fatorilor generali nefavora bili). Regenerarea plgiiprinintenlie primare are |on cazu| ptgi|or .u neinfetate, diastaz a marginilor micu fazadeinf]amalie minimal 9i fr proessupurativ gi frformarea ganulat. lesutu|ui Regenerarea secundarptgiievolueaz prinsupuralie, u formarea granulat. lesutului Condiliile de regenerare seundar a ptgii: . po|uare mirobian a p|gii; . defetesential a|margini|or plgii;
-43 ^

#
il il

fl f, il il

t
*a

J
i !
t

gi a hematoamelor; prezenta nplaga orpurilor strine prezenta neroti; lesutu|ui genraI a organismului nefavorabil. starea

primeifazea|eproesu|ui Patiu|aitlile de plagnregenearea

seundar a plgii:
. inf|amalia esteu mu|t maipronunfat; . fagoitoz miexesiv. 9i liz mirobian . CoC n tralie de toxinemajorat; . aIterri de hemoirulalie multmaipronunlate; . invazie perifoal; mirobian tisuIar . formaea va|ului leuoita; . demaralie, gi rejet(detagare) lizis,secvestralie a lesutului nerotizat; . sindrom general; intoxialional prinintenlie Faza a doua a proesului de plagntr.o regeneare - ut*i qranulant prinformarea seunda este araterizat i';;.'-ot tesutului onjutiv Tnregenerare speiale se formeaz sundar a p|gii, are ontribuie |aaoperirea rapid a defetului. nnormi,frtraumatizare' aestlesutnu exist. ganulant Un roldeosebit in formarea lau vase|e sanguine. lesutului presiunii CapiIarIe noiformate sub aliun singeluiapt din o direlie perete|e adin spresuprafa!. Dar negsind vasu|ui ontrapus, efetueaz plgii. ndinuIpereteIui o otireabrupt Tnapoi Tntorinduse in agaf| Din aesteanse d apilare se formeaz nigteanse de apilare. are |o genrAnd produlia fibrob|agtilor u formarea figurate migrarea lementelo fe|p|aga s umpl9u granu|e onjutiv. nasemnea miide lesutului , Tnbazaruistaunselede apilar. lesutonjutiv Iui granuIant: ra les utu Structu
_ -

t t

t t t

t t
t
i
r

1t

d g

ste altuit de |euoite, supefiia| Ieuoitar.neroti. stratul detrit gi e|ule El existpe paursuI ntregii regnerri; desuamante. (roni) ntr-o stratul de anse vasuIare. evo|ulie ndelungat n aest stratse potformafibrede olagen; perivasu|are de vase vetiale. stealtuit stratul din elemente a substanlei intermediare. Din e|ulele amofe aestuistratse formeazfibroblagti;

I A i I

prinpolimofismu| stratul Tnregtere. Aest strateste araterizat ' elementelor elu|are; ! stratul fibroblagtilor situali orizonta|. ste altuit dintr-un stratde e|ulemai monomofe, bogatnfibrede olagenare treptat se ngroag;

stratul fibros. Aest stratexprimigadul de maturizare al granulaliilor.

Impoftanlalesutului granulant: 1. ompletarea defetului de plag; pIgii 2. protelia de penetrare mirobian 9i de orpistrini; nerotizat; 3. sehestrarea 9i detagarea lesutu|ui granu|aliei normal al proesului de p|ag formarea are lo intr.o evotulie plgiiare lo prinmigrara para|e| pite|izarea elu|elor u epitelizarea. pe lesutuI granu|ant plgii. de la marginile epiteliale Ciatrizarea sub rust Crustase formeazinplgilemii,supefiia|e, ndare lo oagularea pe pIag gi |ihidului revrsat tisular |imfei are se usu9i se sngelui, Tndeplinegte Crustaformat formeaz funliaunui aeastoji!. gi pansament are |osub rustu epiteIizare Regenerarea biologi. ulterior detagarea rusteisinestttor.

E
f, f, l
ffil

t
.;a

- li

:|

j d f t .

Complialiileregeneririiplgii proese proesu|ui s se omplie u diferite de plagpoate voluaea prinipale|e fiind: nedorite, fi atit aerobpurulent arepoate infeliei, 1. d|angarea (tetanus, difteri...); anaeob rabies, tgi infelie nespeifi, it 9i seundar; 2. hemoragi, attprimar

l
t

:;;j?;:::lHil'Hj:,'ffii;"::'"
gi eviseralia abdominale. organelor avitlii

t
I I I I I

I I I

I
I

I I
a

-l _