Sunteți pe pagina 1din 7

i i4'

l
t

t
I

t
i
I
I

t
fl
fl

,J

lstriul dzvltirii uno;tin{lrdsprgrupl d sflngqi Rh


ftor. Dtrminaragrupi de sflng9i Rh ftorului.
Transfu zia de sf,nge.
Grupa d s6ng- st o ombinard sInnimunologi 9i gnti
normale, dtrminat prin rditat 9i reprez1nt6 o alitat bio1ogi6
individual6.
in 1900 batriologul din Vina Landqtinr qi olaboratorii au
introdus onptul d grup sangvin qi au idntifiat priml 3 grup. Cva
mai tArziu - in anul 1902 stwili, 1907 Janski qi in 1910 oss indpndnt
unul d altul au idntifiat grupa a patra.
Dunghrn 9i Ghirqfeld au desoprit in ritroitl omului 2
aglutinogni,marAndu-i pri A qi B. in p|azm6,s afl6 rsptiv2 aglutinini
l, qi B. Mai trziu a fost idntifiat qi aglutinognul o, ar st un antign
slab 9i lipsit d important6prati.
Aglutinognii sunt polipeptizi u sdiul in stroma ritroitlor,dar mai
pot fi g6sit in luoit, sprm6,saliv, su gastri. i sunt trmostabili,
suport tmperatur d 1000timp d 24 or $i-s rzistenli la usar.
Aglutinognul pate aea itva varitti

Arl 2 in dpendnli de

aglunabilitat (fo4a d aglutinar).in prezent au fost identifiali ira 7500


d antigni ritroitari impili in 9 sistem, ins importan}6pratii o au
numai A gi B.
Aglutininil 9i B s g6ssin fra}ia gamaa globulinlor plasmi qi-s
mai putini trmostabile, suportind tempratura sub 600. l s impart in
Natural (., are omul s nagt) 9i Imun (ar apar pe parursul
ontognzi, spr xmplu- aglutinin anti-rezus). ai dosbim aglutinin
,,la r,',are i.qi manifest6ra}iad aglutinarla tmprafura*40 - +160qi
aglutinin,,la cald'' ativitatamaximalla tmperatura+70- +420.in afar6
de aasta s intAlnes aglutinin omplt, ar ag1utineaz6ritroitl in

J
I
i
T

mdiu salin 9i oloidal, preum qi inomplt,fiind ativ nuami in mdiu


o1idal.
ritroitlumanpot onlinambii aglutinogni,unul singursau nii
unul, tot a$a qi in plasmpot fi intAlnitamblaglutinin'una singur5sau
nii una. in dpndn!6d aastain prznt printr iouitorii globultii
onform sistmuluiABo, pot fi intAlnit4 grup sangvin:o (I) o, B; A (II)
p; B (III)g; B (Iv) o.

Di in mdiina prati termnul ,,Grupa d sAng ,, a regul,


rfltombinaraantignilorritroitaria sistmuluiABo qi a antiorpilori

rsptiviin srul sangvin.

I
I
I

T
i

I
I

I
.

i
Grupl de s6ng s mogtnsprin eriditat onform lgilor clasi

al gntiii,rm6n6ndstabilp tot parursulvifii.


Frvntadup grup:
1-3,5Yo;

|| _ 7 ,8o/o;

III _ 20,6Yo;

IV - 8,1%

Ralia d aglutinar idntili d imunitat,aglutingniifiind


antigni, iar aglutininl _ antiorpi. Realia d aglutinare ar lo atuni,
6nd aglutinogniiritroitlordonatoruluiintAlnsin plasma primitorului
aglutininlersptive(A s intAlnqteu 0, B _

rgula lui ottnbg).


"'P,
Di, onform asti rguli sunt aglutinat numai ritroitl

donatorului.
in orspundru regula ottnbrg st posibil transfuzia n|Jnumai
a sAngluid aeiagigrup.
itroitl grupi o (I) _ nu on{in nii un aglutinogn qi nu ar lo
aglutinaranii cu un sr d alt grupe.Dei, sAngld grupa o (I) poatfi
transfuzatgi la persoanleu ori grup sangvin.
in srul sangvin d grupa AB (IV) nu sunt aglutinin, daa
ritroitel altor grup de sing nu vor fi aglutinat 9i rspetiv persoanlor
d gr.AB (IV) oate fi transfuzats6ngd ori gruP:
Rgula offnbrg poat fi utilizat doar numai la transfuzia a 0,5 litri
de s6ngdonator.

t
I
I
i
I
I
I
i
I
I
I

t
t

I
T
I
I
I

I
r{

in azul pirdrilormasiv d s6ng,6nd stnsartransfuziauni


antit1i
mai mar d sAng,aglitininlplasmidonatoruluinu suntsufiint
diluat?n srul ripintului9i astflpot aglutinaritritlpaintului.Din
aast6cauz'stnsard a transfuzanumai s6ngd ia;i gup.
Grupul sangvinonformsismuluiABo atfi dtrminatu ajutul
ratiid aglutinar.
in prznt sunt 3 mtod d dterminara grupi d s6ng confom
sistemuluiABO:
-

u sruri standart;

- u eritroitstandart(mtodairuiqat);
-

u toliloni Anti-A qi Anti-B (antiorpimonolonali)

Detrminaragrupri sngvinu sruri standart


S utilizaz sruri _ tst d gruplo (I), A (II),B (III) in dou sii
difritpntrufiargrupa.in ambelsrii rzultatltrbuis oinil6.
S ia o farfuri alb6 sau o pla5 pr are s srie numel prsoani,
sflnglruia s rrtaz6qi d la stAngala draptala o distan!6d *4,l;l
s sriu ifrl I, II, III, ar indii sruril- tst.
o pifurd sr-tst(0,1ml) d grupaI, s apli6 u o piptsub ifia
I 9i la fl u divrspipet se apli sr-tstd gr.II qi III, rsptivla ifl
, III.
Apoi u o baghti d stil s roltaz,sdnge d la paint qi s
apli 6t o pi6furmi6 d s6ng(d 5.10 ori mai mii dAtel d sr )
alturi d fiare pi6tur d sr _ standart.Fiar pi6tur6 d sr _ tst s
amstu un be}iqord stil.Se apriaz6"refltatl
timp d 5 min.:
1. Da aglutinarea u srul _ tst d grupa I, II, I n-a avut lo,
insamn ritroitle sAnglui rtat nu onfin aglutinognqi l
s rfr la grupa o (I).

,$

2. Dac6 aglutinaraa a'rtloc u srul _ tst d grupa 1 qi II, dar n-a avut
lo u srul d grupaII, sAnglertat d grupa II (A).
3. Da aglutinaraa ap6r0t u sr d grupa I qi II 9i lisqtu sr d
grupaIII, s6nglrtataparlingrupiIII (B).
4. Prznla aglutinrii u srruril 1or 3 grup mirturisqt, ce
ritroitlr ontin aglutinognlA qi B, adi6 s6nglaparlin grupi
AB (Iv). i', a'"m',ea cazuri st nsarrtareasuplimntaru
srr - tst d grupa IV (AB). Numai lipsa aglutin6rii u ast sr
pmit d a fa onluzia, 6 s6nge1rtat st d grupa a IV

I
il

(AB).
Dtrminareagrupi sangvinse ftueazeininpril luminoas u
tmpratura arului d |5-250. Pntru a vita onfundara aglutinarii
adv6ratu a nspifi,s va lin ont d posibilitatapanaglutinriiqi
psudoaglutinrii.

Panaglutinarala r s poat produ in caz d utilizar a srurilor

",t

,,,,1

'{'l4rr

i;

fl

proaspet qi de determinarea gruplor sangvine la o tempraturmai joas


d 17-180.a survin mai tArziudAta adv6rat9i durglnt (d la 5
pene la 15 min.). Fulgii d ritroitsuntmai pulin stabili qi se dsompunin
urrna agitrii lami de stil6 sau dup adugarauni pi6turi d soluli
fiziologii. Dzvoltarapanaglutinriinspifi,poat ft cauzat,
nu numai

rl

d tmpraturiljoas, dar gi d alitatas6nglui.

dsris6 in anuf 1927 de Tomsen. Ast fnomen (fnomnul Tomsn) s

ffi
6

caracterizeazlprin aglutinaras6ng1uiu sruri d toat grupl 9i u srul

Panaglutinarea in caz de inftar batrial a sAnglui rtata fost

sAngluipropriu. Ast fnomnpoat ava lo la un qir d maladii: maladii


al s6ng1ui,splnomegali,cirozdhpati,maladii inftioast.

gi la prsoanles6ntoase,
st dsris6panaglutinarea
dar foartrar
(0,07%).Fnomnul d panaglutinarare lo numai la tmpraturaamri,
iar la tmpraturaaproapd orpul omns,d obii nu s dpistaz.

t
d

t
J
i
I
I
li

I
I
I
I
I

I
J

Psudoaglutinara(agiutinarefals6) onsti in formara fiqiurilor d


ritroit.l sunt nstabilqi s dsompunla adugarapiEturiid slu{i
fiziologi6.
in toat caz:uriled indoial dtrminaragrupi sangvin trbui
rptat6.
Dterminara grupi sangvinu jutorul
ritroitlor stndart(metodainuigat)
toda stutilizat6mai frvntin laboratoarsrologiqi onst6in
i

dtrminarcaPtezentisau lipsi in s6nglrtat a antignilorA qi B u


ajutorul srurilor izohmaglutinantqi dasmnaa antiorpilor o qi Bu
ajutorul ritroitlor standart.
ritroitl standartsunt pregtitdin sAngldonatorilor u grupa
d sAng unosut6, s pstreazdla tmpraturad 4-80C. rmnul d
valabilitat stde 2. zi|e.
SAngelpntru rtarstoltat din vn6 intr-o prubtus;r1,5,
st ntrifugatgi st 16satin rpaos p un timp d 20-0 minut pr}ti"tt
dlimitar- in sr 9i ritroit.
P o farfuri la) maratin 6 goduris ali6 6t 1 piturmarr
d sr al singlui ertat(0,1 ml) iar alituri d el _ 6t 1 pi6tur6mi
(0'01 ml) d ritroitstandartd gruplo (I), A (II),B (III) (6t2 srii).
Pi6turil resptive

sunt amstat u bti;bare d stil qi sunt

supravghat timp d 5 min, iar in pituril unde a avut lo aglutinara


se adaogi 6to piitur6 d soluli fiziologi apoi s dtmin6rzultatul.
Rzulttl sunt apriatnumai dupi ana|i ompl a 2 mtdd
dtrminar a grupei sangvin:u sruri standart9i u ritroit standart.
Aprirea renitatlr ra}ii u eritroit sfandart ar urmitoara
partiularitat:ritroitlgr. o (I) sunt d ontrolul (in le nu sunt antigni,
fa imposibil6 realia spifid aglutinaru ori ser).

#
f;
#

Dtrminara grupi sangvineu jutrul antirpilr


monolnali({olilonAnti.A qi Anti.B).

ffi

J
i

Jolilonii

anti-A 9i anti-B sunt utilizali pntru dtrminara

aglutinognilor ritroitari qi rprzint un praf liofiIizat de uloar ro;i


(anti.A) sau albastr(antiB), are se dizolv u soluli rziologi inaint d
rtare.folilonii anti.A qi anti-B s apli p o pla alb6 6te o pitur
mar (0'1 ml) rspetiv insripliilor anti.A qi anti-B. Alturi d ast
pi6turi se apli 6te 1 pituri mi (Q'Ot ml) d s6nge ertat.Dup
amestaralor timp de 2- minut s urmrqtedup6 ralia d aglutinar:
1. Da6 nu st aglutinarin ambl goduri (anti-A qi anti-B) s6ngl

rl

fl

rtatapar{inegrupi o (I).
2. C6nd ar lo aglutinaranumai in godul u insrip|ia anti.A, sAngl
rtatapin grupi A (II).
3. C6nd ar lo aglutinaranumai in godul u insriplia anti-B, singele
rtataparline grupi B (III).
4. Dac6 ar 1oaglutinarain ambl goduri _ anti-A qi antiB - sAngle
retataparfin grupi AB (Iv).
in anul |94o Landgtinr gi Vinr au mai dsoprit in ritroit un
aglutinogn in afara sistmului ABo, care a fost numit rzus (Rh)' deoaree
pntru prima datd'a fost idntifiat in ritroitl maimu!i _ maaus _ r.ls.
Dsoprira

rl

aglutinogn

iluidat

mult

fnomen

posttransfuzionale ngative, preum qi cauza avorturilor spontan 9i a


itrului hemoliti la noun6sutide 6tre femi u (Rh-) rZusngativ.
S-a onstatat c6 in dpndn!d aglutinognul Rh toli oamenii se
impart in 2 grupe: rezus pozitiv (Rh+) _ 85% $i rzus ngativ (Rh, _ I5%,
De mmorizat c6 in zia, printre rasa mongoloid oameni rzus-ngativ
num6r doar ira 0,5Yo, daa azuril d rzus.onflit printre i sAnt
xlus.

asti

t
I
i
i

d
g
d
{

I
I
il
nil

Antiorpii Anti.Rh

(aglutininle imun) se formaz in 6tva

s5ptm6ni, deaea prima transfuzi de s6nge Rh.pozitiv primitorului v-a


tr fEr omplialii, prum gi prima sarin la o femi rzus-ngativau
un fat rzus-pozitiv s va trminau bin.

Dtrminarra RH.fatorului
ist6 mult mtodd dterminara Rh-fatorului. in pratia lini
l mai frvnt se utilizaz 2 mtode: l
1. rea{iau Anti-D _ antiorimonolonali;
2. mtoda _ prs de dtrminara RH-fatorului p o suprafatfr
inlzir.
Vom atrag atntia la ratia u Anti-D

antiopi monolonali

(1olilonAnti.D).
P o pla s apli6 o pifuri mar de lolilon Anti-D (0,1 ml) qi 1
pi6tur6 mi6 (0,01 ml) d s6ng retat,apoi s amstu un bliqor d
sti16.Dup reati e nsard unnrit timp de 2,5 - 5 minut.
Da6 st aglutinar _ s6ngl retat st Rh(+), iar da lipsegt
aglutinara,atuni va fi Rh (-).