ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI

PE IMPLANTE
== "?rrentele componente ale unei punti
- sau pe implante $i dinti naturali
- -"''lrezentate de infrastructura (implan-
::rJprIU-zlse) $i de suprastructura
,-'-"?3: eu multiple posibilitati de agregare
4.1 . INFRASTRUCTURA
,)r:r1 infrastructura intelegem im-
0: (l ntele dentare (cu toate componentele
C:3.rid puntea S8 sprijina exclusiv pe
.-::: 3 '"Ite sau implantele dinlii naturali
: DJ ntea S8 agrega mixt.
", (Ifldstructura $i suprastructura
. :-- 'llrll 1T1ulte posibilitfiti de agregare:
'rlctiune+dmentare, sau prin
T1ijloace speciale de menlinere $i sta-
bili7are (culise, magne1i, telescoape etc.).
Dentru a intelege mai bine "puntea
:;0 implante" am considerat util sa trecem
• ! sta cateva date despre infrastructura.
::),':"'1 3.:-:at c;u precadere pe cateva implan-
-, "? endoosoase, dintre cele mai utilizate la
'': actuala.
4,1 .1 . CLASIFICAREA
IMPLANTELOR
Clasificarea implantelor se poate
. "': -:e dupa mai multe criterii:
• in functie de raportul cu oferta osoa-
1 deosebim:
.. implante endoosoase (inserate in
, -.JSlmea oaselor maxilare);
- irnplante juxtaosoase (submucoase,
subperiostale, intracorticale).
Schroeder A. (265) recunoa$te patru
categorii de implante: transdentare, sub-
mucoase, subperiostale endoosoase.
l\Joi Ie-am adauga acestei c1asificari pe cele
intracorticale.
o c1asificare americana mai recenta
(81. C. Bayne) admite $ase categorii de
implante: subperiostale, submucoase,
intraosoase (aproximativ 80% din implan-
tele actuale), endodontice (transdentare),
transosoase, substitute de radacini.
• dupa forma:
- implante-radacina ($urub, cilindru,
combinate);
- implante-Iama;
- implante-ac;
• din punct de vedere al materialelor
din care sunt confectionate:
- metalice (oteluri, Cr-Co, titan, aliaje
de titan etc.);
- polimerice (PMMA);
- ceramice (hidroxiapatite);
- compozite;
- alte materiale (carbonul, safirele,
oxidul de zirconiu);
• din punct de vedere imunologic dis-
tingem materiale:
-autogene;
- alogene;
-xenogene.
Indiferent de tipul implantelor, toate au
o portiune ce nu se observa In cavitatea
bucala (submucoasa, subperiostala, intra-
corticala sau intraosoasa) $i 0 parte intra-
bucala vizibila de examinator. Aceasta din
urma poate avea forme diferite $i serve$te
de obicei pentru agregarea suprastructu-
rilor protetice. Ea poarta numele de stalp
(abutment) .
I
_____ ALE LJNEI PUNTI IMPLANTE:
Se admite ca implantele pot fi de
stadiul I sau II. Spre deosebire de primele
I stadiul I), implantele de stadiul II, dupa
Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare, se
acopera cu un de aeoperire, apoi cu
periost $i mucoasa bucala. Aceasta
naturala permite continuarea procesulUl
fiziologic de vindecare osoasa fara aport de
celule straine tesutului osos. Prin activi-
tatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie
osteoreparatorie care conduce la ost'e-
ointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni
la mandibula 4-6 luni la maxilar).
Dupa aceasta perioada, zona Tn care
au fost inserate implantele se redeschide
chirurgical $i se monteaza sHllpii (abut-
ments), care sunt dispozitive cilindrice sau
tronconice pe care se va agrega supra-
structura protetica.
Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile
de acoperire. Exista posibilitatea (Ia unele
sisteme de implante) ca $uruburile de aco-
perire sa ramana deasupra mucoasei bu-
cale, de exemplu la unele lame ale firmei
ORALTRONleS (vezi cap. 4.1.3.4.3.9).
Practic, 0 suprastructura sub forma de
punte dentara se poate agrega aproape la
orice tip de implante, atat juxtaosoase cat $i
intraosoase.
Un implant osteointegrat raspunde la
percutie printr-un sunet care seamana cu
lovirea unei stanci.
Categoria de implante abordate Tn
aceasta lucrare este aceea a implantelor
endoosoase (intraosoase), mai ales im-
plantele radacina* $i implantele lama.
4.1.1.1. IMPLANTE RAoAcINA*
Implantele sub forma de radacina sunt
destinate inserarii verticale Tn grosimea
oaselor alveolare. Suprafala lor poate fi
neteda, eu filet, perforata, eu porozitali
sau sa prezinte diferite maeroretenlii, fiind
confectionate dintr-o varietate de materiale
tJiocompatibile. Se descriu trei tipuri Tn
'Ylctie de designullor:
- implantele radaeina-eilindriee:
Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata
Joroasa cu posibilitati de osteointegrare.
=:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata
1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul
_,nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de
- implantele pre-
zinta uneori retentii macroscopice Tn care
patrunde tesutul osos, facilitand astfel 0
fixare rigida. Aceste tipuri de implante se
Tn$urubeaza Tn grosimea osului, prezen-
tand la suprafata lor un filet.
- implantele radaeina-eombinate:
cumuleaza trasaturile ambelor tipuri pre-
cedente de implante.
Segmentele intraosoase ale acestor
implante au adeseori depuse pe suprafata
lor diferite substante sub forma de straturi
fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu
tesutul osos (hidroxiapatita, TPFS etc.), fie
pentru a Ie mari suprafata de contact cu
osul, fie ambele simultan.
Componentele implantelor radaeina:
• eorpul implantului: reprezinta por-
tiunea implantului destinata inserarii (pla-
sarii chirurgicale) Tn grosimea osului ma-
xilar. Poate fi extins u$or deasupra crestei
alveolare.
• de aeoperire: dupa inser-
tie (etapa chirurgicala), se plaseaza Tn
extremitatea dinspre cavitatea bucala un
dispozitiv de acoperire ($urubul de aco-
perire), pentru a preveni invazia sau polu-
area osoasa cu diferite secretii, pe par-
cursul osteointegrarii. $urubul de acoperire
mai Tndepline$te $i alte functii despre care
vom vorbi pe parcursullucrarii.
• extensia permueozala (eoletul
implantului): dupa 0 perioada de timp
suficienta care permite dezvoltare2, ,'tlei
interfele de suport implant-struetura
osoasaJtisulara se impune 0 a doua inter-
ventie chirurgicala cand se redescopera
implantul $i se ata$eaza acestuia un dis-
pozitiv metalic, de obicei cilindric, prevazut
cu un $urub. Acest dispozitiv trans-epitelial
se nume$te extensie permucozala pentru
ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri
etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.
Extensia permucozala are 0 importanta
deosebita deoarece mentine viitorul ,,$ant
gingival" al implantului Tn vederea asam-
blarii stalpului. Acesta din urma va inlocui
ulterior extensia permucozala.
• staipul sau abutment-ul implan-
tului: este segmentul implantului utilizat ca
sprijin $i suprafata de retentie pentru el§l-
Stalpii pentru restaurarile protetice tip
supraprotezare, nu fac obiectul prezentei
lucrari, ei utilizandu-se pentru suprastruc-
turi mobilizabile gen supraprotezare (over-
denture).
Stalpii care sunt In corpul
implantelor se pot subclasifica In stalpi
drepti angulati. Majoritatea stalpilor
drepti apartin protezelor cimentate, sunt
conici, gradul de conicitate nemodificand
Insa relatia Intre stalpi corpul implantului.
Surub de acoperire pentru T'" '.',
'"r1plante
stadiulll )
::XTENSIA PERMUCOZALA
:JRPUL IMPLANlULUI
:apo.
JISPOZ1T1VUL DE
.NSURUBARE A PROTEZEI
) y
stolpul irnplantului
'abutment-ul)
:1. de In$urubare
b. de cimentare
::. si sterne pentru
supraprotezare .::::>:::::
JISPOZITlVUL DE
TRANSFER INDIRECT, DIRECT
stolp analog
:: = .. :: .. -::
=:'e de modalitatea de agregare se
:'::::::::'IU doua categorii principale de im-
::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe
3rlte (fig, 16):
- dispozitivele pentru puntile cu
retentie prin prezinta un filet
'--.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau
::. := '3structurii.
- dispozitivele pentru punti1e
CI mentate; utilizeaza cimenturile dentare
::::. - :ru retentia suprastructurii.
=x,sta multe sisteme de implante prevazute
- J dlspozitive speciale care permit modi-
• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii
.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bon-
oJrile dintilor naturali.
• de acoperire: un stalp
utilizeaza un "capac"
glenic pentru a preveni invazia tesuturilor
'levindecate inca, la nivelul ariei delimitate
je corpul implantului.
• dispozitivul (capa) de transfer:
la pozitionarea analoaga a implan-
°elor in amprenta, fiind definit prin portiunea
sau stalpului implantului care se
oransfera in amprenta iar ulterior in modelul
gips.
Distingem doua tipuri fundamentale
dispozitive de transfer:
- dispozitivul de transfer indirect
(DTI) se in stalp sau in corpul
'l1plantului el ramanand pe campul protetic
a indepartarea amprentei din cavitatea
ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E
bucala. Acest dispozitiv necesita utilizarea
materialelor de amprenta elastice.
- dispozitivul de transfer direct
(DTD) consta de obicei dintr-o componenta
cu orificii, adesea patrata un lung
care 0 asigura la stalpul sau corpul implan-
tului.
Pentru amprentarea cu dispozitiv de
transfer direct se 0 lingura indi-
viduala perforata deasupra dispozitivului.
$urubul de fixare a dispozitivului va
nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0
lingura perforata pentru aceasta metoda se
termenul de "amprentare des-
chisa". Procedeul de amprentare transfer pe
model sunt descrise in capitolul9.
• staipul analog: este un stalp iden-
tic cu cel fixat in implant care se sub-
stituie pe model stalpului adevarat aflat in
cavitatea bucala.
• capa: este 0 garnitura subtire, uzual
destinata adaptarii cu stalpul
a":..J aSlgurand legatura intre stalp Sl
:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi
::: -efabrleate si turnate.
4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA
Implantele lama au fost concepute
'erior lansate pe piata de catre Linkow
=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta
:: :::JJa mare categorie de implante endo-
3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea
::: - zontala a patului osos, ele fiind plate $i
uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera
:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu
:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante Un
:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre-
='C''',tat de gatul acestora care conecteaza
:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal.
Corpul implantului este prevazut cu orificii
::3.",fante.
Lamele constituie irnplantul de electie
edentatiile terminale mandibulare in ca-
:",! Unei creste alveolare cu 0 latime de
2 5-5 mm 0 Tnaltime minima de 10 mm
:::easupra canalului mandibular (fig. 17).
Detalii despre acest tip de implant se
'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9.
4.1.1.3. IMPLANTE
SUBPERIOSTALE $1
INTRACORTICALE
Ideea de baza a elaborarii implantelor
:: operiostale a avut-o Muller, inca in 1937.
=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl,
Goldberg, Hammer, Marziani,
::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl
Implantele subperiostale au avut 0
='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care
::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate
:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau
AZI, eu precadere 'n 'T,ar Ie
implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang
'
, a, a-J
fost reluate studiile asupra acestul gen de
implante, modificate conform rezultatelor
recente ale cercetarilor din domeniul fizio-
patologiei osoase $i a biomaterialelor. Re-
lansarea implantelor subperiostale a de-
venit oportuna $i datorita conduitei de
limitare selectiva a implantelor endoosoase.
in principal a fost modificat designul lor
tinand cont de atrofia, diferita la maxilar
(centripeta) fata de mandibula (centrifuga).
Conectorii care se prezentau in trecut sub
forma de bare semirotunde sunt la ora
actuala sub forma de bare plate.
Schroeder A. $i Popa E. citeaza ca-
zuri de edentatii rezolvate cu implante sub-
periostale care au rezistat timp de peste
25 de ani.
Initial implantele s-au turnat din vitaliu,
apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior
din titan. A fost imbunatatita tehnica de
amprentare a patului osos receptor, teh-
nicile de determinare a relatiei centrice
asHel ca de la inceput sa se poata piasa
stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii
optime mai ales la inaltimi conforme cu
spatiul protetic existent.
Ca derivate ale implantului subpe-
riostal total se cunosc: impiantul sUbpe-
riostal unilateral $i impiantul tripodal al
lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea
unei restaurari protetice pe implant sub-
periostal sunt redate Tn figura 18.
Stalpii pot fi confectionati din material
plastic care dupa adaptare paralelizare
se pot turna din aur, din titan cu diferite
angulatii care se fixeaza prin Tn$urubare)
sau stalpi pe bila prin Tn$urubare
pentru ancorarea supraprotezarilor.
$coala de irnplantologie
orala are 0 experienta remarcabila in do-
meniul implantului subperiostal. Emanoil
Popa colab. (242) au efectuat sute de
irnplante subperiostale $i au contribuit la
dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Elevii
profesorului Popa au continuat dezvoltarea
acestor irnplante. Dintre merita sa
amintim eforturile doctorului Victor Valin
care a conceput un implant endoosos,
subperiostal intracortical (IESI) care este
"Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare
care poate fi indicat in situatii de atrofii
•• ••• • '-I • •
--=.=,----_.- - ----_.- -' -.:.

a c
b d
e
. 18. Implant subperiostal
a) creasta alveolara
i atrofie accentuata; b) inse-
implantului dupa 0 am-
. ·entare prealabila; c) cei 4
. 'alpi dupa eliminarea firelor;
: supraprotezare pe cei 4
"alpi; e) implant subperiostal
(detalii de design).
4.1 .2. IMPLANTE
ENDOOSOASE,
GENERALITATI ISTORIC'
Implantele endoosoase sunt dispo-
z'tive din materiale aloplastice care se
1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa
-eziduala cu scopul de a deveni 0 in-
-rastructura protetica (219).
Prefixul endo- desemneaza faptul ca
. .
selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-
cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) Implante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a nintroduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
forate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
driee - cu retentie 9i legare microscopica
. .
c
b d
selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-
cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) 1mplante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a fi introduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
forate pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
driee - cu retentie legare microscopica
. '.'-
e
. 3 Implant subperiostal
.' =. "1 ai. a) creasta alveolara
,":;'18 accentuata; b) inse-
, "'1p!antului dupa 0 am-
. -e prealabila; c) cei 4
., •. ::upa eliminarea firelor;
.. :: -aprotezare pe cei 4
_.,. '" I Implant subperiostal
- (detalii de design).
4.1.2. IMPLANTE
ENDOOSOASE,
GENERALITATI ISTORle
Implantele endoosoase sunt dispo-
'-- .9 din materiale aloplastice care se
- :: ra chirurgical Intr-o creasta osoasa
-:;uala cu scopul de a deveni 0 in-
protetica (219).
Drefixul endo- desemneaza faptul ca
--:::9:ate cu ciocanul sub forma de
surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos
_' ::'9. 3.Z ute cu retentii macroscopice
::'e as =-..'a t xarea osoasa primara. Exista
· fcwne-h ibride intre cele doua forme des-
- se care imprumuta elemente de la
,'"'"1oele tipuri.
Toate aceste implante pot fi de stadiu
I c::au de stadiulii.
b) Implantele lama (blade) necesita
:- -ezenta unei dimensiuni orizontale a
· 3U lui fiind plate Inguste Tn sens V-G.
. ama se cu stalpul (abutement)
:: -:ntr-un gat (col). Este tipul de implant
,- 'ldoosos cu cea mai veche utilizare,
'=oferindu-ne la epoca modema. Promotorul
:: tip de implant, Leonard Linkow, a
:::umulat a experienta de peste 30 de ani
:c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-
-:glc (design biomateriale) cat din
:,J nct de vedere chirurgical protetic.
Initial lamele au fast concepute ca
'"'lplante de stadiull, azi existand In plus
de stadiul II: Sub Vent-Intra-
.. Submerged" Sub Vent-Extra-"Semi-
submerged". Tot ca a varianta a lamelor
, : ale exista tipul lamelor de reinsertie
" zate atunci cand a lama oarecare a fast
"=:epartata datorita proceselor osteitice
:' .corllmplantare.
Perioada moderna a implantelor
:: Incepe prin anii '35 fiind mar-
- -3.t3 de lucrarile lui Venable Strock
'307) . In 1937 Venable perfectione3za
;:: Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele
.. co. vitalium, Acest aliaj a contribuit mult la
-::·z\/oltarea implantelor endoosoase.
Doi ani mai tarziu, Alvin Strock
agineaza implantul dentar tip din
· "3lum. Strock, In 1940, perfectioneaza
'-:J 1 antele de tip transdentar endoosos
c -e au fast utilizate cu succes timp de
> -=ape 20 de ani. Tot Strock demareaza
:' , '''',ele studii histologice marcand debutul
, =arei notiuni de osteointegrare.
Forme noi de implante endoosoase
:: -' dezvoltat In perioada dintre anii
· =-..: :-1960. Formiggini, In 1947, pune
- :::ele implantului helicoidal spiralat sim-
executat din otel inoxidabil sau din tantal.
Zepponi, un colaborator a lui For-
r"fll 99 i ni perfectioneaza implantul, initial
, -:- :utat manual, ajungand ulterior la im-
.• =: turnat. Chercheve completeaza
.-::; :antullui Formiggini prin marirea gatului
" :Iantului imagineaza implantul
un instrumentar propriu Tn tehnlca chl-
rurgicalEL
Marziani implante radacina
confectionate din portelan sau acrilat pentru
stabilizarea protezelor mobile.
Scialom propune impiantul tip ac
tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt
inserate intraosos solidarizate extern
(intrabucal) sub forma de stalp pentru a
suporta elementul de suprastructura.
Benoit Michelet folosesc implantul
transosos utilizand modelul implantului lui
Scialom.
Perioada anilor '50-'60 a fast a peri-
oada de experimente Tn dezvoltarea unor
noi tipuri de implant.
Aceasta perioada este dominata de
personalitatea lui L. Linkow. EI a dezvoltat
pe baza implantului (screw) a lui
Lew, a experientelor lui Pasqualini a
implantelor lui Muratori, implantul propriu -
vent plant. Acest implant, prezentat In
1963, are particularitati similare cu im-
plantul capsula a lui Greenfild din 1913
cu implantul contemporan Core-vent
Swiss Hollow Basket.
Linkow este considerat eel mai im-
portant autor In dezvoltarea implantului
lama (blade), implant ce a dominat anii
'60-'70 Inceputurile lui '80. Acest implant
sub forma de lama este cunoscut sub nu-
mele de blade-Linkow sau Linkow-blade-
vent a fast introdus In 1967. Linkow
pune bazele dezvoltarii profesionale a
organizatiei stomatologilor implantologi,
care In 1951 devine American Academy
of Implant-Dentistry. Implantele lama au
fast perfectionate de catre Weiss, Vi sci do,
Halm Misch. Heinrich Kawahara au
imaginat noi tipuri de lame.
Small Misiek propun implantul
Staple experimentat mai Tntai pe animale
(1966-1967) ap!icat ca metoda clinica
Intre 1968-1973. In 1986, ei prezinta 16
ani de observatie asupra acestui tip de
implant.
Per-Ingvar Branemark a efectuat un
studiu complex de experimente asupra
implantelor dentare, In Suedia, pe care I-a
Tnceput In 1951 care a luat prin
finalizarea conceptului de osteointegrare.
Este demn de remarcat faptul ca
Pasqualini a fast eel care a demonstrat
pentru prima data a apozitie osoasa In jurul
unui implant endoosos, pe care a denu-
mit-o "osteogeneza funclionala", feno-
,
= ~ :atre Schroeder 26':' .. anchiloza func-
tionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar
'ezultatele la care a ajuns Branemark se
oazeaza In mare parte pe cercetarile lui
Pasqualini. A$adar, corect ar fi ca alaturi
de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al
osteointegrarii $i italianul Pasqualini.
Kawahara In 1970 experimenteaza
.mplantul ceramic, In Japonia.
Grupul ITI, In Elvelia, elaboreaza im-
pltul Swiss Hollow Basket. Astfel sfera
Implantologiei orale se extinde $i continua
sa se extinda, chiar $i In prezent iau na$-
tere aproape anual, noi tipuri de implante.
Implantologia orala contemporana
incepe din 1978, data cand are loc Con-
ferinta Institutului American de Sana-
tate, 'care s-a linut la Harvard. Aceasta
conferinta s-a exprimat asupra implanto-
logiei orale cu aprecieri pozitive.
Tn 1980, trei factori determina conti-
nuarea dezvoltarii implantologiei orale:
• Rezultatele Conferinlei de la Har-
vard 1978.
• Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de
ia G6teborg.
• Extinderea cercetarilor $tiinFfice In
domeniul implantologiei.
Grupul de la G6teborg (Suedia) a
inceput studiile experimentale In 1951, Insa
americanii au devenit atenli la importanla
contribuliei acestor experimente abia In
1981-1982, cand ele au fost comunicate.
Studii experimentale pe animale au con-
flrmat biocompatibilitatea noului sistem de
Implant, cunoscut la Inceput sub numele de
Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant.
S-au adus primele rezultate de cercetari "in
vivo" la nivelul osului, asupra unei posibile
necroze osoase datorate supralncalzirii prin
frezaj iar alte cercetari au atestat nece-
sitatea procedeelor chirurgicale aseptice,
concept menlionat pentru prima data Inca
din 1915 de catre Greenfield.
Prin cercetarile $tiintifice facute au fost
aduse dovezi privind ata$area epiteliala la
implantele ceramice, din vitalium $i titan,
acestea asigurand proteclia biologica a
Infrastructurii implantului. S-a demonstrat
realizarea interferenlei osului cu implantul,
determinand stabilitatea structurala a aces-
:uia, care asHel sa poata servi ca stalp
pentru diferite suprastructuri. Aceste date
au constituit baza cre$terii prestigiului im-
olantologiei orale Intre 1980-1990 $i spo-
rirea interesului pentru aceasta disciplina,
cu aoaritia unoI' noi modele de implante.
ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i
colab. (295) de la Institutul Straumann,
este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974
pe baza conceptului structural a lui Greenfield.
A. Kirsch a conceput impiantul IMZ
In 1974, implantul sau cilindric fiind folosit
In Germania Inca din 1974. La Inceputul
anului 1970, Kawahara, dupa studii expe-
rimentale pe animale, concepe implantul
ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid
de aluminiu. Dupa experimente clinice,
implantul este introdus In S.U.A., Intai de
firma Johnson&Johnson $i apoi de
Kyocera Corporation (1980), care a $i
subvenlionat experimentele extensive pe
animale precum $i investigaliile clinice.
Majoritatea implantelor au fost concepute
dupa modelul implantului In doua etape a
lui Branemark. De-alungul anilor apar succe-
siv mai multe tipuri de implante $urub: Tra-
monte, Sandhaus, Lederman, Belavia etc.
Implantul Core-vent, un implant
" c o ~ " In doua etape, a fost introdus de
Nieznik In 1982.
Implantele cilindrice similare implan-
tului Nobelpharma, ca Sterioss, Flexi-
root, Osseodent, Screw-vent, Swede-
vent, au fost introduse dupa 1982.
Implantul cu numele Integral, un
implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de
hidroxiapatita, a fost introdus In 1984, apoi
$i alte sisteme de implante au preluat
aceasta metoda de plac?re a implantului de
titan cu hidroxiapatita. In legatura cu sta-
tutul profesional al implantologiei trebuie
precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine
precauta tata de implantul dentar.
Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca
"este 0 acceptare evident limitata a implan-
tologiei dentare ca 0 profesie In sine
aceasta fiind un punct de vedere unanim pe
plan ir'ternalional". Dupa consultarea litera-
turi; de specialitate ADA conchide: "implan-
tologia dentara a progresat In ultimii 20 de
ani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri".
LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI'
numai cand experimentari sistematice $i
raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie
unitara. Cercetarile fundamentale si cu
adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii), au fost
aproape inexistente pana In 1972.
Tn 1973 Comisia pentru materiale
dentare ~ i dispozitive (Council on Dental
Materials and Devices), Impreuna cu
Institutul national de cercetari dentare
(Nationale Institut ot Dental Research)
au organizat un simpozion cu tema "Im-
plante dentare". Pe baza raportului de la
'_ -=3: S rnpozlon SI a celul cltat anterior.
ADA recomanda Tn 1974: "implantele den-
'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind
noua faza tehnica $i este nevoie de 0
:;ustlnuta cercetare $tiintifica"... "implantul
''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment
0 tehnica de rutina Tn practica medicala".
In 1980 si 1981, ADA selecteaza cri-
"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului
:rj implant dentar. Acceptarea s-a extins Tn
--::Jmeniul (naterialelor dentare, instrumen-
-elor $i echlpamentului pentru implantul
'''''ldoosos. Totu$i, pozitia de a nu se folosi
rnplantul endoosos, Tn practica de rutina
neschimbata. Reiese, Tn mod evi-
ca, evaluand Tmpreuna cu pacientul
$i riscurile, implantul osos poate
, totu$i folosit. Responsabilitatea stoma-
· Jlogului consta Tn alegerea tipului de
1lplant $i informarea completa a pacien-
· --' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor
3' a unor riscuri.
In 1986, numai un singur implant -
Biotes a lui Nobelpharma - a fost acceptat
Jrovizoriu.
In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice,
, ,
1 raportul Consiliului pentru materiale
dentare, instrumente echipamente, se
Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare
J cercetare $tiintifica, implantului nefiind
pentru folosinta de rutina Tn
:)ractica c1inica".
Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea
Je plan national a datelor legate de im-
Jlante. S-au obtinut date de la 93 de prac-
· cleni, legate de 1885 implante, efectuate
Tn anul 1987. Concluziile arata ca
rezultatele au fost Tn concordanta cu
Jozitia consiliului $i ca este necesara
::ontinuarea cercetarii $tiintifice".
Din 1987, Tnca trei tipuri de implante
3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID:
.IMZ Tn 1988.
• Oraltronics Blade Tn 1989.
• Core-vent Tn 1989.
La Conferinta ADA din 1990, dupa
'nulte dezbateri, pe baza datelor acumu-
3.te, au fost acceptate atat implantele de tip
3.ma cat $i cele cilindrice submerged.
Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice
Implant endoosos introdus in S.U.A., sa
fie declarat la un centru de stocare a
datelor computerizate, in scopul favo-
rizarii unei evaluari statistice corecte a
acestora.
Reconstituirile protetice pe implante
:;-au extins mult Tn ultimul deceniu nu
numal peste ocean CI Sl l'l
1986 au fost deja inserate aproXlmatlv
100 000 implante Branemark la 25 000 de
pacienti din Tntreaga lume. Misch afirma ca
Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere
aproximativ 300 000 de implante. In 1994
doar Tn Franta, au fost inserate 30 000 de
implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza
inserarea unui numar de peste 100 000
implante. In Germania mai mult de 6 000 de
stomatologi insera implante, milioane de
proteze se sprijina astazi pe implante sau $i
pe implante.
$coala romaneasca de implantologie
$i-a adus contribu,!:ia la progresul acestei
discipline. Primele implante din tara noastra
au fost experimentate $i inserate Tn clinicile
de chirurgie buco-maxilo-faciala din
cele cinci centre universitare traditionale.
Valerian Popescu, Ghe.
C. Emanoil Popa, C.
N. Ganula, C. Mihail, V. Teodorescu,
D. Vasiliu, P. Georgescu, V. lonescu,
D. Penteleiciuc V. Margineanu sunt
doar cateva nume care se leaga de peri-
oada de Tnceput a implantologiei de la noi.
De remarcat $i eforturile colectivului condus
de profesorul L. Ene pentru preluarea unor
principii gnatologice $i de realizare a supra-
structurilor protetice pe implante.
In cele ce urmeaza vom trece Tn
revista 0 serie de date clinico-tehnice
despre implantele endoosoase, necesare
pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe
implante.
4.1.3. PROCEDEE 51 515TEME
CARE APELEAzA LA
IMPLANTELE END0050A5E
In cadrul acestui capitol am selec-
tionat cateva procedee $i sisteme de im-
plante endoosoase care sunt mai cunos-
cute $i mai des citate Tn literatura de
specialitate. Spatiul $i limitele prezentei
lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor
procedeelor $i sistemelor de implante
endoosoase, multe din acestea fiind repro-
duceri cu u$oare modificari ale unor
implante consacrate. Dintre sistemele de
implante pe care Ie-am tratat amintim:

4. • extensia permueozala (eoletul implantului): dupa 0 perioada de timp suficienta care permite dezvoltare2.:~.1.nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de .. Suprafala lor poate fi neteda. Aceste tipuri de implante se Tn$urubeaza Tn grosimea osului.9).:JON~NTEALE LJNEI PUNTI P~ IMPLANTE: Se admite ca implantele pot fi de stadiul I sau II. Poate fi extins u$or deasupra crestei alveolare. . . Acest dispozitiv trans-epitelial se nume$te extensie permucozala pentru ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.).1. mai ales implantele radacina* $i implantele lama. fie pentru a Ie mari suprafata de contact cu osul.:.. Acesta din urma va inlocui ulterior extensia permucozala. TPFS etc. eu porozitali sau sa prezinte diferite maeroretenlii. $urubul de acoperire mai Tndepline$te $i alte functii despre care vom vorbi pe parcursullucrarii.:\~~~=_=L==__.1. fiind confectionate dintr-o varietate de materiale tJiocompatibile.'==__. Componentele implantelor radaeina: • eorpul implantului: reprezinta portiunea implantului destinata inserarii (plasarii chirurgicale) Tn grosimea osului maxilar. Prin activitatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie osteoreparatorie care conduce la ost'eointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni la mandibula ~i 4-6 luni la maxilar). =:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata 1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul _. facilitand astfel 0 fixare rig ida._ _ _ _ _-----=. 4. Exista posibilitatea (Ia unele sisteme de implante) ca $uruburile de acoperire sa ramana deasupra mucoasei bucale. • ~urubul de aeoperire: dupa insertie (etapa chirurgicala). Practic.:::. prevazut cu un $urub.:~-=_==:. Dupa aceasta perioada. 0 suprastructura sub forma de punte dentara se poate agrega aproape la orice tip de implante. zona Tn care au fost inserate implantele se redeschide chirurgical $i se monteaza sHllpii (abutments). implantele de stadiul II. Categoria de implante abordate Tn aceasta lucrare este aceea a implantelor endoosoase (intraosoase). perforata. de obicei cilindric. Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile de acoperire.:. atat juxtaosoase cat $i intraosoase. se plaseaza Tn extremitatea dinspre cavitatea bucala un dispozitiv de acoperire ($urubul de acoperire).3.'tlei interfele de suport implant-struetura osoasaJtisulara se impune 0 a doua interventie chirurgicala cand se redescopera implantul $i se ata$eaza acestuia un dispozitiv metalic.implantele radaeina-eombinate: cumuleaza trasaturile ambelor tipuri precedente de implante. eu filet. Se descriu trei tipuri Tn 'Ylctie de designullor: . de exemplu la unele lame ale firmei ORALTRONleS (vezi cap. pe parcursul osteointegrarii. Aceasta barier~ naturala permite continuarea procesulUl fiziologic de vindecare osoasa fara aport de celule straine tesutului osos. IMPLANTE RAoAcINA* Implantele sub forma de radacina sunt destinate inserarii verticale Tn grosimea oaselor alveolare.1. se acopera cu un ~urub de aeoperire. . Extensia permucozala are 0 importanta deosebita deoarece mentine viitorul . Un implant osteointegrat raspunde la percutie printr-un sunet care seamana cu lovirea unei stanci. apoi cu periost $i mucoasa bucala.3. dupa Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare. Spre deosebire de primele I stadiul I).$ant gingival" al implantului Tn vederea asamblarii stalpului.~. Segmentele intraosoase ale acestor implante au adeseori depuse pe suprafata lor diferite substante sub forma de straturi fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu tesutul osos (hidroxiapatita.:::::O::.. fie ambele simultan..:. pentru a preveni invazia sau poluarea osoasa cu diferite secretii.implantele radaeina-~urub: prezinta uneori retentii macroscopice Tn care patrunde tesutul osos. prezentand la suprafata lor un filet.implantele radaeina-eilindriee: Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata Joroasa cu posibilitati de osteointegrare. care sunt dispozitive cilindrice sau tronconice pe care se va agrega suprastructura protetica.. • staipul sau abutment-ul implantului: este segmentul implantului utilizat ca sprijin $i suprafata de retentie pentru el§l- 4..

NSURUBARE A PROTEZEI :apo. sunt conici. ~ Stalpii pentru restaurarile protetice tip supraprotezare.'. prezinta un filet '--.dispozitivele pentru puntile cu retentie prin In~urubare. nu fac obiectul prezentei lucrari.. JISPOZ1T1VUL DE . utilizeaza cimenturile dentare ::::. de In$urubare b. 16): .:ru retentia suprastructurii.dispozitivele pentru punti1e C I mentate. . DIRECT ~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~ stolpul irnplantului 'abutment-ul) :1. de cimentare ::. := '3structurii.. stolp analog JISPOZITlVUL DE TRANSFER INDIRECT. gradul de conicitate nemodificand Insa relatia Intre stalpi ~i corpul implantului. Stalpii care sunt In~urubati In corpul implantelor se pot subclasifica In stalpi drepti ~i angulati. . ei utilizandu-se pentru suprastructuri mobilizabile gen supraprotezare (overdenture). -:: =:'e de modalitatea de agregare se :'::::::::'IU doua categorii principale de im::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe ~-::: 3rlte (fig.::::>::::: ::XTENSIA PERMUCOZALA Suru b de acoperire pentru '"r1plante stadiulll ) T'" '. si sterne pentru supraprotezare ) y .:: = .::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau ::. :: . Majoritatea stalpilor drepti apartin protezelor cimentate. :JRPUL IMPLANlULUI .

. • capa: este 0 garnitura subtire.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bono Jrile dintilor naturali.\'O'LA\ -E =x. la nivelul ariei delimitate je corpul implantului. fiind definit prin portiunea ~orpului sau stalpului implantului care se oransfera in amprenta iar ulterior in modelul ~e gips.dispozitivul de transfer direct (DTD) consta de obicei dintr-o componenta cu orificii.dispozitivul de transfer indirect (DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul 'l1plantului el ramanand pe campul protetic a indepartarea amprentei din cavitatea bucala. • staipul analog: este un stalp identic cu cel fixat in implant ~i care se substituie pe model stalpului adevarat aflat in cavitatea bucala. uzual destinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul . • ~urubul • dispozitivul (capa) de transfer: serve~te la pozitionarea analoaga a implan°elor in amprenta. Distingem doua tipuri fundamentale ~e dispozitive de transfer: . Deoarece se intrebuinteaza 0 lingura perforata pentru aceasta metoda se folose~te ~i termenul de "amprentare deschisa". $urubul de fixare a dispozitivului va depa~i nivelul lingurii. Procedeul de amprentare ~i transfer pe model sunt descrise in capitolul9.ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE .sta multe sisteme de implante prevazute . Pentru amprentarea cu dispozitiv de transfer direct se folose~te 0 lingura individuala perforata deasupra dispozitivului.J dlspozitive speciale care permit modi• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii . adesea patrata ~i un ~urub lung care 0 asigura la stalpul sau corpul implantului. de acoperire: un stalp ~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac" glenic pentru a preveni invazia tesuturilor 'levindecate inca. Acest dispozitiv necesita utilizarea materialelor de amprenta elastice.

$i Popa E. subperiostal ~i intracortical (IESI) care este "Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare ~i care poate fi indicat in situatii de atrofii AZI. ~'C'-5hkoff. =: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl.3.'/egeser.. (242) au efectuat sute de irnplante subperiostale $i au contribuit la dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Maeglin. Stalpii pot fi confectionati din material plastic care dupa adaptare ~i paralelizare se pot turna din aur. a. ele fiind plate $i ~. citeaza cazuri de edentatii rezolvate cu implante subperiostale care au rezistat timp de peste 25 de ani. Goldberg. Detalii despre acest tip de implant se '''?gasese Tn capitoluI4. Ca derivate ale implantului subperiostal total se cunosc: impiantul sUbperiostal unilateral $i impiantul tripodal al lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea unei restaurari protetice pe implant subperiostal sunt redate Tn figura 18.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau eu precadere 'n 'T. Wunderer. ca 51 .3. inca in 1937.9.". Relansarea implantelor subperiostale a devenit oportuna $i datorita conduitei de limitare selectiva a implantelor endoosoase. Hammer. a-J fost reluate studiile asupra acestul gen de implante.zontala a patului osos.3. • • ••• • '-I • • . Schroeder A. Ele reprezinta :: :::JJa mare categorie de implante endo~ 3 Jase. Se pot insera :::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu := 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub. A fost imbunatatita tehnica de amprentare a patului osos receptor. 4. apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior din titan.1.1 . uste In sens vestibulo-oral. Lamele constituie irnplantul de electie ~ edentatiile terminale mandibulare in ca:". 17). Spiessl Implantele subperiostale au avut 0 ='C'r1oada de glorie (1955-1965). Corpul implantului este prevazut cu orificii ::3.4.1 . ~ ::: .tat de gatul acestora care conecteaza :::::: rpul implantului cu stalpul permucozal. Marziani. Un :: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre='C'''. Elevii profesorului Popa au continuat dezvoltarea acestor irnplante. Lamele tin cont de dimensiunea : : . Initial implantele s-au turnat din vitaliu. modificate conform rezultatelor recente ale cercetarilor din domeniul fiziopatologiei osoase $i a biomaterialelor. tehnicile de determinare a relatiei centrice asHel ca de la inceput sa se poata piasa stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii optime ~i mai ales la inaltimi conforme cu spatiul protetic existent.2." Ang '.! U nei creste alveolare cu 0 latime de 2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm :::easupra canalului mandibular (fig. ~: a":.aSlgurand legatura intre stalp Sl :=' ::::eza sau suprastruetura.1. Conectorii care se prezentau in trecut sub forma de bare semirotunde sunt la ora actuala sub forma de bare plate.J ~ 4. din titan cu diferite angulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare) sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubare pentru ancorarea supraprotezarilor. $coala tirni~oreana de irnplantologie orala are 0 experienta remarcabila in domeniul implantului subperiostal..ar Ie :::e"~-e:::e implantologie amerieane. dupa care ::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate :: 3.fante. Dintre ace~tia merita sa amintim eforturile doctorului Victor Valin care a conceput un implant endoosos. diferita la maxilar (centripeta) fata de mandibula (centrifuga). Emanoil Popa ~i colab. in principal a fost modificat designul lor tinand cont de atrofia. Capele pot fi ::: -efabrleate si turnate. IMPLANTE SUBPERIOSTALE $1 INTRACORTICALE Ideea de baza a elaborarii implantelor :: ~ operiostale a avut-o Muller.1. IMPLANTE LAMA Implantele lama au fost concepute ~i 'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i =: :::elmann In jurul anilor '60.

- - ----_. b) inse~'ea implantului dupa 0 am.----_. e) implant subperiostal ~odern (detalii de design). GENERALITATI ~I ISTORIC' Implantele endoosoase sunt dis poz'tive din materiale aloplastice care se 1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa -eziduala cu scopul de a deveni 0 in-rastructura protetica (219).- -' -.desemneaza . : supraprotezare pe cei 4 "alpi.:.cu retentie 9i legare microscopica . . . de obicei In pozitie verticala sau oblica.=..2.1 .--=. prevazute cu depresiuni. IMPLANTE ENDOOSOASE. Exista doua tipuri de baza: eilindriee . Prefixul endo. Implantele endoosoase se prezinta sub diferite forme: a) Implante sub forma de radaeina (root form implants) sunt concepute pentru a n introduse Intr-un suport osos vertical sub forma de coloana. Implant subperiostal a) creasta alveolara i atrofie accentuata. ~)---~ ~ a c b d . c) cei 4 . 'alpi dupa eliminarea firelor. faptul ca selor maxilare (a crestei alveolare). Ele pot fi netede. ~chema): ~ e 4. 18. ·entare prealabila. orificii sau perforate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite materiale.

de obicei In pozitie verticala sau oblica. . prevazute cu depresiuni. "'1p!antului dupa 0 am. "1 e 4.1.uala cu scopul de a deveni 0 in~·::::-·Jctura protetica (219).9 din materiale aloplastice care se . •.. Drefixul endo. Ele pot fi netede. IMPLANTE ENDOOSOASE. . a) creasta alveolara . ::upa eliminarea firelor. GENERALITATI ~I ISTORle Implantele endoosoase sunt dispo'-. c) cei 4 . 3 Implant subperiostal ai. b) inse.2.c b d . orificii sau perforate ~i pot fi sau nu acoperite cu diferite materiale. Implantele endoosoase se prezinta sub diferite forme: a) 1mplante sub forma de radaeina (root form implants) sunt concepute pentru a fi introduse Intr-un suport osos vertical sub forma de coloana... '" I Implant subperiostal -=..":.-~ (detalii de design).desemneaza faptul ca selor maxilare (a crestei alveolare). :: -aprotezare pe cei 4 _.' =.'18 accentuata. Exista doua tipuri de baza: eilindriee . ~ -e prealabila.=:~ -:.:: ~ ra chirurgical Intr-o creasta osoasa .cu retentie ~i leg are microscopica .

Perioada moderna a implantelor :: ~doosoase Incepe prin anii '35 fiind mar. Forme noi de implante endoosoase ~ :: -' dezvoltat In perioada dintre anii · =-. .: :-1960. Doi ani mai tarziu. Small ~i Misiek propun implantul Staple experimentat mai Tntai pe animale (1966-1967) ~i ap!icat ca metoda clinica Intre 1968-1973.. feno- . Strock. ei prezinta 16 ani de observatie asupra acestui tip de implant. -:.--:::9:ate cu ciocanul ~i sub forma de surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos ~i ~ _' ~..se care imprumuta elemente de la . : ale exista tipul lamelor de reinsertie " zate atunci cand a lama oarecare a fast "=:epartata datorita proceselor osteitice :' . Initial lamele au fast concepute ca '"'lplante de stadiull. Halm ~i Misch. Submerged" ~i Sub Vent-Extra-"Semisubmerged". initial ~. Benoit ~i Michelet folosesc implantul transosos utilizand modelul implantului lui Scialom . Alvin ~i Strock . :antullui Formiggini prin marirea gatului " :Iantului ~i imagineaza implantul 1 un instrumentar propriu Tn tehnlca chlrurgicalEL Marziani folose~te implante radacina confectionate din portelan sau acrilat pentru stabilizarea protezelor mobile. care In 1951 devine American Academy of Implant-Dentistry.t3 de lucrarile lui Venable ~i Strock '307) . . Acest implant. Exista · fcwne -h ibride intre cele doua forme des. ::'9.~. In 1986. prezentat In 1963.ele studii histologice marcand debutul .• =: ~Itul turnat. Este demn de remarcat faptul ca Pasqualini a fast eel care a demonstrat pentru prima data a apozitie osoasa In jurul unui implant endoosos. Heinrich ~i Kawahara au imaginat noi tipuri de lame.:::ele implantului helicoidal spiralat simexecutat din otel inoxidabil sau din tantal. Zepponi.. a experientelor lui Pasqualini ~i a implantelor lui Muratori. Implantele lama au fast perfectionate de catre Weiss. implantul propriu vent plant. .. '=oferindu-ne la epoca modema. Toate aceste implante pot fi de stadiu I c::au de stadiulii. Aceasta perioada este dominata de personalitatea lui L. 3.'ldoosos cu cea mai veche utilizare.'a t xarea osoasa primara. ajungand ulterior la im. co. Leonard Linkow. Tot ca a varianta a lamelor . Perioada anilor '50-'60 a fast a perioada de experimente Tn dezvoltarea unor noi tipuri de implant.agineaza implantul dentar tip ~urub din · "3lum. implant ce a dominat anii '60-'70 ~i Inceputurile lui '80. Chercheve completeaza .-3.:: 3~ul Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele . In 1940. Este tipul de implant . ama se une~te cu stalpul (abutement) :: -:ntr-un gat (col). Linkow este considerat eel mai important autor In dezvoltarea implantului lama (blade). pe care I-a Tnceput In 1951 ~i care a luat sfar~it prin finalizarea conceptului de osteointegrare. Promotorul :: ~estui tip de implant. perfectioneaza '-:J antele de tip transdentar ~i endoosos c -e au fast utilizate cu succes timp de > -=ape 20 de ani. pe care a denumit-o "osteogeneza funclionala". Tot Strock demareaza :' . azi existand In plus ~i '~'olante de stadiul II: Sub Vent-Intra. In Suedia. Scialom propune impiantul tip ac tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt inserate intraosos ~i solidarizate extern (intrabucal) sub forma de stalp pentru a suporta elementul de suprastructura. In 1937 Venable perfectione3za . =arei notiuni de osteointegrare.:utat manual. ''''.J nct de vedere chirurgical ~i protetic. Per-Ingvar Branemark a efectuat un studiu complex de experimente asupra implantelor dentare. vitalium.-::. Vi scido. EI a dezvoltat pe baza implantului ~urub (screw) a lui Lew. pune . un colaborator a lui Forr"fll 99 i ni perfectioneaza implantul. a :::umulat a experienta de peste 30 de ani ~i :c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-:glc (design ~i biomateriale) cat ~i din :.corllmplantare. b) Implantele lama (blade) necesita :. Formiggini. Acest aliaj a contribuit mult la ~ -::·z\/oltarea implantelor endoosoase.-ezenta unei dimensiuni orizontale a · 3U lui fiind plate ~i Inguste Tn sens V-G.. are particularitati similare cu implantul capsula a lui Greenfild din 1913 ~i cu implantul contemporan Core-vent ~i Swiss Hollow Basket. Acest implant sub forma de lama este cunoscut sub numele de blade-Linkow sau Linkow-bladevent ~i a fast introdus In 1967. Linkow. Linkow pune bazele dezvoltarii profesionale a organizatiei stomatologilor implantologi.Z ute cu retentii macroscopice ::'e as =-.'"'"1oele tipuri. In 1947.

mplantul ceramic. dupa studii experimentale pe animale. De-alungul anilor apar succesiv mai multe tipuri de implante $urub: Tramonte. Prin cercetarile $tiintifice facute au fost aduse dovezi privind ata$area epiteliala la implantele ceramice. care asHel sa poata servi ca stalp pentru diferite suprastructuri. S-au adus primele rezultate de cercetari "in vivo" la nivelul osului. a fost introdus In 1984. Pe baza raportului de la . chiar $i In prezent iau na$tere aproape anual. Tn 1973 Comisia pentru materiale dentare ~i dispozitive (Council on Dental Materials and Devices). Aceste date au constituit baza cre$terii prestigiului imolantologiei orale Intre 1980-1990 $i sporirea interesului pentru aceasta disciplina. noi tipuri de implante. asupra unei posibile necroze osoase datorate supralncalzirii prin frezaj iar alte cercetari au atestat necesitatea procedeelor chirurgicale aseptice. anchiloza functionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar 'ezultatele la care a ajuns Branemark se oazeaza In mare parte pe cercetarile lui Pasqualini. Osseodent. implantul sau cilindric fiind folosit In Germania Inca din 1974.U. un implant "co~" In doua etape. Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca "este 0 acceptare evident limitata a implantologiei dentare ca 0 profesie In sine aceasta fiind un punct de vedere unanim pe plan ir'ternalional". A. apoi $i alte sisteme de implante au preluat aceasta metoda de plac?re a implantului de titan cu hidroxiapatita.. Astfel sfera Implantologiei orale se extinde $i continua sa se extinda. Implantele cilindrice similare implantului Nobelpharma. cu aoaritia unoI' noi modele de implante. este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974 pe baza conceptului structural a lui Greenfield. cand ele au fost comunicate. Flexiroot. 'care s-a linut la Harvard. =~ ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i colab. data cand are loc Conferinta Institutului American de Sanatate. Swedevent. Belavia etc. au fost aproape inexistente pana In 1972. La Inceputul anului 1970. care a $i subvenlionat experimentele extensive pe animale precum $i investigaliile clinice. au fost introduse dupa 1982. Dupa consultarea literaturi. trei factori determina continuarea dezvoltarii implantologiei orale: • Rezultatele Conferinlei de la Harvard 1978. implantul este introdus In S. Lederman. Screw-vent. • Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de ia G6teborg. Sandhaus. Implantul Core-vent. din vitalium $i titan. determinand stabilitatea structurala a aces:uia. LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI' numai cand experimentari sistematice $i raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie unitara.. In Elvelia. un implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de hidroxiapatita. Kawahara In 1970 experimenteaza .$tigat teren pe multe planuri". Implantologia orala contemporana incepe din 1978. acestea asigurand proteclia biologica a Infrastructurii implantului. Cercetarile fundamentale si cu adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii). A$adar. In Japonia. • Extinderea cercetarilor $tiinFfice In domeniul implantologiei. Intai de firma Johnson&Johnson $i apoi de Kyocera Corporation (1980). Implantul cu numele Integral. de specialitate ADA conchide: "implantologia dentara a progresat In ultimii 20 de ani $i a ca. corect ar fi ca alaturi de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al osteointegrarii $i italianul Pasqualini. Dupa experimente clinice. ca Sterioss. (295) de la Institutul Straumann. Tn 1980. Grupul ITI. Kawahara. In legatura cu statutul profesional al implantologiei trebuie precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine precauta tata de implantul dentar. S-a demonstrat realizarea interferenlei osului cu implantul. a fost introdus de Nieznik In 1982. elaboreaza impltul Swiss Hollow Basket. Grupul de la G6teborg (Suedia) a inceput studiile experimentale In 1951. cunoscut la Inceput sub numele de Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant. Kirsch a conceput impiantul IMZ In 1974. Majoritatea implantelor au fost concepute dupa modelul implantului In doua etape a lui Branemark. Studii experimentale pe animale au conflrmat biocompatibilitatea noului sistem de Implant. concept menlionat pentru prima data Inca din 1915 de catre Greenfield. Aceasta conferinta s-a exprimat asupra implantologiei orale cu aprecieri pozitive.:atre Schroeder 26':' .A. Impreuna cu Institutul national de cercetari dentare (Nationale Institut ot Dental Research) au organizat un simpozion cu tema "Implante dentare". concepe implantul ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid de aluminiu. Insa americanii au devenit atenli la importanla contribuliei acestor experimente abia In 1981-1982.

. S-au obtinut date de la 93 de prac· cleni. 1 raportul Consiliului pentru materiale dentare. Mihail. ADA recomanda Tn 1974: "implantele den'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind ~Itr-O noua faza tehnica $i este nevoie de 0 :. "implantul ''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment ~a 0 tehnica de rutina Tn practica medicala". instrumente ~i echipamente.IMZ Tn 1988. ADA selecteaza cri"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului :rj implant dentar. C. V. Burliba~a.ustlnuta cercetare $tiintifica". Opri~iu. Ene pentru preluarea unor principii gnatologice $i de realizare a suprastructurilor protetice pe implante. sa fie declarat la un centru de stocare a datelor computerizate. In 1994 doar Tn Franta. Margineanu sunt doar cateva nume care se leaga de perioada de Tnceput a implantologiei de la noi. Misch afirma ca Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere aproximativ 300 000 de implante. In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice. De remarcat $i eforturile colectivului condus de profesorul L.. Tn practica de rutina ~3. Valerian Popescu.. D. • Oraltronics Blade Tn 1989. numai un singur implant Biotes a lui Nobelpharma .ma cat $i cele cilindrice submerged. C.1.a fost acceptat Jrovizoriu. Responsabilitatea stoma· Jlogului consta Tn alegerea tipului de 1lplant $i informarea completa a pacien·--' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor 3' a unor riscuri. Ganula. totu$i folosit. In 1986. Penteleiciuc ~i V. pe baza datelor acumu3. In Germania mai mult de 6 000 de stomatologi insera implante. Ghe. Din 1987. Teodorescu.::a~a"'l 1986 au fost deja inserate aproXlmatlv 100 000 implante Branemark la 25 000 de pacienti din Tntreaga lume. Primele implante din tara noastra au fost experimentate $i inserate Tn clinicile de chirurgie buco-maxilo-faciala din cele cinci centre universitare traditionale. lonescu. Vasiliu. Concluziile arata ca rezultatele au fost Tn concordanta cu Jozitia consiliului $i ca este necesara ::ontinuarea cercetarii $tiintifice".na Tn anul 1987.:.3. multe din acestea fiind reproduceri cu u$oare modificari ale unor implante consacrate.. Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice Implant endoosos introdus in S. se Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare J cercetare $tiintifica. Georgescu. dupa 'nulte dezbateri. instrumen-elor $i echlpamentului pentru implantul '''''ldoosos. evaluand Tmpreuna cu pacientul ~eneficiile $i riscurile. Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea Je plan national a datelor legate de imJlante. implantului nefiind ~8comandat pentru folosinta de rutina Tn :)ractica c1inica". Timo~ca. Reiese. C. necesare pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe implante. Dintre sistemele de implante pe care Ie-am tratat amintim: . . In cele ce urmeaza vom trece Tn revista 0 serie de date clinico-tehnice despre implantele endoosoase. in scopul favorizarii unei evaluari statistice corecte a acestora.mane neschimbata. D. implantul osos poate . N.-au extins mult Tn ultimul deceniu nu '_ -=3: S numal peste ocean CI Sl l'l =~r:. $coala romaneasca de implantologie $i-a adus contribu. Tn mod evi~ent. au fost inserate 30 000 de implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza inserarea unui numar de peste 100 000 implante. Reconstituirile protetice pe implante :. In 1980 si 1981.A.a . PROCEDEE 51 515TEME CARE APELEAzA LA IMPLANTELE END0050A5E In cadrul acestui capitol am selectionat cateva procedee $i sisteme de implante endoosoase care sunt mai cunoscute $i mai des citate Tn literatura de specialitate. legate de 1885 implante.te. au fost acceptate atat implantele de tip 3. Spatiul $i limitele prezentei lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor procedeelor $i sistemelor de implante endoosoase. Totu$i. ca. 4.U. Acceptarea s-a extins Tn --::Jmeniul (naterialelor dentare. milioane de proteze se sprijina astazi pe implante sau $i pe implante. P.rnpozlon SI a celul cltat anterior.!:ia la progresul acestei discipline. Emanoil Popa. Tnca trei tipuri de implante 3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID: . • Core-vent Tn 1989. La Conferinta ADA din 1990. pozitia de a nu se folosi rnplantul endoosos. V. efectuate j~J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful