Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PE IMPLANTE
JISPOZ1T1VUL DE
.NSURUBARE A PROTEZEI
:apo.
stolp analog
JISPOZITlVUL DE
TRANSFER INDIRECT, DIRECT
~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~ ) y
stolpul irnplantului
'abutment-ul)
:1. de In$urubare
b. de cimentare
::. si sterne pentru
supraprotezare .::::>:::::
::XTENSIA PERMUCOZALA
:JRPUL IMPLANlULUI
ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E
=x,sta multe sisteme de implante prevazute bucala. Acest dispozitiv necesita utilizarea
- J dlspozitive speciale care permit modi- materialelor de amprenta elastice.
• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii - dispozitivul de transfer direct
.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bon- (DTD) consta de obicei dintr-o componenta
oJrile dintilor naturali. cu orificii, adesea patrata ~i un ~urub lung
care 0 asigura la stalpul sau corpul implan-
• ~urubul de acoperire: un stalp tului.
~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac" Pentru amprentarea cu dispozitiv de
glenic pentru a preveni invazia tesuturilor transfer direct se folose~te 0 lingura indi-
'levindecate inca, la nivelul ariei delimitate viduala perforata deasupra dispozitivului.
je corpul implantului. $urubul de fixare a dispozitivului va depa~i
nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0
• dispozitivul (capa) de transfer: lingura perforata pentru aceasta metoda se
serve~te la pozitionarea analoaga a implan- folose~te ~i termenul de "amprentare des-
°elor in amprenta, fiind definit prin portiunea chisa". Procedeul de amprentare ~i transfer pe
~orpului sau stalpului implantului care se model sunt descrise in capitolul9.
oransfera in amprenta iar ulterior in modelul
~e gips. • staipul analog: este un stalp iden-
Distingem doua tipuri fundamentale tic cu cel fixat in implant ~i care se sub-
~e dispozitive de transfer: stituie pe model stalpului adevarat aflat in
- dispozitivul de transfer indirect cavitatea bucala.
(DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul
'l1plantului el ramanand pe campul protetic • capa: este 0 garnitura subtire, uzual
a indepartarea amprentei din cavitatea destinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul
~: a":..J ~aSlgurand legatura intre stalp Sl AZI, eu precadere 'n 'T,ar Ie :::e"~-e:::e
:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang ', a, a-J
::: -efabrleate si turnate. fost reluate studiile asupra acestul gen de
implante, modificate conform rezultatelor
recente ale cercetarilor din domeniul fizio-
patologiei osoase $i a biomaterialelor. Re-
lansarea implantelor subperiostale a de-
4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA venit oportuna $i datorita conduitei de
limitare selectiva a implantelor endoosoase.
in principal a fost modificat designul lor
tinand cont de atrofia, diferita la maxilar
Implantele lama au fost concepute ~i (centripeta) fata de mandibula (centrifuga).
'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i Conectorii care se prezentau in trecut sub
=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta forma de bare semirotunde sunt la ora
:: :::JJa mare categorie de implante endo- actuala sub forma de bare plate.
~ 3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea Schroeder A. $i Popa E. citeaza ca-
: : - zontala a patului osos, ele fiind plate $i zuri de edentatii rezolvate cu implante sub-
~;; uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera periostale care au rezistat timp de peste
:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu 25 de ani.
:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub. Un Initial implantele s-au turnat din vitaliu,
:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre- apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior
='C''',tat de gatul acestora care conecteaza din titan. A fost imbunatatita tehnica de
:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal. amprentare a patului osos receptor, teh-
nicile de determinare a relatiei centrice
Corpul implantului este prevazut cu orificii
asHel ca de la inceput sa se poata piasa
::3.",fante.
stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii
Lamele constituie irnplantul de electie
optime ~i mai ales la inaltimi conforme cu
~ edentatiile terminale mandibulare in ca-
spatiul protetic existent.
:",! U nei creste alveolare cu 0 latime de
Ca derivate ale implantului subpe-
2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm riostal total se cunosc: impiantul sUbpe-
:::easupra canalului mandibular (fig. 17). riostal unilateral $i impiantul tripodal al
Detalii despre acest tip de implant se lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea
'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9. unei restaurari protetice pe implant sub-
periostal sunt redate Tn figura 18.
Stalpii pot fi confectionati din material
plastic care dupa adaptare ~i paralelizare
se pot turna din aur, din titan cu diferite
4.1.1.3. IMPLANTE angulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare)
SUBPERIOSTALE $1 sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubare
INTRACORTICALE pentru ancorarea supraprotezarilor.
$coala tirni~oreana de irnplantologie
orala are 0 experienta remarcabila in do-
meniul implantului subperiostal. Emanoil
Ideea de baza a elaborarii implantelor Popa ~i colab. (242) au efectuat sute de
:: ~ operiostale a avut-o Muller, inca in 1937. irnplante subperiostale $i au contribuit la
=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl, dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Elevii
~'C'-5hkoff, Goldberg, Hammer, Marziani, profesorului Popa au continuat dezvoltarea
~ ::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl acestor irnplante. Dintre ace~tia merita sa
amintim eforturile doctorului Victor Valin
Implantele subperiostale au avut 0 care a conceput un implant endoosos,
='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care subperiostal ~i intracortical (IESI) care este
::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate "Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare
:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau ~i care poate fi indicat in situatii de atrofii
• • ••• • '-I • •
--=.=,----_.- - ----_.- -' -.:.
~)---~
~ a c
b d
b d
. 3 Implant subperiostal
.' =. "1 ai. a) creasta alveolara
,":;'18 accentuata; b) inse-
, "'1p!antului dupa 0 am-
. ~ -e prealabila; c) cei 4
., •. ::upa eliminarea firelor;
.. :: -aprotezare pe cei 4
_.,. '" I Implant subperiostal