Sunteți pe pagina 1din 10

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI

PE IMPLANTE

== "?rrentele componente ale unei punti - irnplante juxtaosoase (submucoase,


- ~ia'lte sau pe implante $i dinti naturali subperiostale, intracorticale).
- -"''lrezentate de infrastructura (implan- Schroeder A. (265) recunoa$te patru
,~- ::rJprIU-zlse) $i de suprastructura categorii de implante: transdentare, sub-
,-'-"?3: eu multiple posibilitati de agregare mucoase, subperiostale ~i endoosoase.
l\Joi Ie-am adauga acestei c1asificari pe cele
intracorticale.
o c1asificare americana mai recenta
(81. C. Bayne) admite $ase categorii de
implante: subperiostale, submucoase,
4.1 . INFRASTRUCTURA intraosoase (aproximativ 80% din implan-
tele actuale), endodontice (transdentare),

,)r:r1 infrastructura intelegem im-


transosoase, substitute de radacini.
• dupa forma:
- implante-radacina ($urub, cilindru,
I
0: (l ntele dentare (cu toate componentele combinate);
C:3.rid puntea S8 sprijina exclusiv pe - implante-Iama;
.-::: 3 '"Ite sau implantele ~i dinlii naturali - implante-ac;
: ~:: DJ ntea S8 agrega mixt.
• din punct de vedere al materialelor
", ~(P (Ifldstructura $i suprastructura
din care sunt confectionate:
. :-- ~ 'llrll 1T1ulte posibilitfiti de agregare:
- metalice (oteluri, Cr-Co, titan, aliaje
'rlctiune+dmentare, In~urubare sau prin de titan etc.);
T1ijloace speciale de menlinere $i sta- - polimerice (PMMA);
bili7are (culise, magne1i, telescoape etc.). - ceramice (hidroxiapatite);
Dentru a intelege mai bine "puntea - compozite;
:;0 implante" am considerat util sa trecem
- alte materiale (carbonul, safirele,
.~ sta cateva date despre infrastructura.
• !
oxidul de zirconiu);
::),':"'1 3.:-:at c;u precadere pe cateva implan-
• din punct de vedere imunologic dis-
-, "? endoosoase, dintre cele mai utilizate la
tingem materiale:
'': actuala. -autogene;
- alogene;
-xenogene.
4,1 .1 . CLASIFICAREA
Indiferent de tipul implantelor, toate au
IMPLANTELOR o portiune ce nu se observa In cavitatea
bucala (submucoasa, subperiostala, intra-
Clasificarea implantelor se poate corticala sau intraosoasa) $i 0 parte intra-
. "': -:e dupa mai multe criterii: bucala vizibila de examinator. Aceasta din
• in functie de raportul cu oferta osoa- urma poate avea forme diferite $i serve$te
1 deosebim: de obicei pentru agregarea suprastructu-
.. implante endoosoase (inserate in rilor protetice. Ea poarta numele de stalp
, -.JSlmea oaselor maxilare); (abutment) .
_ _ _ _ _-----=.:~-=_==:..:...:~,'==__.:\~~~=_=L==__..:::..:::::O::.:.:.~;:JON~NTEALE LJNEI PUNTI P~ IMPLANTE:

Se admite ca implantele pot fi de - implantele radaeina-~urub: pre-


stadiul I sau II. Spre deosebire de primele zinta uneori retentii macroscopice Tn care
I stadiul I), implantele de stadiul II, dupa patrunde tesutul osos, facilitand astfel 0
Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare, se fixare rig ida. Aceste tipuri de implante se
acopera cu un ~urub de aeoperire, apoi cu Tn$urubeaza Tn grosimea osului, prezen-
periost $i mucoasa bucala. Aceasta barier~ tand la suprafata lor un filet.
naturala permite continuarea procesulUl - implantele radaeina-eombinate:
fiziologic de vindecare osoasa fara aport de cumuleaza trasaturile ambelor tipuri pre-
celule straine tesutului osos. Prin activi- cedente de implante.
tatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie Segmentele intraosoase ale acestor
osteoreparatorie care conduce la ost'e- implante au adeseori depuse pe suprafata
ointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni
lor diferite substante sub forma de straturi
la mandibula ~i 4-6 luni la maxilar).
fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu
Dupa aceasta perioada, zona Tn care tesutul osos (hidroxiapatita, TPFS etc.), fie
au fost inserate implantele se redeschide pentru a Ie mari suprafata de contact cu
chirurgical $i se monteaza sHllpii (abut- osul, fie ambele simultan.
ments), care sunt dispozitive cilindrice sau
tronconice pe care se va agrega supra-
Componentele implantelor radaeina:
structura protetica.
• eorpul implantului: reprezinta por-
Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile tiunea implantului destinata inserarii (pla-
de acoperire. Exista posibilitatea (Ia unele sarii chirurgicale) Tn grosimea osului ma-
sisteme de implante) ca $uruburile de aco- xilar. Poate fi extins u$or deasupra crestei
perire sa ramana deasupra mucoasei bu- alveolare.
cale, de exemplu la unele lame ale firmei
ORALTRONleS (vezi cap. 4.1.3.4.3.9).
• ~urubul de aeoperire: dupa inser-
Practic, 0 suprastructura sub forma de tie (etapa chirurgicala), se plaseaza Tn
punte dentara se poate agrega aproape la extremitatea dinspre cavitatea bucala un
orice tip de implante, atat juxtaosoase cat $i dispozitiv de acoperire ($urubul de aco-
intraosoase.
perire), pentru a preveni invazia sau polu-
Un implant osteointegrat raspunde la area osoasa cu diferite secretii, pe par-
percutie printr-un sunet care seamana cu cursul osteointegrarii. $urubul de acoperire
lovirea unei stanci. mai Tndepline$te $i alte functii despre care
Categoria de implante abordate Tn vom vorbi pe parcursullucrarii.
aceasta lucrare este aceea a implantelor
endoosoase (intraosoase), mai ales im- • extensia permueozala (eoletul
plantele radacina* $i implantele lama. implantului): dupa 0 perioada de timp
suficienta care permite dezvoltare2, ,'tlei
interfele de suport implant-struetura
4.1.1.1. IMPLANTE RAoAcINA* osoasaJtisulara se impune 0 a doua inter-
ventie chirurgicala cand se redescopera
implantul $i se ata$eaza acestuia un dis-
Implantele sub forma de radacina sunt pozitiv metalic, de obicei cilindric, prevazut
destinate inserarii verticale Tn grosimea cu un $urub. Acest dispozitiv trans-epitelial
oaselor alveolare. Suprafala lor poate fi se nume$te extensie permucozala pentru
neteda, eu filet, perforata, eu porozitali ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri
sau sa prezinte diferite maeroretenlii, fiind etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.
confectionate dintr-o varietate de materiale Extensia permucozala are 0 importanta
tJiocompatibile. Se descriu trei tipuri Tn deosebita deoarece mentine viitorul ,,$ant
'Ylctie de designullor: gingival" al implantului Tn vederea asam-
- implantele radaeina-eilindriee: blarii stalpului. Acesta din urma va inlocui
Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata ulterior extensia permucozala.
Joroasa cu posibilitati de osteointegrare.
=:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata • staipul sau abutment-ul implan-
1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul tului: este segmentul implantului utilizat ca
_,nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de sprijin $i suprafata de retentie pentru el§l-
:: = .. :: .. -::

~ =:'e de modalitatea de agregare se Stalpii pentru restaurarile protetice tip


:'::::::::'IU doua categorii principale de im- supraprotezare, nu fac obiectul prezentei
::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe lucrari, ei utilizandu-se pentru suprastruc-
~-::: 3rlte (fig, 16): turi mobilizabile gen supraprotezare (over-
- dispozitivele pentru puntile cu denture).
retentie prin In~urubare; prezinta un filet Stalpii care sunt In~urubati In corpul
'--.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau implantelor se pot subclasifica In stalpi
::. := '3structurii. drepti ~i angulati. Majoritatea stalpilor
- dispozitivele pentru punti1e drepti apartin protezelor cimentate, sunt
C I mentate; utilizeaza cimenturile dentare conici, gradul de conicitate nemodificand
::::. - :ru retentia suprastructurii. Insa relatia Intre stalpi ~i corpul implantului.

JISPOZ1T1VUL DE
.NSURUBARE A PROTEZEI

:apo.

stolp analog

JISPOZITlVUL DE
TRANSFER INDIRECT, DIRECT

~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~ ) y
stolpul irnplantului
'abutment-ul)
:1. de In$urubare
b. de cimentare
::. si sterne pentru
supraprotezare .::::>:::::

::XTENSIA PERMUCOZALA

Suru b de acoperire pentru T'"


'.',
'"r1plante
stadiulll )

:JRPUL IMPLANlULUI
ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E

=x,sta multe sisteme de implante prevazute bucala. Acest dispozitiv necesita utilizarea
- J dlspozitive speciale care permit modi- materialelor de amprenta elastice.
• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii - dispozitivul de transfer direct
.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bon- (DTD) consta de obicei dintr-o componenta
oJrile dintilor naturali. cu orificii, adesea patrata ~i un ~urub lung
care 0 asigura la stalpul sau corpul implan-
• ~urubul de acoperire: un stalp tului.
~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac" Pentru amprentarea cu dispozitiv de
glenic pentru a preveni invazia tesuturilor transfer direct se folose~te 0 lingura indi-
'levindecate inca, la nivelul ariei delimitate viduala perforata deasupra dispozitivului.
je corpul implantului. $urubul de fixare a dispozitivului va depa~i
nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0
• dispozitivul (capa) de transfer: lingura perforata pentru aceasta metoda se
serve~te la pozitionarea analoaga a implan- folose~te ~i termenul de "amprentare des-
°elor in amprenta, fiind definit prin portiunea chisa". Procedeul de amprentare ~i transfer pe
~orpului sau stalpului implantului care se model sunt descrise in capitolul9.
oransfera in amprenta iar ulterior in modelul
~e gips. • staipul analog: este un stalp iden-
Distingem doua tipuri fundamentale tic cu cel fixat in implant ~i care se sub-
~e dispozitive de transfer: stituie pe model stalpului adevarat aflat in
- dispozitivul de transfer indirect cavitatea bucala.
(DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul
'l1plantului el ramanand pe campul protetic • capa: este 0 garnitura subtire, uzual
a indepartarea amprentei din cavitatea destinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul
~: a":..J ~aSlgurand legatura intre stalp Sl AZI, eu precadere 'n 'T,ar Ie :::e"~-e:::e
:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang ', a, a-J
::: -efabrleate si turnate. fost reluate studiile asupra acestul gen de
implante, modificate conform rezultatelor
recente ale cercetarilor din domeniul fizio-
patologiei osoase $i a biomaterialelor. Re-
lansarea implantelor subperiostale a de-
4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA venit oportuna $i datorita conduitei de
limitare selectiva a implantelor endoosoase.
in principal a fost modificat designul lor
tinand cont de atrofia, diferita la maxilar
Implantele lama au fost concepute ~i (centripeta) fata de mandibula (centrifuga).
'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i Conectorii care se prezentau in trecut sub
=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta forma de bare semirotunde sunt la ora
:: :::JJa mare categorie de implante endo- actuala sub forma de bare plate.
~ 3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea Schroeder A. $i Popa E. citeaza ca-
: : - zontala a patului osos, ele fiind plate $i zuri de edentatii rezolvate cu implante sub-
~;; uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera periostale care au rezistat timp de peste
:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu 25 de ani.
:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub. Un Initial implantele s-au turnat din vitaliu,
:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre- apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior
='C''',tat de gatul acestora care conecteaza din titan. A fost imbunatatita tehnica de
:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal. amprentare a patului osos receptor, teh-
nicile de determinare a relatiei centrice
Corpul implantului este prevazut cu orificii
asHel ca de la inceput sa se poata piasa
::3.",fante.
stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii
Lamele constituie irnplantul de electie
optime ~i mai ales la inaltimi conforme cu
~ edentatiile terminale mandibulare in ca-
spatiul protetic existent.
:",! U nei creste alveolare cu 0 latime de
Ca derivate ale implantului subpe-
2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm riostal total se cunosc: impiantul sUbpe-
:::easupra canalului mandibular (fig. 17). riostal unilateral $i impiantul tripodal al
Detalii despre acest tip de implant se lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea
'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9. unei restaurari protetice pe implant sub-
periostal sunt redate Tn figura 18.
Stalpii pot fi confectionati din material
plastic care dupa adaptare ~i paralelizare
se pot turna din aur, din titan cu diferite
4.1.1.3. IMPLANTE angulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare)
SUBPERIOSTALE $1 sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubare
INTRACORTICALE pentru ancorarea supraprotezarilor.
$coala tirni~oreana de irnplantologie
orala are 0 experienta remarcabila in do-
meniul implantului subperiostal. Emanoil
Ideea de baza a elaborarii implantelor Popa ~i colab. (242) au efectuat sute de
:: ~ operiostale a avut-o Muller, inca in 1937. irnplante subperiostale $i au contribuit la
=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl, dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Elevii
~'C'-5hkoff, Goldberg, Hammer, Marziani, profesorului Popa au continuat dezvoltarea
~ ::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl acestor irnplante. Dintre ace~tia merita sa
amintim eforturile doctorului Victor Valin
Implantele subperiostale au avut 0 care a conceput un implant endoosos,
='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care subperiostal ~i intracortical (IESI) care este
::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate "Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare
:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau ~i care poate fi indicat in situatii de atrofii
• • ••• • '-I • •
--=.=,----_.- - ----_.- -' -.:.

~)---~
~ a c

b d

. ~ 18. Implant subperiostal


~chema): a) creasta alveolara
i atrofie accentuata; b) inse-
~'ea implantului dupa 0 am-
. ·entare prealabila; c) cei 4
. 'alpi dupa eliminarea firelor;
: supraprotezare pe cei 4
"alpi; e) implant subperiostal
~odern (detalii de design).
e

4.1 .2. IMPLANTE selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-


ENDOOSOASE, cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
GENERALITATI ~I ISTORIC' sub diferite forme:
a) Implante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
Implantele endoosoase sunt dis po- a n introduse Intr-un suport osos vertical
z'tive din materiale aloplastice care se sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
-eziduala cu scopul de a deveni 0 in- forate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite
-rastructura protetica (219). materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
driee - cu retentie 9i legare microscopica
Prefixul endo- .desemneaza .faptul ca . .
c

b d

. 3 Implant subperiostal
.' =. "1 ai. a) creasta alveolara
,":;'18 accentuata; b) inse-
, "'1p!antului dupa 0 am-
. ~ -e prealabila; c) cei 4
., •. ::upa eliminarea firelor;
.. :: -aprotezare pe cei 4
_.,. '" I Implant subperiostal

- -=.-~ (detalii de design).


e

4.1.2. IMPLANTE selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-


ENDOOSOASE, cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
GENERALITATI ~I ISTORle sub diferite forme:
a) 1mplante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
Implantele endoosoase sunt dispo- a fi introduse Intr-un suport osos vertical
'-- .9 din materiale aloplastice care se sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
- :: ~ ra chirurgical Intr-o creasta osoasa prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
.=:~ -:;uala cu scopul de a deveni 0 in- forate ~i pot fi sau nu acoperite cu diferite
~·::::-·Jctura protetica (219). materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
Drefixul endo- desemneaza faptul ca driee - cu retentie ~i leg are microscopica
--:::9:ate cu ciocanul ~i sub forma de un instrumentar propriu Tn tehnlca chl-
surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos ~i rurgicalEL
~ _' ~. ::'9. 3.Z ute cu retentii macroscopice Marziani folose~te implante radacina
::'e as =-..'a t xarea osoasa primara. Exista confectionate din portelan sau acrilat pentru
· fcwne -h ibride intre cele doua forme des- stabilizarea protezelor mobile.
- se care imprumuta elemente de la Scialom propune impiantul tip ac
,'"'"1oele tipuri. tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt
Toate aceste implante pot fi de stadiu inserate intraosos ~i solidarizate extern
I c::au de stadiulii. (intrabucal) sub forma de stalp pentru a
b) Implantele lama (blade) necesita suporta elementul de suprastructura.
:- -ezenta unei dimensiuni orizontale a Benoit ~i Michelet folosesc implantul
· 3U lui fiind plate ~i Inguste Tn sens V-G. transosos utilizand modelul implantului lui
. ama se une~te cu stalpul (abutement) Scialom .
:: -:ntr-un gat (col). Este tipul de implant Perioada anilor '50-'60 a fast a peri-
,- 'ldoosos cu cea mai veche utilizare, oada de experimente Tn dezvoltarea unor
'=oferindu-ne la epoca modema. Promotorul
:: ~estui tip de implant, Leonard Linkow, a
:::umulat a experienta de peste 30 de ani ~i
:c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-
-:glc (design ~i biomateriale) cat ~i din
noi tipuri de implant.
Aceasta perioada este dominata de
personalitatea lui L. Linkow. EI a dezvoltat
pe baza implantului ~urub (screw) a lui
Lew, a experientelor lui Pasqualini ~i a
,
:,J nct de vedere chirurgical ~i protetic. implantelor lui Muratori, implantul propriu -
Initial lamele au fast concepute ca vent plant. Acest implant, prezentat In
'"'lplante de stadiull, azi existand In plus ~i 1963, are particularitati similare cu im-
'~'olante de stadiul II: Sub Vent-Intra- plantul capsula a lui Greenfild din 1913 ~i
.. Submerged" ~i Sub Vent-Extra-"Semi- cu implantul contemporan Core-vent ~i
submerged". Tot ca a varianta a lamelor Swiss Hollow Basket.
, : ale exista tipul lamelor de reinsertie Linkow este considerat eel mai im-
" zate atunci cand a lama oarecare a fast portant autor In dezvoltarea implantului
"=:epartata datorita proceselor osteitice lama (blade), implant ce a dominat anii
:' .corllmplantare. '60-'70 ~i Inceputurile lui '80. Acest implant
Perioada moderna a implantelor sub forma de lama este cunoscut sub nu-
:: ~doosoase Incepe prin anii '35 fiind mar- mele de blade-Linkow sau Linkow-blade-
- -3.t3 de lucrarile lui Venable ~i Strock vent ~i a fast introdus In 1967. Linkow
'307) . In 1937 Venable perfectione3za pune bazele dezvoltarii profesionale a
;:: 3~ul Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele organizatiei stomatologilor implantologi,
.. co. vitalium, Acest aliaj a contribuit mult la care In 1951 devine American Academy
~ -::·z\/oltarea implantelor endoosoase. of Implant-Dentistry. Implantele lama au
Doi ani mai tarziu, Alvin ~i Strock fast perfectionate de catre Weiss, Vi scido,
.~- agineaza implantul dentar tip ~urub din Halm ~i Misch. Heinrich ~i Kawahara au
· "3lum. Strock, In 1940, perfectioneaza imaginat noi tipuri de lame.
'-:J antele de tip transdentar ~i endoosos
1 Small ~i Misiek propun implantul
c -e au fast utilizate cu succes timp de Staple experimentat mai Tntai pe animale
> -=ape 20 de ani. Tot Strock demareaza (1966-1967) ~i ap!icat ca metoda clinica
:' , '''',ele studii histologice marcand debutul Intre 1968-1973. In 1986, ei prezinta 16
, =arei notiuni de osteointegrare. ani de observatie asupra acestui tip de
Forme noi de implante endoosoase implant.
~ :: -' dezvoltat In perioada dintre anii Per-Ingvar Branemark a efectuat un
· =-..: :-1960. Formiggini, In 1947, pune studiu complex de experimente asupra
- :::ele implantului helicoidal spiralat sim- implantelor dentare, In Suedia, pe care I-a
executat din otel inoxidabil sau din tantal. Tnceput In 1951 ~i care a luat sfar~it prin
Zepponi, un colaborator a lui For- finalizarea conceptului de osteointegrare.
r"fll 99 i ni perfectioneaza implantul, initial Este demn de remarcat faptul ca
~. , -:- :utat manual, ajungand ulterior la im- Pasqualini a fast eel care a demonstrat
.• =: ~Itul turnat. Chercheve completeaza pentru prima data a apozitie osoasa In jurul
.-::; :antullui Formiggini prin marirea gatului unui implant endoosos, pe care a denu-
" :Iantului ~i imagineaza implantul mit-o "osteogeneza funclionala", feno-
=~ :atre Schroeder 26':' .. anchiloza func- ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i
tionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar colab. (295) de la Institutul Straumann,
'ezultatele la care a ajuns Branemark se este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974
oazeaza In mare parte pe cercetarile lui pe baza conceptului structural a lui Greenfield.
Pasqualini. A$adar, corect ar fi ca alaturi A. Kirsch a conceput impiantul IMZ
de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al In 1974, implantul sau cilindric fiind folosit
osteointegrarii $i italianul Pasqualini. In Germania Inca din 1974. La Inceputul
Kawahara In 1970 experimenteaza anului 1970, Kawahara, dupa studii expe-
.mplantul ceramic, In Japonia. rimentale pe animale, concepe implantul
Grupul ITI, In Elvelia, elaboreaza im- ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid
pltul Swiss Hollow Basket. Astfel sfera de aluminiu. Dupa experimente clinice,
Implantologiei orale se extinde $i continua implantul este introdus In S.U.A., Intai de
sa se extinda, chiar $i In prezent iau na$- firma Johnson&Johnson $i apoi de
tere aproape anual, noi tipuri de implante. Kyocera Corporation (1980), care a $i
Implantologia orala contemporana subvenlionat experimentele extensive pe
incepe din 1978, data cand are loc Con- animale precum $i investigaliile clinice.
ferinta Institutului American de Sana- Majoritatea implantelor au fost concepute
tate, 'care s-a linut la Harvard. Aceasta dupa modelul implantului In doua etape a
conferinta s-a exprimat asupra implanto- lui Branemark. De-alungul anilor apar succe-
logiei orale cu aprecieri pozitive. siv mai multe tipuri de implante $urub: Tra-
monte, Sandhaus, Lederman, Belavia etc.
Tn 1980, trei factori determina conti-
Implantul Core-vent, un implant
nuarea dezvoltarii implantologiei orale:
"co~" In doua etape, a fost introdus de
• Rezultatele Conferinlei de la Har- Nieznik In 1982.
vard 1978.
Implantele cilindrice similare implan-
• Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de tului Nobelpharma, ca Sterioss, Flexi-
ia G6teborg. root, Osseodent, Screw-vent, Swede-
• Extinderea cercetarilor $tiinFfice In vent, au fost introduse dupa 1982.
domeniul implantologiei.
Implantul cu numele Integral, un
Grupul de la G6teborg (Suedia) a
implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de
inceput studiile experimentale In 1951, Insa hidroxiapatita, a fost introdus In 1984, apoi
americanii au devenit atenli la importanla $i alte sisteme de implante au preluat
contribuliei acestor experimente abia In aceasta metoda de plac?re a implantului de
1981-1982, cand ele au fost comunicate. titan cu hidroxiapatita. In legatura cu sta-
Studii experimentale pe animale au con- tutul profesional al implantologiei trebuie
flrmat biocompatibilitatea noului sistem de precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine
Implant, cunoscut la Inceput sub numele de precauta tata de implantul dentar.
Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant. Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca
S-au adus primele rezultate de cercetari "in "este 0 acceptare evident limitata a implan-
vivo" la nivelul osului, asupra unei posibile tologiei dentare ca 0 profesie In sine
necroze osoase datorate supralncalzirii prin aceasta fiind un punct de vedere unanim pe
frezaj iar alte cercetari au atestat nece- plan ir'ternalional". Dupa consultarea litera-
sitatea procedeelor chirurgicale aseptice, turi; de specialitate ADA conchide: "implan-
concept menlionat pentru prima data Inca tologia dentara a progresat In ultimii 20 de
din 1915 de catre Greenfield. ani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri".
Prin cercetarile $tiintifice facute au fost LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI'
aduse dovezi privind ata$area epiteliala la numai cand experimentari sistematice $i
implantele ceramice, din vitalium $i titan, raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie
acestea asigurand proteclia biologica a unitara. Cercetarile fundamentale si cu
Infrastructurii implantului. S-a demonstrat adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii), au fost
realizarea interferenlei osului cu implantul, aproape inexistente pana In 1972.
determinand stabilitatea structurala a aces- Tn 1973 Comisia pentru materiale
:uia, care asHel sa poata servi ca stalp dentare ~i dispozitive (Council on Dental
pentru diferite suprastructuri. Aceste date Materials and Devices), Impreuna cu
au constituit baza cre$terii prestigiului im- Institutul national de cercetari dentare
olantologiei orale Intre 1980-1990 $i spo- (Nationale Institut ot Dental Research)
rirea interesului pentru aceasta disciplina, au organizat un simpozion cu tema "Im-
cu aoaritia unoI' noi modele de implante. plante dentare". Pe baza raportului de la
'_ -=3: S rnpozlon SI a celul cltat anterior. numal peste ocean CI Sl l'l =~r:;:;a ;::a~a"'l
ADA recomanda Tn 1974: "implantele den- 1986 au fost deja inserate aproXlmatlv
'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind 100 000 implante Branemark la 25 000 de
~Itr-O noua faza tehnica $i este nevoie de 0 pacienti din Tntreaga lume. Misch afirma ca
:;ustlnuta cercetare $tiintifica"... "implantul Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere
''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment aproximativ 300 000 de implante. In 1994
~a 0 tehnica de rutina Tn practica medicala". doar Tn Franta, au fost inserate 30 000 de
In 1980 si 1981, ADA selecteaza cri- implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza
"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului inserarea unui numar de peste 100 000
:rj implant dentar. Acceptarea s-a extins Tn implante. In Germania mai mult de 6 000 de
--::Jmeniul (naterialelor dentare, instrumen- stomatologi insera implante, milioane de
-elor $i echlpamentului pentru implantul proteze se sprijina astazi pe implante sau $i
'''''ldoosos. Totu$i, pozitia de a nu se folosi pe implante.
rnplantul endoosos, Tn practica de rutina $coala romaneasca de implantologie
~3.mane neschimbata. Reiese, Tn mod evi- $i-a adus contribu,!:ia la progresul acestei
~ent, ca, evaluand Tmpreuna cu pacientul discipline. Primele implante din tara noastra
~eneficiile $i riscurile, implantul osos poate au fost experimentate $i inserate Tn clinicile
, totu$i folosit. Responsabilitatea stoma- de chirurgie buco-maxilo-faciala din
· Jlogului consta Tn alegerea tipului de cele cinci centre universitare traditionale.
1lplant $i informarea completa a pacien- Valerian Popescu, Ghe. Timo~ca,
·--' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor C. Opri~iu, Emanoil Popa, C. Burliba~a,
3' a unor riscuri. N. Ganula, C. Mihail, V. Teodorescu,
In 1986, numai un singur implant - D. Vasiliu, P. Georgescu, V. lonescu,
Biotes a lui Nobelpharma - a fost acceptat D. Penteleiciuc ~i V. Margineanu sunt
Jrovizoriu. doar cateva nume care se leaga de peri-
In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice,
, , oada de Tnceput a implantologiei de la noi.
1 raportul Consiliului pentru materiale De remarcat $i eforturile colectivului condus
dentare, instrumente ~i echipamente, se de profesorul L. Ene pentru preluarea unor
Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare principii gnatologice $i de realizare a supra-
J cercetare $tiintifica, implantului nefiind structurilor protetice pe implante.
~8comandat pentru folosinta de rutina Tn In cele ce urmeaza vom trece Tn
:)ractica c1inica". revista 0 serie de date clinico-tehnice
Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea despre implantele endoosoase, necesare
Je plan national a datelor legate de im- pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe
Jlante. S-au obtinut date de la 93 de prac- implante.
· cleni, legate de 1885 implante, efectuate
j~J.na Tn anul 1987. Concluziile arata ca
rezultatele au fost Tn concordanta cu
Jozitia consiliului $i ca este necesara
::ontinuarea cercetarii $tiintifice". 4.1.3. PROCEDEE 51 515TEME
Din 1987, Tnca trei tipuri de implante
3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID:
CARE APELEAzA LA
.IMZ Tn 1988. IMPLANTELE END0050A5E
• Oraltronics Blade Tn 1989.
• Core-vent Tn 1989.
La Conferinta ADA din 1990, dupa
'nulte dezbateri, pe baza datelor acumu- In cadrul acestui capitol am selec-
3.te, au fost acceptate atat implantele de tip tionat cateva procedee $i sisteme de im-
3.ma cat $i cele cilindrice submerged. plante endoosoase care sunt mai cunos-
Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice cute $i mai des citate Tn literatura de
Implant endoosos introdus in S.U.A., sa specialitate. Spatiul $i limitele prezentei
fie declarat la un centru de stocare a lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor
datelor computerizate, in scopul favo- procedeelor $i sistemelor de implante
rizarii unei evaluari statistice corecte a endoosoase, multe din acestea fiind repro-
acestora. duceri cu u$oare modificari ale unor
Reconstituirile protetice pe implante implante consacrate. Dintre sistemele de
:;-au extins mult Tn ultimul deceniu nu implante pe care Ie-am tratat amintim: