ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI

PE IMPLANTE
== "?rrentele componente ale unei punti
- sau pe implante $i dinti naturali
- -"''lrezentate de infrastructura (implan-
::rJprIU-zlse) $i de suprastructura
,-'-"?3: eu multiple posibilitati de agregare
4.1 . INFRASTRUCTURA
,)r:r1 infrastructura intelegem im-
0: (l ntele dentare (cu toate componentele
C:3.rid puntea S8 sprijina exclusiv pe
.-::: 3 '"Ite sau implantele dinlii naturali
: DJ ntea S8 agrega mixt.
", (Ifldstructura $i suprastructura
. :-- 'llrll 1T1ulte posibilitfiti de agregare:
'rlctiune+dmentare, sau prin
T1ijloace speciale de menlinere $i sta-
bili7are (culise, magne1i, telescoape etc.).
Dentru a intelege mai bine "puntea
:;0 implante" am considerat util sa trecem
• ! sta cateva date despre infrastructura.
::),':"'1 3.:-:at c;u precadere pe cateva implan-
-, "? endoosoase, dintre cele mai utilizate la
'': actuala.
4,1 .1 . CLASIFICAREA
IMPLANTELOR
Clasificarea implantelor se poate
. "': -:e dupa mai multe criterii:
• in functie de raportul cu oferta osoa-
1 deosebim:
.. implante endoosoase (inserate in
, -.JSlmea oaselor maxilare);
- irnplante juxtaosoase (submucoase,
subperiostale, intracorticale).
Schroeder A. (265) recunoa$te patru
categorii de implante: transdentare, sub-
mucoase, subperiostale endoosoase.
l\Joi Ie-am adauga acestei c1asificari pe cele
intracorticale.
o c1asificare americana mai recenta
(81. C. Bayne) admite $ase categorii de
implante: subperiostale, submucoase,
intraosoase (aproximativ 80% din implan-
tele actuale), endodontice (transdentare),
transosoase, substitute de radacini.
• dupa forma:
- implante-radacina ($urub, cilindru,
combinate);
- implante-Iama;
- implante-ac;
• din punct de vedere al materialelor
din care sunt confectionate:
- metalice (oteluri, Cr-Co, titan, aliaje
de titan etc.);
- polimerice (PMMA);
- ceramice (hidroxiapatite);
- compozite;
- alte materiale (carbonul, safirele,
oxidul de zirconiu);
• din punct de vedere imunologic dis-
tingem materiale:
-autogene;
- alogene;
-xenogene.
Indiferent de tipul implantelor, toate au
o portiune ce nu se observa In cavitatea
bucala (submucoasa, subperiostala, intra-
corticala sau intraosoasa) $i 0 parte intra-
bucala vizibila de examinator. Aceasta din
urma poate avea forme diferite $i serve$te
de obicei pentru agregarea suprastructu-
rilor protetice. Ea poarta numele de stalp
(abutment) .
I
_____ ALE LJNEI PUNTI IMPLANTE:
Se admite ca implantele pot fi de
stadiul I sau II. Spre deosebire de primele
I stadiul I), implantele de stadiul II, dupa
Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare, se
acopera cu un de aeoperire, apoi cu
periost $i mucoasa bucala. Aceasta
naturala permite continuarea procesulUl
fiziologic de vindecare osoasa fara aport de
celule straine tesutului osos. Prin activi-
tatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie
osteoreparatorie care conduce la ost'e-
ointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni
la mandibula 4-6 luni la maxilar).
Dupa aceasta perioada, zona Tn care
au fost inserate implantele se redeschide
chirurgical $i se monteaza sHllpii (abut-
ments), care sunt dispozitive cilindrice sau
tronconice pe care se va agrega supra-
structura protetica.
Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile
de acoperire. Exista posibilitatea (Ia unele
sisteme de implante) ca $uruburile de aco-
perire sa ramana deasupra mucoasei bu-
cale, de exemplu la unele lame ale firmei
ORALTRONleS (vezi cap. 4.1.3.4.3.9).
Practic, 0 suprastructura sub forma de
punte dentara se poate agrega aproape la
orice tip de implante, atat juxtaosoase cat $i
intraosoase.
Un implant osteointegrat raspunde la
percutie printr-un sunet care seamana cu
lovirea unei stanci.
Categoria de implante abordate Tn
aceasta lucrare este aceea a implantelor
endoosoase (intraosoase), mai ales im-
plantele radacina* $i implantele lama.
4.1.1.1. IMPLANTE RAoAcINA*
Implantele sub forma de radacina sunt
destinate inserarii verticale Tn grosimea
oaselor alveolare. Suprafala lor poate fi
neteda, eu filet, perforata, eu porozitali
sau sa prezinte diferite maeroretenlii, fiind
confectionate dintr-o varietate de materiale
tJiocompatibile. Se descriu trei tipuri Tn
'Ylctie de designullor:
- implantele radaeina-eilindriee:
Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata
Joroasa cu posibilitati de osteointegrare.
=:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata
1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul
_,nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de
- implantele pre-
zinta uneori retentii macroscopice Tn care
patrunde tesutul osos, facilitand astfel 0
fixare rigida. Aceste tipuri de implante se
Tn$urubeaza Tn grosimea osului, prezen-
tand la suprafata lor un filet.
- implantele radaeina-eombinate:
cumuleaza trasaturile ambelor tipuri pre-
cedente de implante.
Segmentele intraosoase ale acestor
implante au adeseori depuse pe suprafata
lor diferite substante sub forma de straturi
fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu
tesutul osos (hidroxiapatita, TPFS etc.), fie
pentru a Ie mari suprafata de contact cu
osul, fie ambele simultan.
Componentele implantelor radaeina:
• eorpul implantului: reprezinta por-
tiunea implantului destinata inserarii (pla-
sarii chirurgicale) Tn grosimea osului ma-
xilar. Poate fi extins u$or deasupra crestei
alveolare.
• de aeoperire: dupa inser-
tie (etapa chirurgicala), se plaseaza Tn
extremitatea dinspre cavitatea bucala un
dispozitiv de acoperire ($urubul de aco-
perire), pentru a preveni invazia sau polu-
area osoasa cu diferite secretii, pe par-
cursul osteointegrarii. $urubul de acoperire
mai Tndepline$te $i alte functii despre care
vom vorbi pe parcursullucrarii.
• extensia permueozala (eoletul
implantului): dupa 0 perioada de timp
suficienta care permite dezvoltare2, ,'tlei
interfele de suport implant-struetura
osoasaJtisulara se impune 0 a doua inter-
ventie chirurgicala cand se redescopera
implantul $i se ata$eaza acestuia un dis-
pozitiv metalic, de obicei cilindric, prevazut
cu un $urub. Acest dispozitiv trans-epitelial
se nume$te extensie permucozala pentru
ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri
etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.
Extensia permucozala are 0 importanta
deosebita deoarece mentine viitorul ,,$ant
gingival" al implantului Tn vederea asam-
blarii stalpului. Acesta din urma va inlocui
ulterior extensia permucozala.
• staipul sau abutment-ul implan-
tului: este segmentul implantului utilizat ca
sprijin $i suprafata de retentie pentru el§l-
Stalpii pentru restaurarile protetice tip
supraprotezare, nu fac obiectul prezentei
lucrari, ei utilizandu-se pentru suprastruc-
turi mobilizabile gen supraprotezare (over-
denture).
Stalpii care sunt In corpul
implantelor se pot subclasifica In stalpi
drepti angulati. Majoritatea stalpilor
drepti apartin protezelor cimentate, sunt
conici, gradul de conicitate nemodificand
Insa relatia Intre stalpi corpul implantului.
Surub de acoperire pentru T'" '.',
'"r1plante
stadiulll )
::XTENSIA PERMUCOZALA
:JRPUL IMPLANlULUI
:apo.
JISPOZ1T1VUL DE
.NSURUBARE A PROTEZEI
) y
stolpul irnplantului
'abutment-ul)
:1. de In$urubare
b. de cimentare
::. si sterne pentru
supraprotezare .::::>:::::
JISPOZITlVUL DE
TRANSFER INDIRECT, DIRECT
stolp analog
:: = .. :: .. -::
=:'e de modalitatea de agregare se
:'::::::::'IU doua categorii principale de im-
::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe
3rlte (fig, 16):
- dispozitivele pentru puntile cu
retentie prin prezinta un filet
'--.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau
::. := '3structurii.
- dispozitivele pentru punti1e
CI mentate; utilizeaza cimenturile dentare
::::. - :ru retentia suprastructurii.
=x,sta multe sisteme de implante prevazute
- J dlspozitive speciale care permit modi-
• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii
.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bon-
oJrile dintilor naturali.
• de acoperire: un stalp
utilizeaza un "capac"
glenic pentru a preveni invazia tesuturilor
'levindecate inca, la nivelul ariei delimitate
je corpul implantului.
• dispozitivul (capa) de transfer:
la pozitionarea analoaga a implan-
°elor in amprenta, fiind definit prin portiunea
sau stalpului implantului care se
oransfera in amprenta iar ulterior in modelul
gips.
Distingem doua tipuri fundamentale
dispozitive de transfer:
- dispozitivul de transfer indirect
(DTI) se in stalp sau in corpul
'l1plantului el ramanand pe campul protetic
a indepartarea amprentei din cavitatea
ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE ,\'O'LA\ -E
bucala. Acest dispozitiv necesita utilizarea
materialelor de amprenta elastice.
- dispozitivul de transfer direct
(DTD) consta de obicei dintr-o componenta
cu orificii, adesea patrata un lung
care 0 asigura la stalpul sau corpul implan-
tului.
Pentru amprentarea cu dispozitiv de
transfer direct se 0 lingura indi-
viduala perforata deasupra dispozitivului.
$urubul de fixare a dispozitivului va
nivelul lingurii. Deoarece se intrebuinteaza 0
lingura perforata pentru aceasta metoda se
termenul de "amprentare des-
chisa". Procedeul de amprentare transfer pe
model sunt descrise in capitolul9.
• staipul analog: este un stalp iden-
tic cu cel fixat in implant care se sub-
stituie pe model stalpului adevarat aflat in
cavitatea bucala.
• capa: este 0 garnitura subtire, uzual
destinata adaptarii cu stalpul
a":..J aSlgurand legatura intre stalp Sl
:=' ::::eza sau suprastruetura. Capele pot fi
::: -efabrleate si turnate.
4.1 .1 .2. IMPLANTE LAMA
Implantele lama au fost concepute
'erior lansate pe piata de catre Linkow
=: :::elmann In jurul anilor '60. Ele reprezinta
:: :::JJa mare categorie de implante endo-
3 Jase. Lamele tin cont de dimensiunea
::: - zontala a patului osos, ele fiind plate $i
uste In sens vestibulo-oral. Se pot insera
:::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu
:= 'C'rrnite inserarea unor irnplante Un
:: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre-
='C''',tat de gatul acestora care conecteaza
:::::: rpul implantului cu stalpul permucozal.
Corpul implantului este prevazut cu orificii
::3.",fante.
Lamele constituie irnplantul de electie
edentatiile terminale mandibulare in ca-
:",! Unei creste alveolare cu 0 latime de
2 5-5 mm 0 Tnaltime minima de 10 mm
:::easupra canalului mandibular (fig. 17).
Detalii despre acest tip de implant se
'''?gasese Tn capitoluI4.1.3.4.3.9.
4.1.1.3. IMPLANTE
SUBPERIOSTALE $1
INTRACORTICALE
Ideea de baza a elaborarii implantelor
:: operiostale a avut-o Muller, inca in 1937.
=: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl,
Goldberg, Hammer, Marziani,
::: .'/egeser, Maeglin, Wunderer, Spiessl
Implantele subperiostale au avut 0
='C'r1oada de glorie (1955-1965), dupa care
::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate
:: 3.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau
AZI, eu precadere 'n 'T,ar Ie
implantologie amerieane, ca 51 ;" Ang
'
, a, a-J
fost reluate studiile asupra acestul gen de
implante, modificate conform rezultatelor
recente ale cercetarilor din domeniul fizio-
patologiei osoase $i a biomaterialelor. Re-
lansarea implantelor subperiostale a de-
venit oportuna $i datorita conduitei de
limitare selectiva a implantelor endoosoase.
in principal a fost modificat designul lor
tinand cont de atrofia, diferita la maxilar
(centripeta) fata de mandibula (centrifuga).
Conectorii care se prezentau in trecut sub
forma de bare semirotunde sunt la ora
actuala sub forma de bare plate.
Schroeder A. $i Popa E. citeaza ca-
zuri de edentatii rezolvate cu implante sub-
periostale care au rezistat timp de peste
25 de ani.
Initial implantele s-au turnat din vitaliu,
apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior
din titan. A fost imbunatatita tehnica de
amprentare a patului osos receptor, teh-
nicile de determinare a relatiei centrice
asHel ca de la inceput sa se poata piasa
stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii
optime mai ales la inaltimi conforme cu
spatiul protetic existent.
Ca derivate ale implantului subpe-
riostal total se cunosc: impiantul sUbpe-
riostal unilateral $i impiantul tripodal al
lui Linkow. Principalele etape Tn realizarea
unei restaurari protetice pe implant sub-
periostal sunt redate Tn figura 18.
Stalpii pot fi confectionati din material
plastic care dupa adaptare paralelizare
se pot turna din aur, din titan cu diferite
angulatii care se fixeaza prin Tn$urubare)
sau stalpi pe bila prin Tn$urubare
pentru ancorarea supraprotezarilor.
$coala de irnplantologie
orala are 0 experienta remarcabila in do-
meniul implantului subperiostal. Emanoil
Popa colab. (242) au efectuat sute de
irnplante subperiostale $i au contribuit la
dezvoltarea irnplantelor subcorticale. Elevii
profesorului Popa au continuat dezvoltarea
acestor irnplante. Dintre merita sa
amintim eforturile doctorului Victor Valin
care a conceput un implant endoosos,
subperiostal intracortical (IESI) care este
"Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare
care poate fi indicat in situatii de atrofii
•• ••• • '-I • •
--=.=,----_.- - ----_.- -' -.:.

a c
b d
e
. 18. Implant subperiostal
a) creasta alveolara
i atrofie accentuata; b) inse-
implantului dupa 0 am-
. ·entare prealabila; c) cei 4
. 'alpi dupa eliminarea firelor;
: supraprotezare pe cei 4
"alpi; e) implant subperiostal
(detalii de design).
4.1 .2. IMPLANTE
ENDOOSOASE,
GENERALITATI ISTORIC'
Implantele endoosoase sunt dispo-
z'tive din materiale aloplastice care se
1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa
-eziduala cu scopul de a deveni 0 in-
-rastructura protetica (219).
Prefixul endo- desemneaza faptul ca
. .
selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-
cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) Implante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a nintroduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
forate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
driee - cu retentie 9i legare microscopica
. .
c
b d
selor maxilare (a crestei alveolare), de obi-
cei In pozitie verticala sau oblica.
Implantele endoosoase se prezinta
sub diferite forme:
a) 1mplante sub forma de radaeina
(root form implants) sunt concepute pentru
a fi introduse Intr-un suport osos vertical
sub forma de coloana. Ele pot fi netede,
prevazute cu depresiuni, orificii sau per-
forate pot fi sau nu acoperite cu diferite
materiale. Exista doua tipuri de baza: eilin-
driee - cu retentie legare microscopica
. '.'-
e
. 3 Implant subperiostal
.' =. "1 ai. a) creasta alveolara
,":;'18 accentuata; b) inse-
, "'1p!antului dupa 0 am-
. -e prealabila; c) cei 4
., •. ::upa eliminarea firelor;
.. :: -aprotezare pe cei 4
_.,. '" I Implant subperiostal
- (detalii de design).
4.1.2. IMPLANTE
ENDOOSOASE,
GENERALITATI ISTORle
Implantele endoosoase sunt dispo-
'-- .9 din materiale aloplastice care se
- :: ra chirurgical Intr-o creasta osoasa
-:;uala cu scopul de a deveni 0 in-
protetica (219).
Drefixul endo- desemneaza faptul ca
--:::9:ate cu ciocanul sub forma de
surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos
_' ::'9. 3.Z ute cu retentii macroscopice
::'e as =-..'a t xarea osoasa primara. Exista
· fcwne-h ibride intre cele doua forme des-
- se care imprumuta elemente de la
,'"'"1oele tipuri.
Toate aceste implante pot fi de stadiu
I c::au de stadiulii.
b) Implantele lama (blade) necesita
:- -ezenta unei dimensiuni orizontale a
· 3U lui fiind plate Inguste Tn sens V-G.
. ama se cu stalpul (abutement)
:: -:ntr-un gat (col). Este tipul de implant
,- 'ldoosos cu cea mai veche utilizare,
'=oferindu-ne la epoca modema. Promotorul
:: tip de implant, Leonard Linkow, a
:::umulat a experienta de peste 30 de ani
:c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-
-:glc (design biomateriale) cat din
:,J nct de vedere chirurgical protetic.
Initial lamele au fast concepute ca
'"'lplante de stadiull, azi existand In plus
de stadiul II: Sub Vent-Intra-
.. Submerged" Sub Vent-Extra-"Semi-
submerged". Tot ca a varianta a lamelor
, : ale exista tipul lamelor de reinsertie
" zate atunci cand a lama oarecare a fast
"=:epartata datorita proceselor osteitice
:' .corllmplantare.
Perioada moderna a implantelor
:: Incepe prin anii '35 fiind mar-
- -3.t3 de lucrarile lui Venable Strock
'307) . In 1937 Venable perfectione3za
;:: Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele
.. co. vitalium, Acest aliaj a contribuit mult la
-::·z\/oltarea implantelor endoosoase.
Doi ani mai tarziu, Alvin Strock
agineaza implantul dentar tip din
· "3lum. Strock, In 1940, perfectioneaza
'-:J 1 antele de tip transdentar endoosos
c -e au fast utilizate cu succes timp de
> -=ape 20 de ani. Tot Strock demareaza
:' , '''',ele studii histologice marcand debutul
, =arei notiuni de osteointegrare.
Forme noi de implante endoosoase
:: -' dezvoltat In perioada dintre anii
· =-..: :-1960. Formiggini, In 1947, pune
- :::ele implantului helicoidal spiralat sim-
executat din otel inoxidabil sau din tantal.
Zepponi, un colaborator a lui For-
r"fll 99 i ni perfectioneaza implantul, initial
, -:- :utat manual, ajungand ulterior la im-
.• =: turnat. Chercheve completeaza
.-::; :antullui Formiggini prin marirea gatului
" :Iantului imagineaza implantul
un instrumentar propriu Tn tehnlca chl-
rurgicalEL
Marziani implante radacina
confectionate din portelan sau acrilat pentru
stabilizarea protezelor mobile.
Scialom propune impiantul tip ac
tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt
inserate intraosos solidarizate extern
(intrabucal) sub forma de stalp pentru a
suporta elementul de suprastructura.
Benoit Michelet folosesc implantul
transosos utilizand modelul implantului lui
Scialom.
Perioada anilor '50-'60 a fast a peri-
oada de experimente Tn dezvoltarea unor
noi tipuri de implant.
Aceasta perioada este dominata de
personalitatea lui L. Linkow. EI a dezvoltat
pe baza implantului (screw) a lui
Lew, a experientelor lui Pasqualini a
implantelor lui Muratori, implantul propriu -
vent plant. Acest implant, prezentat In
1963, are particularitati similare cu im-
plantul capsula a lui Greenfild din 1913
cu implantul contemporan Core-vent
Swiss Hollow Basket.
Linkow este considerat eel mai im-
portant autor In dezvoltarea implantului
lama (blade), implant ce a dominat anii
'60-'70 Inceputurile lui '80. Acest implant
sub forma de lama este cunoscut sub nu-
mele de blade-Linkow sau Linkow-blade-
vent a fast introdus In 1967. Linkow
pune bazele dezvoltarii profesionale a
organizatiei stomatologilor implantologi,
care In 1951 devine American Academy
of Implant-Dentistry. Implantele lama au
fast perfectionate de catre Weiss, Vi sci do,
Halm Misch. Heinrich Kawahara au
imaginat noi tipuri de lame.
Small Misiek propun implantul
Staple experimentat mai Tntai pe animale
(1966-1967) ap!icat ca metoda clinica
Intre 1968-1973. In 1986, ei prezinta 16
ani de observatie asupra acestui tip de
implant.
Per-Ingvar Branemark a efectuat un
studiu complex de experimente asupra
implantelor dentare, In Suedia, pe care I-a
Tnceput In 1951 care a luat prin
finalizarea conceptului de osteointegrare.
Este demn de remarcat faptul ca
Pasqualini a fast eel care a demonstrat
pentru prima data a apozitie osoasa In jurul
unui implant endoosos, pe care a denu-
mit-o "osteogeneza funclionala", feno-
,
= ~ :atre Schroeder 26':' .. anchiloza func-
tionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar
'ezultatele la care a ajuns Branemark se
oazeaza In mare parte pe cercetarile lui
Pasqualini. A$adar, corect ar fi ca alaturi
de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al
osteointegrarii $i italianul Pasqualini.
Kawahara In 1970 experimenteaza
.mplantul ceramic, In Japonia.
Grupul ITI, In Elvelia, elaboreaza im-
pltul Swiss Hollow Basket. Astfel sfera
Implantologiei orale se extinde $i continua
sa se extinda, chiar $i In prezent iau na$-
tere aproape anual, noi tipuri de implante.
Implantologia orala contemporana
incepe din 1978, data cand are loc Con-
ferinta Institutului American de Sana-
tate, 'care s-a linut la Harvard. Aceasta
conferinta s-a exprimat asupra implanto-
logiei orale cu aprecieri pozitive.
Tn 1980, trei factori determina conti-
nuarea dezvoltarii implantologiei orale:
• Rezultatele Conferinlei de la Har-
vard 1978.
• Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de
ia G6teborg.
• Extinderea cercetarilor $tiinFfice In
domeniul implantologiei.
Grupul de la G6teborg (Suedia) a
inceput studiile experimentale In 1951, Insa
americanii au devenit atenli la importanla
contribuliei acestor experimente abia In
1981-1982, cand ele au fost comunicate.
Studii experimentale pe animale au con-
flrmat biocompatibilitatea noului sistem de
Implant, cunoscut la Inceput sub numele de
Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant.
S-au adus primele rezultate de cercetari "in
vivo" la nivelul osului, asupra unei posibile
necroze osoase datorate supralncalzirii prin
frezaj iar alte cercetari au atestat nece-
sitatea procedeelor chirurgicale aseptice,
concept menlionat pentru prima data Inca
din 1915 de catre Greenfield.
Prin cercetarile $tiintifice facute au fost
aduse dovezi privind ata$area epiteliala la
implantele ceramice, din vitalium $i titan,
acestea asigurand proteclia biologica a
Infrastructurii implantului. S-a demonstrat
realizarea interferenlei osului cu implantul,
determinand stabilitatea structurala a aces-
:uia, care asHel sa poata servi ca stalp
pentru diferite suprastructuri. Aceste date
au constituit baza cre$terii prestigiului im-
olantologiei orale Intre 1980-1990 $i spo-
rirea interesului pentru aceasta disciplina,
cu aoaritia unoI' noi modele de implante.
ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i
colab. (295) de la Institutul Straumann,
este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974
pe baza conceptului structural a lui Greenfield.
A. Kirsch a conceput impiantul IMZ
In 1974, implantul sau cilindric fiind folosit
In Germania Inca din 1974. La Inceputul
anului 1970, Kawahara, dupa studii expe-
rimentale pe animale, concepe implantul
ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid
de aluminiu. Dupa experimente clinice,
implantul este introdus In S.U.A., Intai de
firma Johnson&Johnson $i apoi de
Kyocera Corporation (1980), care a $i
subvenlionat experimentele extensive pe
animale precum $i investigaliile clinice.
Majoritatea implantelor au fost concepute
dupa modelul implantului In doua etape a
lui Branemark. De-alungul anilor apar succe-
siv mai multe tipuri de implante $urub: Tra-
monte, Sandhaus, Lederman, Belavia etc.
Implantul Core-vent, un implant
" c o ~ " In doua etape, a fost introdus de
Nieznik In 1982.
Implantele cilindrice similare implan-
tului Nobelpharma, ca Sterioss, Flexi-
root, Osseodent, Screw-vent, Swede-
vent, au fost introduse dupa 1982.
Implantul cu numele Integral, un
implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de
hidroxiapatita, a fost introdus In 1984, apoi
$i alte sisteme de implante au preluat
aceasta metoda de plac?re a implantului de
titan cu hidroxiapatita. In legatura cu sta-
tutul profesional al implantologiei trebuie
precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine
precauta tata de implantul dentar.
Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca
"este 0 acceptare evident limitata a implan-
tologiei dentare ca 0 profesie In sine
aceasta fiind un punct de vedere unanim pe
plan ir'ternalional". Dupa consultarea litera-
turi; de specialitate ADA conchide: "implan-
tologia dentara a progresat In ultimii 20 de
ani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri".
LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI'
numai cand experimentari sistematice $i
raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie
unitara. Cercetarile fundamentale si cu
adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii), au fost
aproape inexistente pana In 1972.
Tn 1973 Comisia pentru materiale
dentare ~ i dispozitive (Council on Dental
Materials and Devices), Impreuna cu
Institutul national de cercetari dentare
(Nationale Institut ot Dental Research)
au organizat un simpozion cu tema "Im-
plante dentare". Pe baza raportului de la
'_ -=3: S rnpozlon SI a celul cltat anterior.
ADA recomanda Tn 1974: "implantele den-
'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind
noua faza tehnica $i este nevoie de 0
:;ustlnuta cercetare $tiintifica"... "implantul
''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment
0 tehnica de rutina Tn practica medicala".
In 1980 si 1981, ADA selecteaza cri-
"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului
:rj implant dentar. Acceptarea s-a extins Tn
--::Jmeniul (naterialelor dentare, instrumen-
-elor $i echlpamentului pentru implantul
'''''ldoosos. Totu$i, pozitia de a nu se folosi
rnplantul endoosos, Tn practica de rutina
neschimbata. Reiese, Tn mod evi-
ca, evaluand Tmpreuna cu pacientul
$i riscurile, implantul osos poate
, totu$i folosit. Responsabilitatea stoma-
· Jlogului consta Tn alegerea tipului de
1lplant $i informarea completa a pacien-
· --' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor
3' a unor riscuri.
In 1986, numai un singur implant -
Biotes a lui Nobelpharma - a fost acceptat
Jrovizoriu.
In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice,
, ,
1 raportul Consiliului pentru materiale
dentare, instrumente echipamente, se
Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare
J cercetare $tiintifica, implantului nefiind
pentru folosinta de rutina Tn
:)ractica c1inica".
Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea
Je plan national a datelor legate de im-
Jlante. S-au obtinut date de la 93 de prac-
· cleni, legate de 1885 implante, efectuate
Tn anul 1987. Concluziile arata ca
rezultatele au fost Tn concordanta cu
Jozitia consiliului $i ca este necesara
::ontinuarea cercetarii $tiintifice".
Din 1987, Tnca trei tipuri de implante
3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID:
.IMZ Tn 1988.
• Oraltronics Blade Tn 1989.
• Core-vent Tn 1989.
La Conferinta ADA din 1990, dupa
'nulte dezbateri, pe baza datelor acumu-
3.te, au fost acceptate atat implantele de tip
3.ma cat $i cele cilindrice submerged.
Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice
Implant endoosos introdus in S.U.A., sa
fie declarat la un centru de stocare a
datelor computerizate, in scopul favo-
rizarii unei evaluari statistice corecte a
acestora.
Reconstituirile protetice pe implante
:;-au extins mult Tn ultimul deceniu nu
numal peste ocean CI Sl l'l
1986 au fost deja inserate aproXlmatlv
100 000 implante Branemark la 25 000 de
pacienti din Tntreaga lume. Misch afirma ca
Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere
aproximativ 300 000 de implante. In 1994
doar Tn Franta, au fost inserate 30 000 de
implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza
inserarea unui numar de peste 100 000
implante. In Germania mai mult de 6 000 de
stomatologi insera implante, milioane de
proteze se sprijina astazi pe implante sau $i
pe implante.
$coala romaneasca de implantologie
$i-a adus contribu,!:ia la progresul acestei
discipline. Primele implante din tara noastra
au fost experimentate $i inserate Tn clinicile
de chirurgie buco-maxilo-faciala din
cele cinci centre universitare traditionale.
Valerian Popescu, Ghe.
C. Emanoil Popa, C.
N. Ganula, C. Mihail, V. Teodorescu,
D. Vasiliu, P. Georgescu, V. lonescu,
D. Penteleiciuc V. Margineanu sunt
doar cateva nume care se leaga de peri-
oada de Tnceput a implantologiei de la noi.
De remarcat $i eforturile colectivului condus
de profesorul L. Ene pentru preluarea unor
principii gnatologice $i de realizare a supra-
structurilor protetice pe implante.
In cele ce urmeaza vom trece Tn
revista 0 serie de date clinico-tehnice
despre implantele endoosoase, necesare
pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe
implante.
4.1.3. PROCEDEE 51 515TEME
CARE APELEAzA LA
IMPLANTELE END0050A5E
In cadrul acestui capitol am selec-
tionat cateva procedee $i sisteme de im-
plante endoosoase care sunt mai cunos-
cute $i mai des citate Tn literatura de
specialitate. Spatiul $i limitele prezentei
lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor
procedeelor $i sistemelor de implante
endoosoase, multe din acestea fiind repro-
duceri cu u$oare modificari ale unor
implante consacrate. Dintre sistemele de
implante pe care Ie-am tratat amintim:

Dupa aceasta perioada.:. atat juxtaosoase cat $i intraosoase. se plaseaza Tn extremitatea dinspre cavitatea bucala un dispozitiv de acoperire ($urubul de acoperire). Acest dispozitiv trans-epitelial se nume$te extensie permucozala pentru ca el contribuie la realizarea unei Tnchideri etan$e a fibromucoasei Tn jurul implantului.1.:JON~NTEALE LJNEI PUNTI P~ IMPLANTE: Se admite ca implantele pot fi de stadiul I sau II.:::::O::. Categoria de implante abordate Tn aceasta lucrare este aceea a implantelor endoosoase (intraosoase).:\~~~=_=L==__. dupa Inserarea Tn grosimea oaselor maxilare.. de obicei cilindric. $urubul de acoperire mai Tndepline$te $i alte functii despre care vom vorbi pe parcursullucrarii.:.4.'tlei interfele de suport implant-struetura osoasaJtisulara se impune 0 a doua interventie chirurgicala cand se redescopera implantul $i se ata$eaza acestuia un dispozitiv metalic. de exemplu la unele lame ale firmei ORALTRONleS (vezi cap. =:Ie sunt introduse Tntr-o cavitate preparata 1 prealabil Tn grosimea osului cu ajutorul _. Aceasta barier~ naturala permite continuarea procesulUl fiziologic de vindecare osoasa fara aport de celule straine tesutului osos. eu porozitali sau sa prezinte diferite maeroretenlii._ _ _ _ _-----=. Un implant osteointegrat raspunde la percutie printr-un sunet care seamana cu lovirea unei stanci.1.). • extensia permueozala (eoletul implantului): dupa 0 perioada de timp suficienta care permite dezvoltare2. IMPLANTE RAoAcINA* Implantele sub forma de radacina sunt destinate inserarii verticale Tn grosimea oaselor alveolare. fie ambele simultan. • staipul sau abutment-ul implantului: este segmentul implantului utilizat ca sprijin $i suprafata de retentie pentru el§l- 4. Poate fi extins u$or deasupra crestei alveolare.. 4.:~.'==__. Aceste tipuri de implante se Tn$urubeaza Tn grosimea osului. fiind confectionate dintr-o varietate de materiale tJiocompatibile.3.~. pentru a preveni invazia sau poluarea osoasa cu diferite secretii.:~-=_==:. Suprafala lor poate fi neteda. TPFS etc. fie pentru a Ie mari suprafata de contact cu osul. Spre deosebire de primele I stadiul I). Extensia permucozala are 0 importanta deosebita deoarece mentine viitorul .1. • ~urubul de aeoperire: dupa insertie (etapa chirurgicala). . prevazut cu un $urub. apoi cu periost $i mucoasa bucala. .implantele radaeina-~urub: prezinta uneori retentii macroscopice Tn care patrunde tesutul osos.9). 0 suprastructura sub forma de punte dentara se poate agrega aproape la orice tip de implante. care sunt dispozitive cilindrice sau tronconice pe care se va agrega suprastructura protetica. Segmentele intraosoase ale acestor implante au adeseori depuse pe suprafata lor diferite substante sub forma de straturi fie pentru a Ie cre$te biocompatibilitatea cu tesutul osos (hidroxiapatita.implantele radaeina-eombinate: cumuleaza trasaturile ambelor tipuri precedente de implante.1. Exista posibilitatea (Ia unele sisteme de implante) ca $uruburile de acoperire sa ramana deasupra mucoasei bucale.. perforata. Prin activitatea osteoblastilor se realizeaza 0 reactie osteoreparatorie care conduce la ost'eointrarea implantului (aproximativ 3-4 luni la mandibula ~i 4-6 luni la maxilar). facilitand astfel 0 fixare rig ida.:::. Se descriu trei tipuri Tn 'Ylctie de designullor: . Componentele implantelor radaeina: • eorpul implantului: reprezinta portiunea implantului destinata inserarii (plasarii chirurgicale) Tn grosimea osului maxilar.nUl instrumental' adecvat $i au 0 forma de . prezentand la suprafata lor un filet.. pe parcursul osteointegrarii.implantele radaeina-eilindriee: Jrezinta retentii microscopice $i 0 suprafata Joroasa cu posibilitati de osteointegrare. eu filet.. mai ales implantele radacina* $i implantele lama. se acopera cu un ~urub de aeoperire.:. implantele de stadiul II.3.. . Stalpii Tnlocuiesc de obicei $uruburile de acoperire. Practic. Acesta din urma va inlocui ulterior extensia permucozala. zona Tn care au fost inserate implantele se redeschide chirurgical $i se monteaza sHllpii (abutments).$ant gingival" al implantului Tn vederea asamblarii stalpului.

-:: =:'e de modalitatea de agregare se :'::::::::'IU doua categorii principale de im::: :: '-:e-stalpi utilizate In protetica fixa pe ~-::: 3rlte (fig.NSURUBARE A PROTEZEI :apo. JISPOZ1T1VUL DE . gradul de conicitate nemodificand Insa relatia Intre stalpi ~i corpul implantului.. de cimentare ::.::::>::::: ::XTENSIA PERMUCOZALA Suru b de acoperire pentru '"r1plante stadiulll ) T'" '. prezinta un filet '--. si sterne pentru supraprotezare ) y . :: . stolp analog JISPOZITlVUL DE TRANSFER INDIRECT. ei utilizandu-se pentru suprastructuri mobilizabile gen supraprotezare (overdenture).:ru retentia suprastructurii. . Majoritatea stalpilor drepti apartin protezelor cimentate.'. utilizeaza cimenturile dentare ::::.dispozitivele pentru puntile cu retentie prin In~urubare.:: = . nu fac obiectul prezentei lucrari. Stalpii care sunt In~urubati In corpul implantelor se pot subclasifica In stalpi drepti ~i angulati.::Jlor Tn vederea retentiei protezei sau ::. sunt conici. 16): . . := '3structurii.dispozitivele pentru punti1e C I mentate. ~ Stalpii pentru restaurarile protetice tip supraprotezare. de In$urubare b. :JRPUL IMPLANlULUI .. DIRECT ~U~l~~t~ed~~~R~7s~~l~ stolpul irnplantului 'abutment-ul) :1.

dispozitivul de transfer indirect (DTI) se in~urubeaza in stalp sau in corpul 'l1plantului el ramanand pe campul protetic a indepartarea amprentei din cavitatea bucala. fiind definit prin portiunea ~orpului sau stalpului implantului care se oransfera in amprenta iar ulterior in modelul ~e gips. • capa: este 0 garnitura subtire. • ~urubul • dispozitivul (capa) de transfer: serve~te la pozitionarea analoaga a implan°elor in amprenta. Deoarece se intrebuinteaza 0 lingura perforata pentru aceasta metoda se folose~te ~i termenul de "amprentare deschisa". Pentru amprentarea cu dispozitiv de transfer direct se folose~te 0 lingura individuala perforata deasupra dispozitivului.dispozitivul de transfer direct (DTD) consta de obicei dintr-o componenta cu orificii. la nivelul ariei delimitate je corpul implantului.jnui paralelism cu alti stalpi sau cu bono Jrile dintilor naturali. de acoperire: un stalp ~estinat in~urubarii utilizeaza un "capac" glenic pentru a preveni invazia tesuturilor 'levindecate inca.\'O'LA\ -E =x.J dlspozitive speciale care permit modi• carea pozitiei stalpilor in vederea realizarii . uzual destinata adaptarii (etan~arii) cu stalpul . . • staipul analog: este un stalp identic cu cel fixat in implant ~i care se substituie pe model stalpului adevarat aflat in cavitatea bucala. Distingem doua tipuri fundamentale ~e dispozitive de transfer: .sta multe sisteme de implante prevazute .ELt:MENTELE COMPONENTE ALE UNEI PUNTI FE . Acest dispozitiv necesita utilizarea materialelor de amprenta elastice. adesea patrata ~i un ~urub lung care 0 asigura la stalpul sau corpul implantului. Procedeul de amprentare ~i transfer pe model sunt descrise in capitolul9. $urubul de fixare a dispozitivului va depa~i nivelul lingurii.

din titan cu diferite angulatii (~i care se fixeaza prin Tn$urubare) sau a~a zi~ii stalpi pe bila prin Tn$urubare pentru ancorarea supraprotezarilor. Capele pot fi ::: -efabrleate si turnate.1 .J ~ 4.1. uste In sens vestibulo-oral. Lamele tin cont de dimensiunea : : . Stalpii pot fi confectionati din material plastic care dupa adaptare ~i paralelizare se pot turna din aur.1. Marziani.1. Spiessl Implantele subperiostale au avut 0 ='C'r1oada de glorie (1955-1965).'/egeser.3. =: e au fost dezvoltate ulterior de catre Dahl.4. $coala tirni~oreana de irnplantologie orala are 0 experienta remarcabila in domeniul implantului subperiostal.. a.2.aSlgurand legatura intre stalp Sl :=' ::::eza sau suprastruetura. Lamele constituie irnplantul de electie ~ edentatiile terminale mandibulare in ca:"." Ang '. dupa care ::" fost oarecum pe ncc!rept abandonate :: 3. a-J fost reluate studiile asupra acestul gen de implante. diferita la maxilar (centripeta) fata de mandibula (centrifuga). ca 51 . ele fiind plate $i ~. (242) au efectuat sute de irnplante subperiostale $i au contribuit la dezvoltarea irnplantelor subcorticale.tat de gatul acestora care conecteaza :::::: rpul implantului cu stalpul permucozal. A fost imbunatatita tehnica de amprentare a patului osos receptor. Hammer. ~'C'-5hkoff. Goldberg. IMPLANTE SUBPERIOSTALE $1 INTRACORTICALE Ideea de baza a elaborarii implantelor :: ~ operiostale a avut-o Muller. ~ ::: . ~: a":.fante. Principalele etape Tn realizarea unei restaurari protetice pe implant subperiostal sunt redate Tn figura 18. subperiostal ~i intracortical (IESI) care este "Iasat in neutralitate" pana la osteointegrare ~i care poate fi indicat in situatii de atrofii AZI. Detalii despre acest tip de implant se '''?gasese Tn capitoluI4. inca in 1937.9. Emanoil Popa ~i colab. • • ••• • '-I • • . in principal a fost modificat designul lor tinand cont de atrofia. $i Popa E. Maeglin.ar Ie :::e"~-e:::e implantologie amerieane. citeaza cazuri de edentatii rezolvate cu implante subperiostale care au rezistat timp de peste 25 de ani. Se pot insera :::' Jnde ereasta alveolara este ingusta $i nu := 'C'rrnite inserarea unor irnplante ~urub.3. Ca derivate ale implantului subperiostal total se cunosc: impiantul sUbperiostal unilateral $i impiantul tripodal al lui Linkow.zontala a patului osos.:0 rita prejudiciilor pe care Ie aduceau eu precadere 'n 'T. Corpul implantului este prevazut cu orificii ::3. tehnicile de determinare a relatiei centrice asHel ca de la inceput sa se poata piasa stalpii viitoarei suprastructuri in pozitii optime ~i mai ales la inaltimi conforme cu spatiul protetic existent.". Conectorii care se prezentau in trecut sub forma de bare semirotunde sunt la ora actuala sub forma de bare plate. apoi din vitaliu cu stalpi din titan $i ulterior din titan.! U nei creste alveolare cu 0 latime de 2 5-5 mm ~i 0 Tnaltime minima de 10 mm :::easupra canalului mandibular (fig. Initial implantele s-au turnat din vitaliu. Relansarea implantelor subperiostale a devenit oportuna $i datorita conduitei de limitare selectiva a implantelor endoosoase. modificate conform rezultatelor recente ale cercetarilor din domeniul fiziopatologiei osoase $i a biomaterialelor. Un :: "?'1lent caracteristic al lamelor este repre='C'''.1 .3. Dintre ace~tia merita sa amintim eforturile doctorului Victor Valin care a conceput un implant endoosos. Elevii profesorului Popa au continuat dezvoltarea acestor irnplante.. Schroeder A. Ele reprezinta :: :::JJa mare categorie de implante endo~ 3 Jase. 4. IMPLANTE LAMA Implantele lama au fost concepute ~i 'erior lansate pe piata de catre Linkow ~i =: :::elmann In jurul anilor '60. Wunderer. 17).

--=.- - ----_. de obicei In pozitie verticala sau oblica. ~)---~ ~ a c b d . orificii sau perforate 9i pot fi sau nu acoperite cu diferite materiale. Implant subperiostal a) creasta alveolara i atrofie accentuata. ~chema): ~ e 4. faptul ca selor maxilare (a crestei alveolare). . Exista doua tipuri de baza: eilindriee .- -' -.desemneaza .:.1 . Prefixul endo. IMPLANTE ENDOOSOASE. Implantele endoosoase se prezinta sub diferite forme: a) Implante sub forma de radaeina (root form implants) sunt concepute pentru a n introduse Intr-un suport osos vertical sub forma de coloana.=. ·entare prealabila.----_. .2. 18. : supraprotezare pe cei 4 "alpi. prevazute cu depresiuni. c) cei 4 . Ele pot fi netede. GENERALITATI ~I ISTORIC' Implantele endoosoase sunt dis poz'tive din materiale aloplastice care se 1sera chirurgical Intr-o creasta osoasa -eziduala cu scopul de a deveni 0 in-rastructura protetica (219).. b) inse~'ea implantului dupa 0 am. e) implant subperiostal ~odern (detalii de design). 'alpi dupa eliminarea firelor.cu retentie 9i legare microscopica .

:: ~ ra chirurgical Intr-o creasta osoasa . 3 Implant subperiostal ai.desemneaza faptul ca selor maxilare (a crestei alveolare).1. ~ -e prealabila.cu retentie ~i leg are microscopica . '" I Implant subperiostal -=. ::upa eliminarea firelor.' =. •.c b d . :: -aprotezare pe cei 4 _. . "1 e 4. Ele pot fi netede.'18 accentuata.uala cu scopul de a deveni 0 in~·::::-·Jctura protetica (219)..=:~ -:. Implantele endoosoase se prezinta sub diferite forme: a) 1mplante sub forma de radaeina (root form implants) sunt concepute pentru a fi introduse Intr-un suport osos vertical sub forma de coloana. b) inse. de obicei In pozitie verticala sau oblica. . prevazute cu depresiuni. a) creasta alveolara .2. orificii sau perforate ~i pot fi sau nu acoperite cu diferite materiale.":...9 din materiale aloplastice care se . c) cei 4 . Exista doua tipuri de baza: eilindriee . GENERALITATI ~I ISTORle Implantele endoosoase sunt dispo'-.. IMPLANTE ENDOOSOASE. Drefixul endo.-~ (detalii de design). "'1p!antului dupa 0 am.

azi existand In plus ~i '~'olante de stadiul II: Sub Vent-Intra. Aceasta perioada este dominata de personalitatea lui L.J nct de vedere chirurgical ~i protetic. . Perioada anilor '50-'60 a fast a perioada de experimente Tn dezvoltarea unor noi tipuri de implant. EI a dezvoltat pe baza implantului ~urub (screw) a lui Lew.--:::9:ate cu ciocanul ~i sub forma de surub =::'9 S8 in"fileteaza Tn patul osos ~i ~ _' ~. ::'9. Leonard Linkow. Formiggini. Halm ~i Misch. In 1940. Per-Ingvar Branemark a efectuat un studiu complex de experimente asupra implantelor dentare. Este demn de remarcat faptul ca Pasqualini a fast eel care a demonstrat pentru prima data a apozitie osoasa In jurul unui implant endoosos. care In 1951 devine American Academy of Implant-Dentistry.: :-1960. Linkow este considerat eel mai important autor In dezvoltarea implantului lama (blade).'"'"1oele tipuri.:utat manual. feno- . pe care I-a Tnceput In 1951 ~i care a luat sfar~it prin finalizarea conceptului de osteointegrare. Initial lamele au fast concepute ca '"'lplante de stadiull.-ezenta unei dimensiuni orizontale a · 3U lui fiind plate ~i Inguste Tn sens V-G. Implantele lama au fast perfectionate de catre Weiss. In 1937 Venable perfectione3za . Tot Strock demareaza :' .Z ute cu retentii macroscopice ::'e as =-. a :::umulat a experienta de peste 30 de ani ~i :c dezvoltat implantul atat pe plan tehno-:glc (design ~i biomateriale) cat ~i din :. . Toate aceste implante pot fi de stadiu I c::au de stadiulii.. un colaborator a lui Forr"fll 99 i ni perfectioneaza implantul. 3. '=oferindu-ne la epoca modema. pe care a denumit-o "osteogeneza funclionala". ''''.:::ele implantului helicoidal spiralat simexecutat din otel inoxidabil sau din tantal. co. Linkow. : ale exista tipul lamelor de reinsertie " zate atunci cand a lama oarecare a fast "=:epartata datorita proceselor osteitice :' . In 1986. ama se une~te cu stalpul (abutement) :: -:ntr-un gat (col). :antullui Formiggini prin marirea gatului " :Iantului ~i imagineaza implantul 1 un instrumentar propriu Tn tehnlca chlrurgicalEL Marziani folose~te implante radacina confectionate din portelan sau acrilat pentru stabilizarea protezelor mobile. Acest implant sub forma de lama este cunoscut sub numele de blade-Linkow sau Linkow-bladevent ~i a fast introdus In 1967.. vitalium. Exista · fcwne -h ibride intre cele doua forme des. Promotorul :: ~estui tip de implant. Strock. Doi ani mai tarziu. implantul propriu vent plant. Forme noi de implante endoosoase ~ :: -' dezvoltat In perioada dintre anii · =-. Perioada moderna a implantelor :: ~doosoase Incepe prin anii '35 fiind mar. In Suedia. . -:. initial ~. pune . Zepponi. Acest aliaj a contribuit mult la ~ -::·z\/oltarea implantelor endoosoase.corllmplantare. ajungand ulterior la im.t3 de lucrarile lui Venable ~i Strock '307) .• =: ~Itul turnat.~.-::.:: 3~ul Cr-Co-Mo cunoscut azi sub numele .'a t xarea osoasa primara. Chercheve completeaza . Heinrich ~i Kawahara au imaginat noi tipuri de lame. ei prezinta 16 ani de observatie asupra acestui tip de implant. Linkow pune bazele dezvoltarii profesionale a organizatiei stomatologilor implantologi. Este tipul de implant .se care imprumuta elemente de la . perfectioneaza '-:J antele de tip transdentar ~i endoosos c -e au fast utilizate cu succes timp de > -=ape 20 de ani. Alvin ~i Strock .'ldoosos cu cea mai veche utilizare.. In 1947.. are particularitati similare cu implantul capsula a lui Greenfild din 1913 ~i cu implantul contemporan Core-vent ~i Swiss Hollow Basket. Acest implant. =arei notiuni de osteointegrare.ele studii histologice marcand debutul . Submerged" ~i Sub Vent-Extra-"Semisubmerged". Small ~i Misiek propun implantul Staple experimentat mai Tntai pe animale (1966-1967) ~i ap!icat ca metoda clinica Intre 1968-1973. Benoit ~i Michelet folosesc implantul transosos utilizand modelul implantului lui Scialom . Tot ca a varianta a lamelor .. implant ce a dominat anii '60-'70 ~i Inceputurile lui '80. b) Implantele lama (blade) necesita :. prezentat In 1963. Scialom propune impiantul tip ac tripodal: trei ace subtiri din tantal sunt inserate intraosos ~i solidarizate extern (intrabucal) sub forma de stalp pentru a suporta elementul de suprastructura.-3.agineaza implantul dentar tip ~urub din · "3lum. Vi scido. a experientelor lui Pasqualini ~i a implantelor lui Muratori.

• Credibilitatea $tiinlifica a studiilor de ia G6teborg. asupra unei posibile necroze osoase datorate supralncalzirii prin frezaj iar alte cercetari au atestat necesitatea procedeelor chirurgicale aseptice. Implantologia orala contemporana incepe din 1978. un implant similar cu IMZ dar cu Inveli$ de hidroxiapatita. au fost aproape inexistente pana In 1972. a fost introdus In 1984. determinand stabilitatea structurala a aces:uia. 'care s-a linut la Harvard. concepe implantul ceramic cilindric din cristal unic de a-oxid de aluminiu. Lederman. chiar $i In prezent iau na$tere aproape anual. In legatura cu statutul profesional al implantologiei trebuie precizat ca In 1972 ADA ia 0 atitudine precauta tata de implantul dentar. elaboreaza impltul Swiss Hollow Basket. care asHel sa poata servi ca stalp pentru diferite suprastructuri. A$adar. care a $i subvenlionat experimentele extensive pe animale precum $i investigaliile clinice. Screw-vent. La Inceputul anului 1970. Kawahara. din vitalium $i titan. Sandhaus. acestea asigurand proteclia biologica a Infrastructurii implantului. Tn 1973 Comisia pentru materiale dentare ~i dispozitive (Council on Dental Materials and Devices). Kirsch a conceput impiantul IMZ In 1974. Dupa experimente clinice. noi tipuri de implante. A.. de specialitate ADA conchide: "implantologia dentara a progresat In ultimii 20 de ani $i a ca.$tigat teren pe multe planuri". Implantul Core-vent. anchiloza functionala" Foarte mu I:e din ideile $1 chiar 'ezultatele la care a ajuns Branemark se oazeaza In mare parte pe cercetarile lui Pasqualini. S-au adus primele rezultate de cercetari "in vivo" la nivelul osului.U. Implantul cu numele Integral. implantul este introdus In S. Osseodent. Implantele cilindrice similare implantului Nobelpharma. Aceste date au constituit baza cre$terii prestigiului imolantologiei orale Intre 1980-1990 $i sporirea interesului pentru aceasta disciplina. corect ar fi ca alaturi de Branemark sa fie socotit ca "parinte" al osteointegrarii $i italianul Pasqualini. S-a demonstrat realizarea interferenlei osului cu implantul. Dupa consultarea literaturi. concept menlionat pentru prima data Inca din 1915 de catre Greenfield. Insa americanii au devenit atenli la importanla contribuliei acestor experimente abia In 1981-1982. Majoritatea implantelor au fost concepute dupa modelul implantului In doua etape a lui Branemark. Raportul acestei asocialii eVidenliaza ca "este 0 acceptare evident limitata a implantologiei dentare ca 0 profesie In sine aceasta fiind un punct de vedere unanim pe plan ir'ternalional". a fost introdus de Nieznik In 1982. Grupul ITI. apoi $i alte sisteme de implante au preluat aceasta metoda de plac?re a implantului de titan cu hidroxiapatita. dupa studii experimentale pe animale. trei factori determina continuarea dezvoltarii implantologiei orale: • Rezultatele Conferinlei de la Harvard 1978. Impreuna cu Institutul national de cercetari dentare (Nationale Institut ot Dental Research) au organizat un simpozion cu tema "Implante dentare". ca Sterioss. Flexiroot. • Extinderea cercetarilor $tiinFfice In domeniul implantologiei.:atre Schroeder 26':' . LOCLJI implantologiei dentare va fi ciaI' numai cand experimentari sistematice $i raportari viitoare VOl' dovedi 0 conceplie unitara. cand ele au fost comunicate. cu aoaritia unoI' noi modele de implante. implantul sau cilindric fiind folosit In Germania Inca din 1974. Intai de firma Johnson&Johnson $i apoi de Kyocera Corporation (1980). In Japonia.A. In Elvelia. un implant "co~" In doua etape. au fost introduse dupa 1982. Tn 1980. Cercetarile fundamentale si cu adevarat $tiinlifice (cu mici exceptii). data cand are loc Conferinta Institutului American de Sanatate. =~ ITI Swiss Basket a lu I Sutter $i colab. Studii experimentale pe animale au conflrmat biocompatibilitatea noului sistem de Implant. Belavia etc. Grupul de la G6teborg (Suedia) a inceput studiile experimentale In 1951. cunoscut la Inceput sub numele de Biotes $i apoi ca Nobelpharmaimplant. Pe baza raportului de la . Kawahara In 1970 experimenteaza . este rezultatul cercetarilor Incepute In 1974 pe baza conceptului structural a lui Greenfield. (295) de la Institutul Straumann. Aceasta conferinta s-a exprimat asupra implantologiei orale cu aprecieri pozitive. Astfel sfera Implantologiei orale se extinde $i continua sa se extinda. De-alungul anilor apar succesiv mai multe tipuri de implante $urub: Tramonte. Prin cercetarile $tiintifice facute au fost aduse dovezi privind ata$area epiteliala la implantele ceramice..mplantul ceramic. Swedevent.

In cele ce urmeaza vom trece Tn revista 0 serie de date clinico-tehnice despre implantele endoosoase. ca. Tnca trei tipuri de implante 3U obtinut aprobarea provizorie a CDI\/ID: . In 1980 si 1981. Ghe. Din 1987. Acceptarea s-a extins Tn --::Jmeniul (naterialelor dentare.3. D. se Jrecizeaza: "este necesara $i Tn continuare J cercetare $tiintifica. sa fie declarat la un centru de stocare a datelor computerizate. Dintre sistemele de implante pe care Ie-am tratat amintim: . Tn mod evi~ent. Burliba~a. ADA selecteaza cri"?r1i1e cJe acceptare provizorie a proiectului :rj implant dentar. Mihail. .IMZ Tn 1988. implantul osos poate . in scopul favorizarii unei evaluari statistice corecte a acestora. Misch afirma ca Tn SUA se preconiza Tn 1992 sa se insere aproximativ 300 000 de implante. In 1986. legate de 1885 implante. Margineanu sunt doar cateva nume care se leaga de perioada de Tnceput a implantologiei de la noi. Teodorescu.. La Conferinta ADA din 1990. PROCEDEE 51 515TEME CARE APELEAzA LA IMPLANTELE END0050A5E In cadrul acestui capitol am selectionat cateva procedee $i sisteme de implante endoosoase care sunt mai cunoscute $i mai des citate Tn literatura de specialitate. pozitia de a nu se folosi rnplantul endoosos. implantului nefiind ~8comandat pentru folosinta de rutina Tn :)ractica c1inica".!:ia la progresul acestei discipline. Spatiul $i limitele prezentei lucrari nu ne-au permis abordarea tuturor procedeelor $i sistemelor de implante endoosoase. Responsabilitatea stoma· Jlogului consta Tn alegerea tipului de 1lplant $i informarea completa a pacien·--' lui asupra posibilitatii aparitiei e$ecurilor 3' a unor riscuri. Pentru urmatorii ani s-a hotariH ca orice Implant endoosos introdus in S. N. instrumen-elor $i echlpamentului pentru implantul '''''ldoosos.:.U. 1 raportul Consiliului pentru materiale dentare. C. necesare pentru Tntelegerea mai u$oara a puntilor pe implante. au fost acceptate atat implantele de tip 3. lonescu.a fost acceptat Jrovizoriu.::a~a"'l 1986 au fost deja inserate aproXlmatlv 100 000 implante Branemark la 25 000 de pacienti din Tntreaga lume. $coala romaneasca de implantologie $i-a adus contribu. multe din acestea fiind reproduceri cu u$oare modificari ale unor implante consacrate. Georgescu. Opri~iu. ADA recomanda Tn 1974: "implantele den'3re 8'ldoosoase pot fi considerate ca fiind ~Itr-O noua faza tehnica $i este nevoie de 0 :. C. • Core-vent Tn 1989. Valerian Popescu. Ganula. 4. totu$i folosit. .mane neschimbata. S-au obtinut date de la 93 de prac· cleni. P.. Vasiliu. D. Emanoil Popa. De remarcat $i eforturile colectivului condus de profesorul L. au fost inserate 30 000 de implante iar Tn anul 1995 se preconizeaza inserarea unui numar de peste 100 000 implante.ustlnuta cercetare $tiintifica". instrumente ~i echipamente.a . Consiliul a initiat Tn 1976 centralizarea Je plan national a datelor legate de imJlante. numai un singur implant Biotes a lui Nobelpharma . Reiese. pe baza datelor acumu3. Timo~ca. Reconstituirile protetice pe implante :. evaluand Tmpreuna cu pacientul ~eneficiile $i riscurile. efectuate j~J.na Tn anul 1987. In Germania mai mult de 6 000 de stomatologi insera implante. Penteleiciuc ~i V. • Oraltronics Blade Tn 1989. Primele implante din tara noastra au fost experimentate $i inserate Tn clinicile de chirurgie buco-maxilo-faciala din cele cinci centre universitare traditionale. In 1994 doar Tn Franta. "implantul ''?'ldoosos nu este indicat Tn acest moment ~a 0 tehnica de rutina Tn practica medicala". V.rnpozlon SI a celul cltat anterior. V. Tn practica de rutina ~3.. Totu$i. Concluziile arata ca rezultatele au fost Tn concordanta cu Jozitia consiliului $i ca este necesara ::ontinuarea cercetarii $tiintifice".te. milioane de proteze se sprijina astazi pe implante sau $i pe implante.-au extins mult Tn ultimul deceniu nu '_ -=3: S numal peste ocean CI Sl l'l =~r:. dupa 'nulte dezbateri.ma cat $i cele cilindrice submerged. In urma evaluarii cercetarilor stiinti'fice.1. Ene pentru preluarea unor principii gnatologice $i de realizare a suprastructurilor protetice pe implante.A. C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful