Sunteți pe pagina 1din 15

Tehnologia restaurarilor protetice cu sprijin implanter

Prin ce se deosebeste protetica implantologica de protetica traditionala?


• Protetica traditionala rezolva o edentatie in functie de numarul dintilor stalpi
naturali existenti.
• Protetica implantologica: beneficeaza de un numar suplimentar de stalpi, viitoarea
proteza cu sprijin implantar conduce planul de tratament si nu inserarea
implantelor
Proteze supraimplantare fixe sau mobilizabile

• Pierdera de inaltime osoasa duce la realizarea de coroane clinice foarte inalte


• Supraprotezarea sprijinita exclusiv pe implante necesita acelasi numar de implante
ca si in restaurarile fixe
• Masticatia este la fel de buna cu supraprotezele pe implante ca si cu o restaurare fixa
• Igienizarea este mult mai usoara la restaurarile mobilizabile decat la cele fixe
• RPFI ofera avantaj psihologic si retentioneaza mai putine alimente
Componentele proteticii implantare

• Infrastructura- defineste corpul si varful implantului situat in os, se vede doar


radiologic
• Suprastructura- restaurarea protetica propriuzisa
• Mezostructura

Infrastructura

• Corp, modul crestal (col) si varf (apex)


• Topografic este situata: submucos, subperiostal, intracortical sau intraosos
• Abutment- serveste pentru agregarea suprastructurii

Implantele de stadiul I

• Corpul si stalpul fac corp comun

Implantele de stadiul II

Sisteme de conexiuni ale stalpilor

• Hexagon extern
• Hexagon intern
• Hexagon intern Frialit
• Conexiunea Camlog
• Conexiunea in stea Nobel Biocare

Amprentarea in implantologie
• Amprenta indirecta (cu lingura inchisa)
• Amprenta directa (cu lingura deschisa)
• Amprenta conventionala

Morfologie implantara

• Ce sunt implantele dentare?


Sunt dispozitive din materiale aloplastice care se insera chirurgical cu scopul de a deveni o
infrastructura protetica.
Tipuri de implante :
• Implante endoosoase
• Implante subperiostale (juxtaosoase)
• Implantele de transfixare

Implantele sub forma de radacina (root form implants


)

• Corpul implantului
• Surubul de acoperire
• Surub de vindecare
• Stalpul sau abutmentul implantului
Componente protetice

• Implant analog
• Dispozitiv de transfer

Clasificarea edentatiilor din punct de vedere implantologic

Oferta osoasa in inaltime


• In 1983 Branemark sustinea ca 10 mm sunt suficienti pentru reusita implantului
• Aceasta dimensiune poate fi redusa in zona densa a simfizei mandibulare
• Aceasta dimensiune poate fi crescuta la osul poros al zonei posterioare maxilare

Oferta osoasa in latime


• Implantele “root-like” necesita un minim de 5 mm in latime
• Implantele lama necesita cel putin 2,5 mm in latime
• Aceste dimensiuni asigura mai mult de 0,5 mm de fiecare parte a implantului la
nivelul crestei, aceasta dimensiune limita creste rapid spre marginea bazilara sau
craniala

Oferta osoasa in lungime


• Lungimea necesara pentru un implant endoosos este legata si de latimea osului
• Un os cu latime de 5mm sau mai mult este necesara o lungime in sens mezio-distal
de 5 mm
• O latime de 2,5 pana la 5 mmare nevoie de o lungime in sens mezio-distal de circa
15 mm

Oferta osoasa in angulatie

• Regiunea frontalilor superiori necesita o angulatie mai mare fata de planul de


ocluzie datorita rezorbtiei centripete
• In laterala fosa submandibulara determina inserarea implantelor cu angulatie tot
mai mare datorita rezorbtiei cetrifuge
- 10 ° la nivelul PM 2 inferiori
- 15° la nivelul M 1 inferior
- 20-25° la nivelul M2 inferior

• O latime suficienta poate permite alegerea unor angulatii de pana la 30° fata de
dintii invecinati sau fata de alte implante
Clasificarea ofertei osoase

CLASA Dimensiuni Variante terapeutice


A >5 mm latime; Implante cilindrice surub
>8-12 mm inaltime;
>5 mm lungime;
< 30° angulatie;
< 1 coroana/radacina
B 2,5-5 mm latime; Implante lama
>10 mm inaltime; Schimb de clasa
>15 mm lungime; Osteoplastie
< 20° angulatie; Augmentare osoasa
< 1 coroana/radacina
C Inadecvata; Implante endoosoase
Latime; Implante subperiostale
Inaltime; Augmentare osoasa
Lungime;
Angulatie;
> 1 coroana/implant;
D Atrofie severa Augmentare osoasa
Atrofie bazilara Implant endoosos
Maxilar neted Implant subperiostal
Mandibula “creion”
>4 coroana/implant

Clasificarea Lekholm si Zarb -1985

• A- creste alveolare integre


• B- resorbtie minima a crestei alveolare
• C- resorbtie accentuata , pana la arcul bazal al maxilarelor;
• D- resorbtie incipienta a bazei maxilarelor;
• E- resorbtie extrema a bazei
Clasificarea Fallschussel

• 0 – os alveolar dentat;
• 1 – creasta alveolara inalta si lata;
• 2 - creasta alveolara inalta si ingusta;
• 3- creasta alveolara inalta si ascutita;
• 4 - creasta alveolara lata, redusa ca inaltime;
• 5- creasta alveolara rezorbita complet.

Clasificarea Misch si Judy


Clasificarea calitatii osoase dupa Lekholm si Zarb
Variante protetice posibile in implantologie (dupa Misch)
• 1. proteza fixa, care inlocuieste doar coroana dentara, avand aspectul unui dinte
natural
• 2. proteza fixa, care inlocuieste coroana dentara si o portiune din radacina (aspect
de coroana clinica alungita)
• 3. proteza fixa, care inlociueste coroanele dentare si tesutul gingival din zona
edentata
• 4. proteza mobila, cu sprijin complet pe implante
• 5. proteza mobila, cu sprijin atat pe implante, cat si pe tesuturile moi

Tipuri de restaurari protetice cu sprijin implantar

FP1
• Pierderea de tesut osos si mucos este minima
• Permite pozitionarea ideala a implantelor
• Este de dorit in zonele estetice
• Dificil de realizat daca lipsesc doi dinti adiacenti
• Materialul de electie este masa ceramica sinterizata pe aliaj nobil
• Se pot folosi bonturi ceramice cu suprastructura integral ceramica

FP2
• Inlocuieste coroana anatomica si o portiune din creasta alveolara
• Volumul si topografia tesutului osos restant situate mai apical fata de jonctiunea
amelo-cementara a dintelui natural
• Materialul de electie este ceramica sinterizata pe aliaj nobil
PF 3
• Inlociueste coroana dintelui natural si o parte a tesutului gingival
• Pacientii pot prezenta o linie inalta a surasului sau o pozitie joasa a buzei inferioare
astfel incat o restaurare alungita nu pare naturala
• Restaurariile au o lungime apropiata de normal si mimeaza papila interdentara
• Aditia de material acrilic sau ceramica roz este indicata
RP4
• Este o proteza mobilizabila
• Alcatuita din suprastructura si infrastructura fiind prevazuta cu sisteme speciale de
mentinere
• Sunt necesare 5-6 implante la mandibula si 6-8 implante la maxilar
• Necesita un spatiu interarcadic mai mare si un spatiu vestibular suplimentar fata de
protezele FP1 sai FP2
RP5
• Este o proteza mobilizabila cu sprijin mixt muco-implantar
• Numarul de implante variabil de la 2 la 5
• Proteza poate fi confectionata inaintea inserarii implantelor sau poate fi folosita
proteza veche
• Sunt necesare rebazari si reechilibrari ocluzale repetate
Tehnici de amprentare
• Tehnica indirecta
• Caracteristic este ca dispozitivul de amprentare , insurubat in implant, ramane la
locul lui in momentul indepartarii amprentei
• Dupa indepartarea amprentei se desurubeaza dispozitivul de amprentare de pe
implant, se ataseaza la stalpul analog si se repune in amprenta
- Daca se foloseste o capa care ramane fixa in amprenta se introduce stalpul analog in capa
- foloseste o lingura standard sau o lingula individuala -

Avantajele tehnicii indirecte


• Asemanatoare tehnicilor de amprentare clasice (stalpul implantului-cand se
folosesc cape- si dispozitivul de transfer raman pe loc),
• Posibilitatea verificarii la vedere a repozitionarii ansamblului DTI- stalp analog
Dezavantajele tehnicii indirecte
• Tehnica nu se aplica in azul implantelor cu diferente de paralelism mari,
• Poate apare posibilitatea deformarii materialului de amprenta la dezinsetrita
lingurii de pe campul protetic,
• Exista dificultati la repozitionarea ansamblului DTI-stalp analog.
Tehnica directa
• Necesita dispozitive de transfer directe
• Forma DTD unanim acceptata este paralelipedica, fiind prevazute cu suruburi lungi
care le permite atasarea la staplul implantului
• Impune folosirea unei linguri ce va fi perforata la nivelul surubului de fixare,
• Surubul trebuie sa depaseasca lingura

Avantajele tehnicii directe


• Risc scazut de deformare a amprentei dupa indepartarea din cavitatea bucala,
• Se poate utiliza si in cazul implantelor cu diferente de paralelism
• Obtinerea unui model de lucru mai fidel
Dezavantajele tehnicii directe
• Posibilitatea de deformare a amprentei la montarea stalpilor analogi,
• Greu de executat in regiunea laterala,
• In cazul existentei mai multor implante, in zona laterala necesita timp indelungat
pentru indepartarea suruburilor de fixare inaintea dezinsertiei amprentei
Realizarea modelului preliminar si a lingurii individuale
Alegerea initiala a stalpilor si amprenta preliminara
• La prima sedinta protetica sunt alesi stalpii protetice dupa urmatoarele criterii:
- pragul stalpului ar trebui sa fie cu 1 sau 2 mm sub nivelul tesuturilor moi,
- in regiuniile non-estetice stalpul se plaseaza cu 2mm deasupra tesuturilor mandibulare
pentru a facilita igiena,
- la nivel cu mandibula pentru a evita problemele de fonatie
• Se amprenteaza campul protetic cu dispozitivele de transfer montate la implante cu
hidrocoloid ireversibil sau silicon cu reactie de condensare,
• Amprenta preliminara in care se afla pozitionat ansamblul stalp analog –dispozitiv
de transfer este asezat pe masuta vibratorie, in ea se toarna gipsul de clasa a III-a
(dur) sau clasa IV-a (extradur),
• Dupa priza completa a gipsului, se demuleaza amprenta obtinandu-se modelul
preliminar.
Confectionarea lingurii individuale
Dupa izolarea modelului se trece la confectionarea lingurii individuale,
- Se poate realiza din rasina acrilica termoploimerizabila , din rasina acrilica
autopolimerizabila sau din rasina acrilica fotopolimerizabila,
- O lingura de amprenta individuala duce la erori mai mici atat din punct de vedere al
calitatii amprentei cat si ca distorsionare de-a lungul arcadei
Lingura individuala este perforata la nivelul dispozitivulor de transfer
- Se recomanda folosirea unui adeziv pentru materialul de amprenta de tip material elastic
- Materialul de electie este siliconul cu reactie de aditie foarte rigid sau un polieter
Amprentarea finala a campului protetic prin tehnica directa (amprentare deschisa)
• Se recomanda metoda directa daca sistemul de implante ofera dispozitivele de
transfer direct si situatia anatomica permite folosirea acestora,
• Cand pacientul realizeaza o deschidere prea mica a cavitatii bucale va trebui sa se
recurga la metoda indirecta de amprentare (dispozitive indirecte de amprentare si
transfer)
• Se face verificarea lingurii individuale,
• Se monteaza dispozitivele de transfer pe implant,
• Se aplica adezivul pentru retentionarea materialului de amprenta ,
• Se aplica materialul de amprenta cu ajutorul unei seringi in jurul dispozitivelor de
transfer,
• Se incarca lingura individuala cu material de amprenta si se aplica in cavitatea
bucala,
• Dupa priza materialului se slabesc suruburile de fixare a dispozitivelor de transfer,
• Se indeparteaza amprenta din cavitatea bucala, dispozitivele de transfer ramanand
fixate in amprenta
Modelul si masca gingivala
• Inainte de turnarea modelului tehniceanul trebuie sa se asigure ca ansamblul
implant analog- dispozitiv de transfer este pozitionat corect in amprenta,
• Daca amprentarea a fost realizata prin tehnica lingurii inchise fixarea stalpului de
amprentare de implantul analog se face inainte de pozitionarea ansamblului in
amprenta,
• Dupa ce ansamblul implant analog- stalp de amprentare a fost fixat, se poate recurge
la turnarea mastii gingivale
• Dupa ce masca gingivala a facut priza (5-7 minute) se poate turna modelul de ghips
(clasa aIV-a)
• Se evita utilizarea masutei vibratoare
• Dupa priza ghipsului se indeparteaza surubul de fixare si abia apoi se realizeaza
demularea modelului
• Dupa acesti pasi va rezulta modelul de ghips cu implante analoage fixate in el si cu
masca gingivala in jurul implantelor
Tipuri de masca gingivala
• Masca gingivala rigida
• Este realizata din material acrilic care nu prezinta risc de deformare in timpul
indepartarii sau repozitionarii pe model,
• Dezavantajul principal il reprezinta dificultatea indepartarii de pe model in cazul in
care masca acopera regiunea mai multor implante ale caror axe nu sunt paralele
• In acest caz se folosesc conuri de compensare special concepute
Masca gingivala elastica
• Este indicat sa se folaseasca un izolator pentru prevenirea adeziunii mastii gingivale
de materialul de amprenta,
• Dupa injectarea materialului in amprenta, se asteapta priza materialului timp de 7-9
minute,
• Dupa ce materialul a facut priza se poate turna gipsul

Dotarea laboratorului de tehnica dentara


Vacumm-malaxorul
• Se obtine o masa omogena de gips sau masa de ambalat
• Este posibila malaxarea unei cantitati mari de material
• Modele finite, modelele duplicate si tiparele de turnare prezinta o precizie mai mare
• Diminuarea riscului de formare a bulelor de aer
• Respectarea cu strictete a timpului de malaxare specificat de producator
Izoparalelograful
Optiuni de tratament prin protezare fixa
• Optiuni de tratament prin protezare fixa in cazul tratamentului edentatiei totale
mandibulare
Optiunea 1
• 4-6 implante inserate in zona interforaminala pot fi solidarizate printr-o structura
rigida
• De obicei se utilizeaza 5 implante
• Extensia nu trebuie sa depaseasca dimensiunea antero-posterioara a implantelor
mai mult de 2,5 ori
• Daca factorii de stress sunt mari, extensia poate fi contraindicata

Optiunea 2
• Optiunea 1 + inserarea unui implant deasupra fiecarei gauri mentoniere,
• Ofera un numar de 6-7 implante,
• Distanta antero-posterioara este marita,
• Reduce extensiile distale

Optiunea 3
• Inserarea de implante in zona interforaminala si in zona molara unilaterala (5-7
implante)
• Pozitii cheie: pozitia M1, pozitiile caninilor si pozitia premolara contralaterala
• Pozitiile secundare include: pozitiile PM de pe arcada omolaterala, pozitia IC si zona
de deasupra gaurii mentoniere contralaterala pentru a reduce extensia
• Gradul de acoperire antero-posterioara este mai mare si este prezenta o singura
extensie in loc de doua
Optiunea 4
Implantele vor fi inserate in toate cele trei regiuni mandibulare
• Inserarea de implante in zona molara bilateral, fara a solidariza rigid grupul de
implante printr-o singura restaurare
• Pozitii cheie: pozitiile M1, bilateral, pozitiile C
• Pozitii secundare: zona PM 2 si zona incisivilor

• Pozitiile tertiare: zona PM 1


• Toate implantele din zona anterioara, impreuna cu toate implantele posterioare de
pe o parte sunt solidarizate rigid
• Implantele din zona contralaterala posterioara sunt restaurate independent de
primele, printr-o restaurare de trei elemente ale carui stalpi sunt M1 si PM1
• Sunt necesare cel putin 8 implante
• Este indicata cand factorii de forta sunt mari
• Este indicata cand densitatea osoasa este scazuta
• Avantaje : lipsa extensiilor, risc de descimentare si de supraincarcare ocluzala
reduse

Optiunea 5
• Restaurarea prin trei proteze fixe independente intre ele
• In regiunea anterioara pot fi plasate 4-5 implante
• Pozitii cheie: pozitiile C si ale PM 1
• In regiunea posterioara este de preferat sa se insere un implant distal de zona M1
• Restaurarea anterioara se va extinde de la PM1 pana la omologul sau contralateral
• Restaurarile posterioare sunt reprezentate de proteze fixe cu doua unitati sprijinite
pe cele doua implante posterioare
• Avantaje: segmente mici ce pot fi refacute usor in caz de descimentare sau fractura,
restaurarile independente permit flectarea si torsiunea mandibulei
• Dezavantaje: necesita un numar mare de implanta, respectiv 12
Fixarea restaurarilor protetice fixe
Intr-o prima faza trebuie fixati stalpii artificiali la corpul implantelor prin una din cele trei
procedee: insurubare, cimentare sau frictiune (sudura la rece).
In a doua etapa urmeaza fixarea suprastructurii protetice prin: cimentare sau insurubare

Avantaje si dezavantaje

Proteza cimentata Proteza cu retentie prin


insurubare
1. Suprastructura mult mai pasiva; 1. Obtinerea dificila a unei
suprastructuri pasive;
2. Corectie usoara in cazul unei 2. Corectia suprastructurii este
suprastructuri active; dificila, necesitand etape
suplimentare de laborator;
3. Distributie adecvata a fortelor 3. Fortele axiale sunt receptionate de
axiale la nivelul infrastructurii suruburi, avand o distributie relativa;
(implant);
4. Utilizarea unor tehnici protetice si 4. Necesita personal de specialitate
de tehnologie traditionale, accesibile calificat. Tehnici speciale de executie,
si persoanelor cu posibilitati cost ridicat;
financiare medii si reduse;

Avantaje si dezavantaje

Proteza cimentata Proteza cu retentie prin insurubare


5. Control estetic usor; exercitarea 5. Compromiterea suruburilor poate
progresiva a fortelor ; stalpii pot fi avea loc in aproximativ 20-25 % din
conectati intre ei reducand efectul cazuri. Astfel cresc fortele
fortelor functionale; receptionate de restante;
6. Fracturi mai rare ale polimerilor si
ceramicii de placare; risc minim de --------------------------------------
descimentare;
7. Acces usor la nivelul stalpilor Acces dificil in regiunea posterioara in
posteriori; cazul unor cavitati bucale de
dimensiuni reduse;
8. Numar redus de etape; timp de 8. Numar crescut de etape, timp de
lucru scazut. lucru prelungit.

Metode de evitare a slabirii suruburilor


. In cazul suruburilor
- Designul
- Localizarea
- Pretensionarea
- Folosirea suruburilor de aur
2. In cazul componentelor
- Prelucarea suprafetelor componente
- Folosirea cheii dinamometrice
- Potrivirea componentelor
3. In cazul implantelor
- Numar suficient
Metode de evitare a slabirii suruburilor
Tehnica
- Moment al fortei scazut
- Schelet metalic adecvat
- Tarodare adecvata
- Design ocluzal adecvat
5. Selectarea pacientilor
- Stoparea/minimalizarea parafunctiilor