Sunteți pe pagina 1din 38

t:

ROTETICA IM PLANTOLOGICA

Conceplia gi realizarea suprastructurii implantelor


Conceplia particularE a lucrdrilor protetice sprijinite pe implante se datoreazH suprastructurii deosebirilor biomecanice dintre implante Si dintii naturali. in realizarea implantelor se va lua in calcul dimensiunea suprafelei osteointegrate a implantului, dimensiunea consodimensiunea bregei edentate, distribulia forfelor, inc5rcarea ocluzalS, lelor [8, 9]. Lucrarea protetic| trebuie realizati astfel inc6t sb permitd incircarea ocluzald axiald, reducdnd forlele orizontale' Dimensiunea suprafelei ocluzale trebuie si fie redusi corespunz5tor dimensiunilor imPlantelor.

Morfologia felei ocluzale trebuie sd prezinte pante cuspidiene atenuate, line, caperre sb nu permit| aparilia forlelor paraaxiale. Morfologia lucrdrii protetice trebuie sd
mitS realizarea unei igiene orale corespunzbtoare' LucrSrile protetice sprijinite pe implante trebuie sE se adapteze perfect la nivelul componentelor implantului (sE fie ,,pasive"), pentru a evita aparitia de cupluri de forte 5i migciri de torque cu efect nociv asupra implantului'

Lucrdrile protetice cu sprijin mixt pe implante 9i dinlii naturali vor fi prevbzute cu ruptori de forle sau sisteme articulate, pentru a compensa diferenlele de rezilient5 intre implante Si dinti gi si evite aparilia cuplur:ilor de forle gi migcbrilor de torque mentionate, care suprasoliciti implantele, dinlii 5i lucrarea proteticS'

Lucririle protetice cementate pe implante


Lucr5rile protetice concepute pentru a fi cementate pe implante sunt realizate dupi criteriile convenlionale gi prezintd urm5toarele avantaje:

. . . o . o . . o

suprastructura pasiv5 este facil de obtinut din punct de vedere tehnic lucrSrile care nu se adapteazS pasiv sunt ugor de corectat lucrjrile cementate favorizeaz5 inc5rcarea axial| a implantelor pot fi confeclionate intr-un laborator de tehnicS dentari "traditional" estetica se realizeazi facil colceptul de incSrcare osoasS progresivS este realizabil lucrarile cementate oferS un bun acces la stalpii posteriori confeclionarea este economicb 9i rapidi cementul de fixare poate fi de tip temporar, pentru indep5rtarea periodicb lucririi (Fig. 9.43-9.49)'

2t7

E
IMPLANTOLOGIE ORALA

-i

Fig" 9.43,Implante inserate in hemiarcada

iII

pentru reabilitare sprijinitd pe implante"

Fi1.9.44. Etapa de amprentare: dispozitivele de amprent5 ingurubate in implante.

Fig. 9.45. Lucrarea proteticd cementatb pe implante.


2LB

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig.9.45, Lucrarea protetic5 cementat5 pe implantele mandibulare in ocluzie.

Fig. 9.47. Radiografia preoperatorie a cazului. Edentalia de etiologie predominant parodontalS.

Fig. 9'48. tucrare metalo-ceramicb cementatd pe implante' Ambrazurile largi favorizeazd igienizarea gi autoigienizarea (se remarcd filmul salivar)"

2L9

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9,49. Aspectul radiografic OPT al lucr5rii cementate pe implante' Se observ5 adaptarea favorabilS la infrastructurS.

Lucririle protetice ingurubate pe implante


Lucririle protetice ingurubate pe implante reprezintd standardul cel mai evoluat al proteticii implantologice, at6t ca gi conceplie gi principiu, c6t gi ca 5i fabrlcatie, Caracteristicile gi avantajele lor Ie disting net de lucrbrile cu alt tip de sprijin pe implante.
Avantajele lucrlrilor ingurubate pe implante
marele avantaj este retenlia pe st6lpi de dimensiuni minime (chiar 9i cu inEllrme mai redus5 de 5 mm)

acces permanent

la

bonturile

gi

implantele subiacente pentru control

Si

tratamentul de intretinere prin deSurubarea lucr5rii'


procesul tehnologic de confeclionare a acestui tip de lucrSri este unul complex" tri consecin!5 rezulti o serie de dificultbti inerente acestui proces:

Dificuttdli gi dezavantaje ale lucrdrilor protetice ingurubate pe implante

. suprastructura pasivS dificil de oblinut . coreetarea dificilS a lucrdrilor care nu sunt pasive . incErcare axialS a implantelor greu de realizat . laborator dotat exceplional, manipulare dificilS . incdrcare progresivS dificilS r occs dificil la st6lpii posteriori o costisitoare 5i consumatoare de timp G risc relaxare gurub fixare c risc fracturd componente gurub, fractura lucrdrii in jurul orificiilor
eaz de incdrcare biomecanic5 incorectS'

Suruburilor in

220

PROTETICA IMPLANTOLOGIEA de Dincolo de aceste dezavantaje, lucrdrile ingurubate pe implante rEmdn optiunea pe care o oferd perfonnranlS a terapiei protetice implantologice, gra!ie calite!ii restaurErii (Fiq"

e's0).

Fig. 9.5O. Bonturile protetice ale lucrSrii ingurubate pe implante' Se remarcb l5cagurile in care se fixeazd v6rful mini-Suruburilor de fixare a suprastructurii'

pregbtiti Fig. 9.51. Suprastructura lucririi inSurubate pe implante pentru fixarea Suruburilor palatinale'

22L

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.52. Trusb pentru confectionarea orificiilor guruburilor lucr5rilor ingurubate pe implante.

Fig. 9.53. Componentele lucririi protetice inSurubate pe implante: lucrarea metalo-ceramic5 gi mini-guruburile de fixare,

Fig. 9.54. Cheita pentru fixarea mini-guruburilor.

222

PROTETICA IM PTANTOLOGIEA

Fig. 9.55. Aspectul dinspre vestibular al lucr5rii inSurubate pe implante.

Fig. 9.56, Aspectul dinspre palatinal al lucrSrii ingurubate pe implante" Se remarc5 suruburile de fixare a lucrbrii'

223

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig.9.57. Aspect dinspre vestibular al lucrdrii protetice ingurubate pe implante,

Fig. 9.58, Aspect dinspre oral al lucrdrii protetice ingurubate pe implante. Se remarci guruburile palatinale de fixare a lucrSrii.

224

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9,59. Aspectul dinspre vestibular al lucrbri protetice ingurubate pe implante (lucrare tiP FP-2)'

Fig. 9.6O. Aspectul dinspre oral al lucrbrii protetice inSurubate pe implante. Se remarcd guruburile linguale de fixare a lucrdrii.

tn cadrul lucrdrilor protetice ingurubate pe implante, o categorie aparte o reprezinti leerdrile protetice unidentare sorijinite pe--ittlElel1.tQ' Particularitatea care caracterizeazd at6t etapa chirurgicalS de inserfie a implantului unidentar, c6t 5i confectionarea lucr5rii Brotetice este legat5 de necesitatea armoniz5rii 5i incadrdrii perfecte a acestora in
arcadele dentare, 225

IMPLANTOLOGIE ORALA

C6nd este vorba de o edentatie frontalS superioarb apar urm5toarele probleme in leg5tura cu cavitatea implantului; r peretele alveolar vestibular este poros, cu corticala subtire 5i de regulE prezent6nd un grad de resorbtie . pentru angajarea stabilS a implantului in procesul alveolar rezultd o angljlalie care trebuie corectati cu un bont protetic angulat 5i riscd sE plaseze manginea gingivalS prea vestibular (aspectul de coroand mai "lung5") . exist5 in general o discrepan!5 intre diametrul unui dinte frontal natural gi diametrul implantului inserat in creasta resorbit5 ("profil de emergen[5") . pentru oblinerea unei lucrbri estetice imbinarea ?ntre implant gi lucrare trebuie s5 fie situata subgingival, ceea ce favorizeazd acumularea plScii bacteriene 51 riscul de periimplantitS.

Toate aceste aspecte trebuie echilibrate pentru obtinerea unui rezultat functlonal estetic favorabil (Fig. 9.61-9,67).

5;

Fig. 9.61. Implant in regiunea 1,1 descoperit gi prevdzut cu gurub de vindecare.

Fig. 9.62. Bontul protetic.

226

PROTETIEA IM PLANTOTOGIEA

Fig. 9.63. Cheie acrilic6 pentru facilitarea mont5rii gi verificarea pozitionErii corecte a bontului Protetic.

Fig. 9.64. Estetica coroanei metalo-ceramice ingurubate pe implant.

fisig.

9"65. Aspectul coroanei meta lo-ceramice

ingu rubate pe implant cu gurub palatinal"

227

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.66. coroana metalo-ceramic5 ingurubat5 pe implant restaureazd o portiune din mucoasa gingivalS (.'estetica rogie,,).

gi

Fig.9.67. Lucrarea protetic5 incadratS armonios in estetica

facialE.

Lucririle protetice retenlionate prin mijloace pe implante: supraproteza ("overdenture")

specE=le

Pentru restaurarea edentatiei totale mandibulare gi maxilare existd o alternativd cost-eficientd de lucr5ri protetice retenlionate prin mijloace speciale: supraproteza mandibu larS ("overdenture"r "OD"), Acest tip de lucrare protetic5 mobilizabil5 cuprinde: ' ca infrastructurE implante inserate interforaminal (regiunea mandibulard cuprinsb intre cele dou5 giuri mentoniere); a ca mezostructurS - bonturi protetice unite printr-o bard sau sistemul de capse; a ca suprastructurd - lucrarea proteticd (supraproteza), retenfionatd la nivelul mezostructurii prin sisteme de c5l5reli sau capse (Fig. 9,68-g.73) [10, 11].
228

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

FiC. 9.68. Implante mandibulare cu mezostructuri tip capse pentru supraprotezare.

Fig. 9.69, Aspectul fetei mucozale a supraprotezei' Se observi sistemele de retentie tip capse cu garnituri de silicon'

Fig.9.7O. Aspectul dinspre oral al supraprotezei mandibulare'

229

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig.9.7L. Supraproteza sustinut5 de mezostructurd pe modelul de demonstratie"

Fi9.9.72. Mezostructura inSurubatd pe implante. Se remarcd 3 retentori tip capse.

Fig. 9.73. Pe fata mucozaiS a supraprotezei se observd retentorii tip capse pentru capsele de la nivelul mezostructurii.

234

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Avantajele IucrErilor tip supraprotezE (overdenture) lucrErile oferE posibilitatea indepSrtbrii de cEtre pacient pentru igienizare riguroasd a mezostructurii, a implantelor gi a lucrSrii protetice; prin indep5rtarea de pe c6mpul protetic se evit5 eventuala exercitare permanentd a parafunctiilor; lucrarea poate fi confectionat6 astfel incdt sE distribuie uniform fortele ocluzale la nivelul tuturor implantelor, asigu16nd astfel succesul acestora pe termen ru ng; lucrarea este foarte avantajoas5 din punct de vedere economic (numdr mic de implante, confectionare conventionalS a lucr5rii).

Dezavantajele acestor lucr5ri sunt in principal legate de aspectul psihologic - pacientul poartd o lucrare mobilizabilS. Acest dezavantaj este ins5 depSgit cu prisosin!5 de avantajele lucrdrilor. Numdrul de implante inserate interforaminal poate varia intre 2 gi 5 (iar tipurile de supraproteze sunt denumite schematic OD 2, OD 3, OD 4, OD 5 dupb num5rul implantelor de sus{inere). Cu c6t num5rul gi suprafata implantelor este mai mare, cu at6t sarcinile functionrale care pot fi preluate de lucrarea proteticd sunt mai mari, rezistenta biomecanic5 este mai bun5, iar prognosticul pe termen lung al lucrdrii gi supravietuirea implantelor sunt mai bune. Prin numErul redus de implante se asigurd un cost sc5zut reabilitSrii, dar pe de alti parte numSrul lor scizut impune cuprinderea tuturor implantelor in mezostructurS, pentru transferul uniform al sarcinilor, Parametrii osului interforaminal sunt favorabili implantdrii: calitatea este bun5, cu osul de densitatea cea mai mare ?n oasele maxilare, iar dimensiunea poate fi utilizatd pe toatd inSltimea pentru inserarea implantelor (chiar gi ancorare bicorticalS) (Fig. 9.74s.76).

Fig, 9.74, Implante mandibulare tip gurub inserate interforaminal pentru suslinerea unei mezostructuri tip bar5, Restaurarea proteticd indicat5 este de supraprotez5 ("overdenture" OD 2)'

23r

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig, 9.75. C6mp protetic mandibular edentat total neretentiv. Implante mandibulare inserate, Edentatie mandibularb total5 cu indicatie de reabilitare prin supraprotezd suslinuti pe implante ("overdenture" OD 3),

Fig.9,76. Aspectul clinic al implantelor din OPT de mai sus.

Fig.9.77. MezostructurE tip bari cu retenlii tip capse ("overdenture" OD 5).


232

I
PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9.78. MezostructurS gi supraprotezi ("overdenture" OD 5).

Fig. 9.79. Aspectul fetei mucozale a supraprotezei cu mijloacele de ancorare ("overdenture" OD 5).
233

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.8O. Lucrarea protetic5 tip supraprotez5 aplicatb pe mezostructurd pe model ("overdenture" OD 5).

Dupd insertia implantelor urmeaz5 constructia unei mezostructuri tip barb (Fig. 9.81), care va servi sprijinului lucririi protetice. Adaptarea barei la implante trebuie sE fie perfectS, pentru a nu solicita disfunc[ional implantele. Calitatea adaptdrii se controleazi prin examenul radiografic (OPT sau radiografii retroalveolare). Lipsa spatiului intre implant gi barS (macro-gap) pentru fiecare implant este semnul adaptdrii corecte a barei (Fig. 9.82). in cazul neadapt5rii barei, aceasta se va secliona, se va inguruba pe segmente, ia:" segmentele vor fi resolidarizate in noua pozitie (prin sudurE).

Fig. 9.81. Mezostructura tip barE unegte implantele sl distribuie uniform sarcinile functionale.

234

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9.82. Verificarea radiograficd a adaptdrii barei la implante.

{-ingura individualS pentru amprentarea mezostructurii se confeclioneaz5 cu acces la guruhurile de fixare a barei (Fig, 9.83).

Fig. 9.83. Lingura individualS de amprentd prev5zutd cu orificii de acces la suruburile de fixare a mezostructurii.

235

IMPLANTOLOGIE ORALA

"macro-gap" Fig. 9.84. Adaptare necorespunzdtoare a mezostructurii, cu

intime la implante' Fig" 9.85. Refacerea mezostructurii 5i realizarea adapt5rii

se realizeazl in continuare Lucrarea (gi laborator, duPb inregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie amprenta barei (Fis, e.86-9.se).
..overdenture,,

in etapele conventionale
a relaliilor sagitale)

de
9i

236

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9.86. Etapa de confectionare a supraprotezei sprijinitS pe bar5. Pregdtirea pentru amprentare gi inregistrarea relaliei intermaxilare.

Fig. 9.87. Lingura individualS pregdtitd pentru amprentarea barei,

237

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.88. inregistrarea relaliei intermaxilare pentru confectionarea supraprotezei.

Fig. 9.89. Amprenta barei (mezostructurii) cu lingura individuald.

Fig, 9.9O. Etapele care urmeaz5 pentru confeclionarea su prastructu rii : amprenta rea gi inregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie.

238

PROTETICA IM PLANTOLOGIEA

Fig. 9.91, Inregistrarea ocluziei servegte red5rii dimensiunii verticale de ocluzie.

Fig. 9.92. tnregistrarea in val de ceard a pozitiei sagitale 5i verticale a antagonigtilor.

Fig. 9,93. Amprenta barei prin tehnica "double-mix". Amprenta conline bara 5i
guruburile de fixare"

239

IMPLANTOLOGIE ORATA

Fig. 9.94. Mezostructura tip bard ingurubatd pe 2 implante interforaminale"

Fig. 9.95. Lucrarea protetic5 tip "overdenture" aplicat5 gi verificatb in ocluzie pentru contacte echilibrate.

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

FEg,

9.96, Mezostructura ingurubatd pe implante pentru sprijinul unei supraproteze, Se remarcd dispozitivele de retentie tip capse.

Fig. 9.97, Controlu l rad iolog ic al ada ptd rii mezostructu rii mand ibu lare. La maxilar tratamentul in curs de suplimentare a numdrului de implante care sprijini supraproteza.

Fig. 9.98, Lucrarea proteticd tip supraprotezd aplicati in cavitatea ora15.

24r

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.99. Aspectul lucrdrilor protetice in z6mbet.

Fig. 9.1OO' Componentele lucririi protetice pregitite pentru inregistrarea ocluziei"

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9.1O1. inregistrarea dimensiunii verticale de ocluzie pentru supraproteze.

La 16ndul lor, lucrErile protetice mobilizabile pot fi subclasificate in proteticd implantologicd [7] in . lucriri cu sprijin exclusiv pe implante (lucrdri tip MP-4 sau RP-4); . lucrSri cu sprijin pe implante 5i tesuturile muco-oasoase (lucrdri tip MP-5 sau RP-5).

Unirea implantelor prin mezostructuri tip lesuturile muco-osoase (Fig. 9. 102-9'108)'

bari reduce sprijinul lucr5rii protetice

pe

Fig. 9.102. Aspectul mezostructurii gi felei mucozale a supraprotezei maxilare cu retentori tip barE cu cdldreti 5i cu capse'
243

IMPTANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.1O3. Bara cu supraproteza tip "overdenture" maxilarS.

Fig. 9.104. Aspectul endooral al barelor de mezostructuri ingurubate la implante. lntreruperea pe linia medianb reduce riscul dezechilibrului biomecanic,

244

PROTETICA IM PLANTOTOGICA

Fig. 9.1O5. Aspectul lucririi protetice in z6mbet.

Fig. 9.1O6. Aspectul dinspre vestibular gi oral al lucrErilor protetice inguru bate gi su praproteze.

Fig. 9.1O7. Detaliu dinspre oral al lucrdrilor protetice meta lo-cera mice insu ru bate pe implante,

245

IMPLANTOLOGIE ORALA

-:**

Fig. 9,108. Infrastructura lucr5rilor prezentate anterior implante endoosoase tip 5urub,

in funclie de numbrul implantelor, de forma arcadei gi de distribufia pe arcadi a implantelor, bara se poate extinde spre distal. Extensia spre distal este recomandatd doar pentru mezostructurile sprijinite de 4 sau 5 implante. Distanla pe care se pot extinde spre posterior nu trebuie sd depSseasc5 de 1,5 ori dimensiunea anteroposterioard a perimetrului de sprijin circumscris de implante (Fig. 9.109-9.116) t7l.

Fig. 9.1o9. Aspectul opr al mezostructurii unei supraproteze maxilare.

Fig" 9.11o. Aspectul clinic al supraprotezelor maxilard gi mandibulard"


246

PROTETICA IM PLANTOLOGICA

Fig. 9.111. Aspectul pacientului in zdmbet.

Fig. 9,112. Bara maxilari a supraprotezei,

Fig. 9.113, Bara mandibularb a supraprotezei'

IMPLANTOLOGIE ORALA

9.114. Lucrdrile protetice maxilarb

9i

mandibularb in z6mbet,

Fig. 9.115. Aspectul radiografic al componentelor lucririlor protetice tip overdenture: implantele, barele gi supraprotezele. Resorbtia osoas5 crestelor nu permite protezarea ConventionalS in asemenea cazuri.

Fig. 9.116. Aspectul felelor mucozale ale supraprotezelor cu sistemele de retentie - cilSreti 5i capse.
248

PROTETICA IMPLANTOLOGICA

Lucr6rile mixte, sprijinite pe implante Si pe dinti naturali


compromis, cu unitSli dentare de sprijin insuficiente pentru {ucr5ri conjuncte, asociat cu o ofert5 osoasd deficitard pentru un num5r adecvat de implante, lucrarea proteticd trebuie s5 fie sus[inut5 printr-un sprijin mixt, pe implante gi oe dintii naturali (Fig. 9.117-9.119). Aeest tip de lucrSri este controversat in implantologia ora15, din cauza diferenlei de qrobilitate (rezilien[5) dintre implante (clinic mobilitate nulS) gi dinlii naturali (clinic mobilitate fiziologicd). Biomecanic, aceast5 diferen!5 se traduce prin solicitare nefiziologicd a implantelor, osului periimplantar, dintilor st6lpi gi lucrdrilor protetice. Complicatiile care pot surveni
rfecta;

in situalii de c6mp protetic

in functionarea acestor lucrdri cu sprijin mixt

pot

implantele gi osul periimplantar (periimplantitS, resorblia osului periimplantar, fractura implantului) ; e componentele lucr5rii (descimentarea sau fractura lucr5rii cementate. relaxarea sau fractura gurubului intern de fixare a bontului); = dintii (afectarea parodontalS, cregterea mobilitSlii, carii, necroze). tn scopul echilibr5rii biomecanice a acestor lucr5ri s-a recomandat includerea in ucrdri a atagamentelor speciale tip ruptori de for!5 ("stress - breakers,,).

Fig. 9.117. Reabilitarea hemiarcadei II prin alternativa terapeutic5 cu sprijin mixt, pe implante gi dinti.

249

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig.9.118. Aspectul clinic al implantelor descoperite in cazul de mai sus"

Fig.9.119. Lucrarea protetic5 cu sprijin mixt aplicat5 in cavitatea oral5,

in

unele cazuri se indicd sprijinul suplimentar muco-osos, prin geile lucnbrilor

mobilizabile (Fig. Lt2O,

Lt21).

250

PROTETICA IMPLANTOLOGICA

Fig" 9.12O. Pentru c6mpul protetic din imagine lucrarea va avea sprijin mixt, pe dinti 9i implante" Mezostructura conline bonturile protetice, O punte cementat5 9i o supraprotez5 vor constitui su Drastructu ra.

FEg.9.121. Imagine OPT a cAmpului protetic cu indicatie de lucrbri cu sprijin mixt, pe implante, dinti naturali 5i muco-osos.
r

Fig" 9.L22. Lucrarea protetic5 sprijinitd pe dinti naturali gi implante,

lJI

IMPLANTOLOGIE ORALA

Fig. 9.123, Aspectul bonturilor naturale gi a celor ingurubate pe implante intr-o lucrare cu sprijin mixt. De remarcat resorblia neuniform5 a crestei; dintii naturali au conservat volumul osos prin functia lor.

Complicatii in etapa de incdrcare protetici a implantelor


Ca

uzele egecu I u i I ucrl rilor cementate

. lucrarea protetic5 efectuati incorect ; ' cooperarea defectuoas5 a pacientului, cu intrelinere insuficientd a igienei onale; ' in cazul sprijinului mixt, ra niverur dinliror naturari pot apdrea: - caria st6lpilor, descimentarea lucrbrii, fractura materialului; . la nivelul implantelor pot apdrea: - fractura componentelor, resorblie osoasd, descimentare [12].
Cementul rezist5 mai bine la presiune dec6t la tractiune sau forle de forfeeare, Pentru a suplini aderen[a mai slabd a cementului la nivelul componentelor implantelsr dec6t la nivelul din[ilor, se va lua in consideratie o configurare geometricd specialb a bonturilor protetice privitor la: - bizotare; - suprafata totald extins5; * inSltime mare; - retentie - rugozitdti gi gan!uri axiale; - rezistentd (sarcini paraaxiale); _ directia de insertie,

mixte, utilizarea bonturilor angulate,


marginile ascutite la nivelul bonturilor"

se vor evita 5i corecta st6lpii neparaleli (prin glefuirea dinlilor in cazul

adaptoarelor protetice speciale). se vor

lucrdni{or
errita

252

PROTETIEA IM PLANTOLOGIEA

Cauzele egecului lucrdrilor ingurubate

. " . . * o " . * 6 3 in

suprastructuri care nu sunt pasive (lucrSrile pasive sunt dificil de obtinut); lipsa retentiei lucrdrilor; incSrcare prea rapidS; forte considerabile pe planurile inclinate ale gurubului; cedarea componentelor lucr5rilor protetice (fractu raldegu ru barea componentelor).

Dificultatea oblinerii lucrdrilor pasive se datoreazd fn protetica implantologicd:

deform5rii elastice a materialelor de amprent5; modificSrii dimensionale a cerii; variabilitdtii analoagelor de transfer; expansiunii ghipsului (dur), a materialului de ambalai; contractiei metalului (metal nobil + implant); contractiei acrilatului, portelanului (pot afecta metalul lucrSrii); neconcordantelor la proba componentelor turnate.

cazul lucr5rilor protetice ingurubate pe implante care nu sunt pasive

se

recomand5 refacerea lucrSrii, sau, dupd caz, sectionarea gi sudarea coroanelor din lucrare"

in cazul lucrErilor ingurubate pe implante, in spa!iul dintre implant gi bont ("microgap") se acumuleazS bacterii, cu un posibil efect nefavorabil asupra stdrii de sdndtate
periimplantard [13].

Complicatiile biomecanice survenite in etapa de incdrcare functionali pot interesa mai multe structuri [14, 15, 1-6]:

. . r

osul alveolar periimplantar; implantul; componentele lucririi protetice.

cazul in care numdrul de implante este insuficient pentru preluarea forlelor ocluzaie, osul alveolar periimplantar reactioneaz5 la stimuli supraliminari printr-un cortegiu de procese care culmineazS cu resorbtia [17, 1B]" DacE osul periimplantar are rezistent5 bun5, va ceda implantul sau una din componentele lucririi protetice (Fig. 9.L24).

in

Fig.9.L24" Implant maxilar fracturat prin


suprasolicitare" tuerarea mobilizabilS retentionatd cu sistemul de capse a distribuit forte supraliminale pe un numbr prea redus de implante.

253

IMPLANTOLOGIE ORALA

de mai sus. tn aceasta situa!ie, calitatea osului maxilar reconstruit chirurgical prin transplant autolog de creasta iliacd a fost superioard rezistenlei biomecanice a implantului. Proteza provizorie maxilard mobilizabilS a funefionat sprijiniti doar pe cele 2 implante distale de pe fiecare arcadS.

Fig.9"125. Radiografia

OPT a cazului

At6t lucr5rile protetice fixe, c6t gi lucrdrile mobilizabile prezintd riscul complicaliilor in etapa de funclionare pe arcadd (etapa de intretinere) [19]. Complicatiile care apar ?n cazul lucririlor mobilizabile sunt mai frecvente, recidivante, dar sunt facil de tratat 1201. Lucr5rile protetice mobilizabile retenlionate (sprijinite) cu ajutorul retentonfon tip barb prezintb mai rar complicatii mecanice dec6t cele retenlionate cu sistemul de capse.

in studii clinice, lucririle protetice fixe prezintd mai rar complicalii

decdt

cele

mobilizabile, iar aceste complicatii sunt in general localizate in regiunile posterioare [21, 221. Realizarea de lucrdri protetice estetice gi funcfionale gi cu succes pe termen lung este mai dificilS pentru regiunile anterioare 1231.

Bibliog rafie
I
Zarb GA & Schmitt A: The longitudinal clinical effectiveness of osseointegrated
dental implants: the Toronto study. Part I; Surgical results. Journal of Prosthetic Dentistry 1990; 63i 45I-457.

Balshi TJ, Ekfeldt A, Stenberg T & Vrielinck

L: Three-year evaluation of Br8nemark

im-

plants connected to angulated abutments' International Journal of Oral and


Maxillofacial Implants 7997; 12: 52-54.

Daftary F: The bio-esthetic abutment

sys-

2 3

Spiekermann H: Implantology - Color Atlas of Dental Medicine, Thieme, 1995. Linkow Ll:Theories and Techniques of Oral Implantology, St. Louis, CV Mosby, 1970.

tem: an evolution in implant prosthetics, Int I Dent Symp. 1995; 3(1):10-5. Hoexter DL: Aesthetics in imolantolo9Y,
Dent Today. 1998 Oct; 17(10):98-101. Misch CE: Contemporary Implant Dentrstry, Mosby, 1999.

254