Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Structura atomului , numar atomic Z, numar de masa, excitare, ionizare Radiatii corpusculare, radiatii electromagnetice, radiatii ionizante, radiatii non-ionizante
Tubul rontgen Producerea radiatiilor X, spectrul radiatiilor X
Particulele elementare
Neutronii
particule elementare fara sarcina electrica, se gasesc in nucleu, fiind foarte strans legate de protoni prin forte nucleare (interactiuni tari).
Particulele elementare
Electronii
sunt particule elementare cu masa neglijabila (9.10938291(40)1031 kg, contribuind cu mai putin de 0.06% la masa totala a atomului. Se poate considera ca intrega masa a atomului este concentrata in nucleu.
Particulele elementare
Intr-un atom neutru din punct de vedere electric, numarul electronilor care orbiteaza in jurul nucleului este egal cu numarul protonilor din nucleu. Numarul atomic Z reprezinta numarul atomilor si respectiv al protonilior din acel atom.
Structura materiei
Atomul
caracteristici
nr. atomic Z = numarul de sarcini electrice nr. de masa A= particule din nucleu
A Z
Modele atomice
Nucleu in centru
concentreaza sarcinile + (protonii) si particulele neutre electric (neutronii) masa atomului
sarcina e- = sarcina p+
e- se misca in jurul nucleului cu o anumita acceleratie o sarcina electrica in miscare emite o unda electromegnetica, pierzand energie e- ar pierde energie cinetica sa cada pe nucleu atomi instabili
1. e- se misca pe orbite circulare, bine determinate (orbite stationare), fara a castiga sau pierde energie 2. trecerea de pe o orbita pe alta se face prin emisia sau absorbtia de energie sub forma de cuante
E=h
E=mc2
(Einstein)
Modele atomice
Atomii
www.green-planet-solarenergy.com/images/bohr_atom.gif
Les atomes
Forta electrostatica
Cu cat numarul atomic este mai mare (mai multi protoni) cu atat forta electrostatica pentru toti electronii este mai mare
EF
CF
Electronii situati mai aproape de nucleu (electroni centrali) vor aveo o forta electrostatica mai mare si o energie mai redusa. Electronii care sunt mai departati de nucleu (periferici) au o forta electrostatica mai mare dar o energie mai inalta, ei avand sanse mai mari de a parasi atomul.
Ionizarea atomilor
Ionizarea este procesul fizic de conversie a unui atom in ion prin primire sau prin cedare de energie Ioni pozitivi, ioni negativi
Ionizarea
Un ion incarcat pozitiv este produs atunci cand un electron legat de atom absoarbe suficienta energie pentru a putea invinge forta electrostatica si pentru a fi eliberat din atom Cantitatea de energie necesara = potential de ionizare Un ion negativ se produce cand un electron liber intra in coliziune cu un atom si este capturat de care acesta, cedand intreaga energie excedentara sub forma de cuanta de energie
Excitarea
In starea fundamentala, electronul se afla pe orbita cu energie minima Excitarea este cresterea nivelului de energie al atomului , superior starii lui de echilibru energetic e- trece pe o orbita superioara, cedand energie
Excitarea atomilor
Durata de viata a unui atom in stare excitata este in general scurta atomi instabili Spontan sau provocat de o cuanta de energie (numita foton) sistemele parasesc starea de excitare si revin la pozitia de echilibru energetic prin cedare de energie Atomii cu durata lunga de viata in stare excitata se numesc metastabili
Excitarea atomilor
Dupa excitare, atomul se poate intoarce la o stare inferioara de excitare sau la nivelul de repaus energetic fundamental prin emiterea unui foton de energie caracteristica
Emisia fotonilor de catre atomii care se gasesc in diferite sari de excitare, conduc la un spectru electromagnetic care alcatuiesc radiatiile electromagnetice caracteristice
Radiatiile
In fizica, radiatiile descriu orice proces in care energia emisa de un corp se deplaseaza printr-un mediu sau in spatiu pentru ca in final sa fie absorbita de alte corpuri Radiatii:
Electromagnetice corpusculare
Radiatii corpusculare
Energia este transportata de catre particule materiale foarte rapide: atomi, ioni, particule ale atomului (neutroni, electroni, particule elementare) Exemple:
Radiatii corpusculare
Radiatii catodice
Radiatii alpha
Emise prin
Radiatii electromagnetice
Energia este transportata de unde elecromagnetice sinusoidale cu diferite lungimi de unda O sarcina electrica in miscare genereaza un camp magnetic unde electromagnetice Unda rezulta prin compunerea si descompunerea periodica a campului magnetic si electric
Campul electromagnetic = gama de spectre a tuturor frecventelor posibile pentru radiatiile electromagnetice
Radiatiile electromagnetice
E
0,5 1,5 3eV 0,12keV 1 10 102 103 Diagnostic 104
Cosmic 0,01 0,001
Radio
Vizibil
IR
24k 8k
UV
4k 100
RX +
Terapie 10 1 0,1
Radiatiile ionizante
Radiatiile care au suficienta energie pentru ionizarea particulelor Induc adesea perturbari ale sistemelor biologice si pot cauza mutatii ADN si un efect cancerigen
Radiatii ionizante
Radiatii care nu transporta suficienta energie pentru a ioniza atomii sau moleculele forme de energie electromagnetica: unde radio, micro-ondes, radiatii trahertz, infrarosii, lumina vizibila). Aceste radiatii electromagnetice au energie suficienta doar pentru excitarea atomilor Diferite efecte biologice pot fi observate pentru diferite tipuri de radiatii non-ionizante
Radiatiile X
Producerea radiatiilor X
Producerea radiatiilor X
RADIOGRAFII INTRA-ORALE
RADIOGRAFII EXTRAORALE
Aparatura de producere a RX
Tubul de raze X
catod = filament de tungsten Anod = molibden
kV
mA
Fereastra
RX
Emisia termoionica
Actionarea butonului de expunere curentul electric (mA) traverseaza filamentul catodic Filamentul este adus la incandescenta Elibereaza electroni (emisie termo-ionica).
electrons
Cu cat temperatura filamentului este mai mare cu atat numarul de electroni este mai mare
Tubul de radiatii X
kV
mA
Fenetre
RX
Anodul
Tungsten, Molibden (numar atomic mare) . Focarul anodic (pata focala) = o mica zona de la anod unde se formeaza radiatiile X Cu cat focarul anodic este mai mic cu atat imaginea radiologica are o netitate mai buna la anod se produc 1% radiatii X + 99% radiatii calorice
Anodul
Daca focarul anodic este foarte mic se produce mai multa caldura iar riscul de supraincalzire a anodului si de dezintegrare este mai mare. !! Anodul din material cu numar atomic mare Tinta de la anod unde electronii ciocnesc anodul (spotul focal) este inclinata fata de directia fascilului de electroni pentru a mari suprafata de impact a acestora
Foyer optique(apparente)
PID
tubul rontgen tub vidat Sticla cu saruri de plumb Eliminarea caldurii support de cupru Ulei de racire la exteriorul tubului, in carcasa metalica Radiatiile X care se produc la anod se propaga sferic, in toate directiile
Circuite electrice
functii:
Furnizeaza o tensiune joasa pentru incalzirea filamentului catoduc transformator de joasa tensiune Generarea unei diferente de potential intre catod si anod transformator de inalta tensiune
Rayonnement X production
1. X-ray production stops whentoheatand time across tube 2. Depress low-voltage circuit toexposure produce x-rays 3. Activate high-voltage strike target filament pull electrons 5. 4. Electronsexposure button cross tube, circuit ends. Release exposure button
Daca tensiunea care traverseaza filamentul este prea mare, filamentul se consuma circuitul de joasa tensiune are rolul de a reduce tensiunea inainte de travesarea filamentului reduce tensiunea la aprox 10V, ceea ce antreneaza un curent de 45mA care circula in filament
10 volts
Secondaire
Autotransformator
Autotransformatorul determina cate tensiune se va transfera in circuitul de inalata tensiune. Cu cat sunt mai multe spire selectionate in autotransformator, cu atat va creste tensiunea in tub (kV)
if the setting is changed to Autotransformer: the initial setting is 65; 65 80, 80 volts leave the autotransformer. volts leave the autotransformer.
110 V
current flow
kVp selector 80 65 volts
to step-up transformer
Tensiunea provenita de la autotransformator este amplificata in circuitul de inalta tensiune. Ex: La tension ultime venant du transformateur de haut tension est peu prs mille fois plus que la tension d'entre. Par exemple, si vous rglez le bouton de contrle 65 kV, 65 volts permet de quitter le autotransformateur. Ce 65 volts est augmente 65.000 volts par le transformateur lvateur.
primaire
current flow
65-90 volts
current flow
secondaire
kVp control
Autotransformer
Step-up transformer
X R A Y T U B E
Radiatiile X sunt produse doar pe parcursul timpului de expunere Durata de activitate a circuitului de inalta tensiune (care determina kV) este durata de expunere
Step-up Transformer
oil
barrier material
Step-down Transformer
Curentul electric
Curentul care circula este un curent alternativ 60 cycles 1 ciclu o faza pozitiva si una negativa
Doar in faza pozitiva se produc radiatiile X (anodul este [pozitiv ) 1 ciclu dureaza 1/60 sec sunt 60 ciclii/sec
Courant alternatif
+ 110, 220
positive
- 110, 220
negative
Masini cu potential constant _ convetresc curentul alternativ in curent continuu (tension constante). Eficacitate mai mare a tubului
Timer
milliAmpere (mA)
mA determina cantitatea de curent care circula prin filament (catod) Influenteza numarul de electroni produsi la catod si indirect cantitatea de radiatii X
Rayonnement X production
1. X-ray production stops whentoheatand time across tube 2. Depress low-voltage circuit toexposure produce x-rays 3. Activate high-voltage strike target filament pull electrons 5. 4. Electronsexposure button cross tube, circuit ends. Release exposure button
5 mA
maximum energy (no change)
X-ray Energy
Le du contrle du kVp - la tension travers le tube rayons X. 70 kVp - la tension maximale Plus la tension, plus vite les lectrons ont Voyage du filament la cible.
Le kVp contrles principalement l'nergie ou de pntration de la qualit du faisceau de rayons X. Plus le kVp, plus le maximum d'nergie et plus l'nergie moyenne de la poutre.
kiloVoltaj(kV)
KV creste energia radiatiilor X penetrabilitatea
Number of X-rays
90 kVp
70 kVp
70
90
5 impulses
maximum energy (no change)
X-ray Energy
Exposure Button
Nu este influentata de mentinerea apasata a butonului de expunere nu exista supraexpunere Este posibila subexpunerea prin decuplarea precoce a butonului exponometru
Radiatii de franare
Se produc prin incetinirea electronilor accelerati, proveniti de la catod, cand trec prin vecinatatea nucleilor atomilor tinta Cu cat electronii sunt mai apoape de nucleu, cu ata sunt mai incetiniti
Cu cat viteza electronilor esete mai amre, cu atat energia radiatiilor de franare rezultate este mai mare Electronii sunt deviati Electronii interactioneaza apoi cu mai multi atomi, pana la pierderea totala a energieie lor
Radiatii de franare
Electronii sunt incetiniti cand trec prin vecinatatea nucleului energia suplimentara este eliberata sub forma de radiatii X de franare Electronii isi schimba directia si se deplaseaza , interactionana cu alti atomi, pana la pierderea complecta a eneriei lor
+
Electronii intra in atomi si isi pierd intreaga lor energie, fiind mentinuti in atom
Radiatii X caracteristice
Electronii intra in coliziune cu un electron de pe orbita unui atom din anodul tinta electronul esete scos de pe orbita, locul ramas liber este ocupat imediat de un electron de pe o orbita periferica , iar energia este cedata sub forma de radiatii X caracteristice energia electronilor de mare viteza trebuie sa depaseasca energia de legatura a electronilor tinta cu care interactioneaza
Radiatii X caracteristice
- ont des nergies "caractristique" du matriau du cible.
L'nergie sera gale la diffrence entre les nergies de liaison des lectrons cibles impliqus.
Les nergies de liaison sont diffrentes pour chaque type de matriel, il dpend du nombre de protons dans le noyau (le numro atomique).
K-shell L-shell M-shell
Radiatii X caracteristice
Electron L-shell descend pour combler cette vacance dans Kshell D'lectrons de haute vitesse d'au moins 70 keV d'nergie (il faut plus que l'nergie de liaison du K-shell atome de tungstne) les grves d'lectrons dans la couche K, la mettant hors de son orbite
Spectrul de Radiatii X .
Spectru de energii spectru de radiatii X cu diferite lungiumi de unda
Energia determinata de kV
majoritatea radiatiilor sunt radiatii de franare si doar cateva sunt radiatii X caracteristice
# of x-rays
Spectrul de radiatii X .)
Este influentat de : : Distanta intre electronii de inalta vitreza si nucleul atomilor tinta Interactiunile multiple ale electronilor ( electronii continua sa interactioneza pana cand isi pierd intreaga lor energie) Tensiunea , potentialul constant .
Producerea radiatiilor X foarte ineficienta 1% radiatii X 99% dintre inetractiuni- producere de caldura
heat
Filtrarea
Filtrarea
Creste calitatea radiatiilor X reglemetari nationale la tuburi de 70kV esete necesara o filtrare totala de 2,5 mm echivalent de aluminiu
Filter
Colimarea
Colimarea
Restarngerea zonei iradiate doar la cea de interes diagnostic Nous voulons couvrir le film avec le faisceau de rayons X, mais ne veulent pas surexposer le patient.
Quand les rayons X interagissent avec les tissus du visage, du rayonnement diffus est produite. Ce rayonnement diffuse cre une exposition supplmentaire du patient et diminue galement la qualit de l'image radiograpique.
Collimation
Colimarea
Partea expusa la iesire este mai mare decat cea de la intrare Scade iradierea difuza a pacientului . Reduce doza la pacient
target (x-ray source) collimator collimated beam
7 cm 6 cm 6 cm round
Colimarea
Si vous passez de la srie 7 cm pour un PID a 6 cm rond PID, le patient reoit 25% moins de radiation parce que la zone couverte par le faisceau est rduit de 25%.
Collimation rectangulaire (ligne pointille gauche) des rsultats chez le patient ayant subi une irradiation de 55% infrieure par rapport ce qu'elles auraient reu avec rond de 7 cm d'un PID.
(4.5 cm long)
film
entrance
entrance
exit exit
area covered at skin surface (6 cm round PID) area covered as beam exits (6 cm round PID) area covered at skin surface (7 cm round PID) area covered as beam exits (7 cm round PID)
3 tipuri de interactiuni sunt posibile 1. imprastierea coerenta (efectul Thompson) 2. difuziunea Compton 3. absorbtia photo-electrica
Imprastiere Compton
Un electron de pe o orbita periferica este scos de pe orbita un lectron rezultand un ion (ionizare) Electronul este eliberat din atom ionizare Radiatiile X primare pierd o parte din energie si continua deplasarea dar pe o directie diferita (sunt deviate) 62% dintre inetractiuni
Absorbtia fotoelectrica
Un electron central este ciocnit de radiatiile X, cu un lectron central este scos de pe orbita rezultand un ion pozitiv si un electron liber Electronul este eliberat din atom ionizare Radiatiile X primare pierd intreaga lor energie- nu rezulta radiatii difuzate
8% dintre interactiuni.
Leffet Compton
primary x-ray ejected electron (negative ion)
scattered x-ray
Photoelectric Absorption
ejected electron (negative ion)
Rfrences
Self-study X-Ray production -ppt jaynes.1@osu.edu. 1: Whaites E. Essentials of Dental Radiography CHURCHILL LIVINGSTONE, 2003, 3. White CS, Pharoah MJ. Oral radiology. Principles and interpretation. Fourth edition, Mosby 2000 F.A Passler Manuel de Radiologie