Protetica fixa pe implante

Implantele endoosoase sunt materiale aloplastice care se inseră chirurgical într-o

creastă osoasă reziduală cu scopul de a deveni o infrastructură protetică

Materiale din care se confecţionează implantele :

o Titanul şi aliajele de titan
o Hidroxiapatita
o Safirbioceramica
o Zirconiu

Clasificarea implantelor
1) După raportul cu osul :
o endoosoase
o juxtaosoase (subperiostale, submucoase)
2) După momentul aplicării :
o imediate
o imediat-tardive
o tardive
3) După modalitatea aplicării :
o într-un timp chirurgical
o în doi timpi chirurgicali
4) După formă
 Implante rădăcină (root-form implants)
 Implante lamă
 Implante ac
 Implante disc
 Implante combinate lamă-rădăcină
 Implante transmandibulare
 Implante transfixante

Indicatiile implantelor lama

o creste edentate inguste (4-6 mm)
o proximitatea canalului mandibular
o proximitatea sinusului maxilar
Elementele sistemului implantar
o Corpul implantar
o Şurub de acoperire
o Extensie permucozală
o Stâlpul implantar
o DTI,DTD
o Capa
o Implantul analog
o Surubul de fixare

Alcatuirea stalpilor implantari

- baza
- cap
- colereta
Baza stalpilor implantari depinde de dispozitivul anti-rotational al implantului

Capul stalpului implantar :

- drept
- angulat

Colereta stalpului implantar ..

Stalp implantar estetic.. (e alb)

Criterii pt alegerea stalpilor implantari

 Angulaţia corpului implantar
 Adâncimea şanţului gingival
 Estetica (vizibilitatea coleretei metalice)
 Nevoia de dispozitiv antirotaţional
 Accesul pentru igienă
 Nevoia de a realiza restauraţii demontabile

Indicatiile implantelor:
 edentatie totala
 edentatie partiala terminala
 bresa edentata lunga
 edentatie unidentara

Integrarea osoasa a implantelor

- a fost descrisa de Branemark
- absenta tesutului conjunctiv de la nivelul interfetei os-implant e cheia succesului clinic in
implantologia endoosoasa
Integrarea osoasa pe termen lung :
- biocompatibilitatea materialului
- designul implantului
- statusul palatului osos
- tehnica chirurgicala
- conditiile de incarcare
Designul implantului
- implante radacina conice
- implante cu hexagon intern
- implant si stalp implantar = o singura piesa (Direct - Nobel Bio Care)
- implante lama inchise

Suprafata implantului
- plasma de titan
- gravaj acid
- sablare cu particule de siliciu sau cu oxid de aluminiu
- tratament cu laser
- combinatii ale acestor materiale

Fiziodispenser
- ser fiziologic racit la 4 gr C
- piese cu reductie 20:1 , 32:1

Conditiile de incarcare
- incarcarea graduala tardiva are cea mai mare rata de succes si e recomandata incepatorilor
- incarcarea imediata e rezervata cazurilor in care stabilitatea initiala primara a implantelor e excelenta (mai
mare de 20 N:cm2)

Reabilitatea orala cu lucrari protetice fixe pe implante

- examinare
- diagn
- plan de tratam
- tratam propriu zis
- dispensarizare

Examinare
- stare generala de sanatate
- exam loco-regional :
- dd naturali restanti - examinare paraclinica :
- creste alv edentate - radiogragia panoramica
- parodontiu - teleradiografia de profil
- ocluzia - tomografia computerizata
- estetica - modele de studiu
- machete diagn
 Contraindicatii
Generale - pacienti nemotivati
- diabet zaharat decompensat
- lupus
- leucemii
- hemofilie
- TM regionale
- boli metastazice
- abuz de alcool sau tutun Locale
- tratam prelungit cu imunosupresoare - factori anatomici
- tulburari psihice severe - bruxism
- graviditate - raporturi ocluzale nefavorabile

Radiografia panoramica
 Examenul de bază ,indispensabil în implantologie
 Nu permite aprecierea precisă a calităţii osului spongios
 Mărirea dimensiunilor în plan vertical de aproximativ 1,3 ori
 Se folosesc şabloane radiologice cu bile metalice cu diametru cunoscut

Elaborarea planului de tratament

 Alegerea tipului si numărului implantelor
 Lucrări demontabile vs.cimentate
 Agregare pur implantară vs.agregare mixtă
 Alegerea schemei ocluzale şi a materialelor ocluzale

Opţiuni protetice în implantologie

 Restaurări protetice fixe unidentare-ed unidentară
 Punţi cu agregare mixtă – ed terminală
 Punţi cu agregare pur implantara- ed terminală
 Punţi de întindere mărită cu agregare mixtă-breşă ed lungă
 Punţi de întindere mărită cu agregare implantarăbreşă ed lungă
 Proteza fixă hibridă ( proteza high water, proteza Toronto) – ed totale
 Punte totală pe implante- ed totale
 Punţi totale telescopate- ed totale

Coroana solo pe implant fixata prin cimentare

Coroana solo pe implant fixata prin insurubare

Punti cu agregare mixta - ed terminala

Punti cu agregare pur implantara - ed terminala

Punti de intindere marita cu agregare mixta - bresa edentata lunga

Punti de intindere marita cu agregara implantara - bresa edentata lunga

Proteza fixa hibrida (proteza high water , proteza Toronto) - ed totale

Punte totala pe implante - ed totale Punti totale telescopate - ed totale

Tratament preprotetic chirurgical

 Grefe osoase tip onlay sau sandwich
 ROG
 Distracţie osoasă
 Elevarea sinusului maxilar
 Repoziţionarea nervului alveolar inferior

SABLONUL CHIRURGICAL
 Dictează plasarea implantelor în poziţia cea mai bună pentru suport, estetică,igienizare
 Limitează chirurgul în timpul plasării implantelor : M-D, V-O
 Trebuie să fie rigid şi transparent
 Trebuie să permită reflectarea lamboului muco-periostal

FAZA I - chirurgicala = inserarea implantelor

FAZA II - chirurgicala = alegerea stalpilor implantari + montarea lor

Amprenta
- la nic corpilor implantari sau la niv stalpilor implantari
- cu DTI sau DTD

Amprenta la nivelul corpilor implantari

 Dezavuată de şcoala românească de implantologie
 Se foloseşte când se utilizează stâlpi implantari UCLA
 Se foloseşte când stâlpii implantari se selectează în laborator
 Este indicată în zonele în care exigenţele fizionomice sunt maxime
 Pe model analogii corpurilor implantare

Amprenta la nivelul stalpilor implantari

Este necesar control radiologic pentru evaluarea joncţiunii corp implantar - stâlp implantar
 Nu mai este necesară demontarea stâlpilor implantari ceea ce ar putea produce o rupere a inelului
conjunctiv periimplantar
 Este indicată atunci când stâlpii implantari au fost aleşi şi fixaţi definitiv în timpul fazei a II-a chirurgicale
 Pe model analogii stâlpilor implantari

AMPRENTA CU DTI
 Sunt confecţionate din metal sau plastic
 Rămân pe câmpul protetic la îndepărtarea amprentei din cavitatea bucală
 Au feţele laterele uşor conice şi uneori au porţiuni plane pentru a ajuta

Etapele amprentei cu DTI

 Se înşurubează DTI la corpii sau la stîlpii implantari
 Se alege şi se probează o lingură standard care să corespundă înălţimii DTI
 Se aplică adeziv pe lingură
 Se prepară materialul de amprentă, se încarcă lingura si se introduce în cavitatea bucală a pacientului
 După priză, se îndepărtează amprenta din c.b.
 Se dezinfectează amprenta
 Se deşurubează DTI şi se înşurubează în stâlpii sau corpii implantari analogi
 Ansamblul DTI-analogi se repun în amprentă

Avantaje Dezavantaje
+ se poate verifica la vederea repozitionarii - exista dificultati la repozitionarea ansamblului DTI -
ansamblului DTI-analogi analogi
+ DTI raman pe campul protetic ca la amprentarea - exista posibilitatea producerii deformarii
clasica permanente la dezinserarea amprentei
- nu se aplica in cazul existentei de divergente
implantare

Amprenta cu DTD
- au forma paralelipipedica retentiva
- au gaura de acces pt suruburile de fixare (tije de ghid)
- tijele de ghid au lungimi de 10 , 15 , 20 mm

Etapele amprentării cu DTD

 Confecţionarea unei linguri individuale deschise în dreptul DTD
 Se fixează DTD la implante sau la stâlpii implantari
 Se aplică adeziv pe lingură si pe DTD
 Se prepară materialul de amprentă, se încarcă lingura si se introduce în cavitatea bucală a pacientului
 După priză , se deşurubează tijele ghid ale DTD care însă nu se scot din amprentă
 Se îndepărtează amprenta din gura
 Se dezinfectează amprenta
 Se conectează la DTD analogii

Avantaje Dezavantaje
+ risc scazut de deformare a amprentei la - posibilitatea de deformare a amprentei la montarea
indepartarea din CB analogilor
+ obtinerea unui model functional mai fidel - greu de realizat in regiunile post ale arcadelor mai
+ se poate aplica si in cazul divergentelor implantare ales in cazul unei amplitudini mici a DM
- cronofaga
Confectionarea sabloanelor de ocluzie
 Se pot folosi - DTD
-cape sau cilindrii prefabricaţi
 (metalici sau din plastic)
 Pentru susţinerea şablonului sunt necesare minim 2-3 cape (DTD)
 Să fie vizibilă joncţiunea capă(DTD)-SI
 Bordura de ocluzie e întreruptă în dredtul tijelor ghid

Protezarea provizorie şi încărcarea progresivă a osului

 Legea lui Wolff: osul se remodelează în funcţie de forţele aplicate asupra lui
 Riscul maxim de eşec al implantelor este în primul an
 Timpul de tratament pentru încărcarea progresivă a osului depinde de densitatea osoasă
 Dacă există o creştere rezonabilă a solicitărilor , densitatea osoasă periimplantară poate creşte

Proba scheletului metalic al suprastructurii în cavitatea bucală

 Testul Sheffield (verificarea pasivităţii)
 Dacă lucrarea nu e pasivă:
-se secţionează scheletul metalic
-se solidarizează intraoral cu Duralay
-se face o cheie vestibulară de gips sau siliconi
-se scoate scheletul metalic si cheia vestibulară din gura pacientului
-se plasează stâlpii analogi
-se toarnă modelul
-se îndepărtează răşina şi se repoziţionează scheletul metalic pe model
-se aplică ceară la locul de lipire
-se ambalează în vederea lipirii
-se lipeste

Igienizarea
 Regimul de întreţinere personală
– permanent
– întărit periodic prin dispensarizare
 Procedurile de igienizare:
-de 3 ori pe zi
-perii de dinţi medium şi soft
-perii de dinţi interproximale
-şnururi dentare şi panglici dentare
-periuţe dentare electrice
-aparatul WATER PIK
-ape de gură de 2X pe zi
Criterii de succes Albrektsson 1991
 Absenţa mobilităţii
 Absenţa durerii
 Absenţa infecţiei periimplantare
 Absenţa sângerării la palpare
 Pierdere osoasă 1.0-1.5mm în primul an; apoi < 0.1mm anual
 Rata de succes la 5 ani 95% iar la 10 ani de 85%

Complicatii

- imediate - tardive
Accidente la montarea SI pe corpul implantar  Complicaţii ale ţesutului moale:
Imposibilitatea montării SI dat.: Gingivita proliferativă
-alterării filetului intern al implantului Expunerea filetului corpului implantar
-incongruenţei SI-corp implantar Igienizare necorespunzătoare
-fracturării părţii filetate a SI  Complicaţii osoase
-mobilităţii corpului implantar prin lipsa Pierderea progresivă a osului marginal
stabilităţii primare Mobilizarea corpului implantar
Accidente şi greşeli la montarea suprastructurii  Complicaţii mecanice
protetice Fractura corpului implantar
-fractura şurubului de fixare a lucrării protetice Slabirea SI sau a şuruburilor de fixare
Fractura şurubului SI
Fractura suprastructurii protetice
Ocluzia RPF pe implante
 După obţinerea integrării tisulare primare implantelor cauza principală a pierderii iniţiale de os din jurul
implantelor este prezenţa unor forţe ocluzale excesive
 Lipsa ligamentului parodontal determină pierderea influenţei lui protectoare, neexistând mecanisme
specifice de apărare împotriva forţelor ocluzale

 Ocluzia lingualizată poziţionată medial

Implantele inserate, atât la mandibulă, cât şi la maxilar realizează o ocluzie mai medială decât schema
naturală ocluzală în care cuspidul vestibular mandibular este cuspidul dominant

 Legea componentei celei mai slabe

Când un segment al unor arcade este supus unor factori de forţă mai mari sau are un risc mai mare de
complicaţii decât segmentul antagonist el reprezintă o componentă mai slabă

Realizarea unei inocluzii verticale de 30 de microni la lucrările agregate pe implante

Zarb, Chapman