ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE REALIZARE A

RESTAURRII IMPLANTO-PROTETICE FIXE

Restaurarea implanto-protetica :
-Fixa
a)agregata prin cimentare
b)agregata prin insurubare
-Mobilizabila de catre pacienti:supraproteze(overdentures)

Restaurarile implanto-protetice:
-provizorii
-definitive
CRITERIILE IN URMA CAREIA SE VA ALEGE
METODA DE TRATAMENT:
1)numarul minim de implante de preferinta 4
2)distributia lor uniforma
3)pacientii tineri prefera lucrare fixa
4)nu exista un protocol standart de inserare a implantelor
5)respectarea principiului :biomecanic,curativ,biologic,profilactic
SPIKERMAN H. (1994) LANSEAZA CONCEPTE DE PROTEZARE CU SPRIJIN IMPLANTAR LA
EDENTATII TOTALE:

IV Maxila IV Mandibula
Infrastructura Infrastructura
6-8 implante 4-6 implante
Suprastructura Suprastructura
Proteza partiala fixa demontabila proteza partiala fixa cu extensii
distale demontabila de catre medic

fixata cu surub la implant

Misch mparte viitoarele restaurri implanto-protetice fixe (FP) in 3 clase:
FP-1 reprezinta o restaurare fixa ce inlocuieste numai coroana si avind aspectul unui
dinte natural. Acest tip de restaurare protetica e posibila doar in contextul unei oferte
osoase adecvate.
FP-2 este o restaurare implanto-protetica fixa,ce inlocueste atit coroana cit si o parte din
radacina. Conturul coroanei va aparea normal in jumatatea ocluzala/incizala, dar este
alungit in jumatatea gingivala, dind un aspect inestetic.
FP-3 este o restaurare implanto-protetica care spre deosebire de FP-2,va inlocui atit
coroana cit si o parte a gingiei fixe retrase in urma resorbtiei osoase.
ETAPA CLINIC
Examenul clinic si paraclinic pentru evaluarea starii generale a pacientului
Statutului dento-parodontal in contextul diagnosticului complex
Evaluare clinica si radiologica a ofertei osoase
Amprentarea preliminara
ETAP DE LABORATOR
Realizarea modelului de studiu si diagnostic

Etapa clinica
diagnosticul final;
indicatia de tratament
stabilirea planului terapeutic
alternative protetice
ETAPA CLINIC
etapa prechirurgicala
conditionarea structurilor dure si moi ale campului protetic
confectionarea placii de orientare ocluzala
ETAPA CLINIC
Etapa chirurgicala
Faza I inserarea infrastructurii la nivelul ofertei osoase existente
ETAPA CLINIC
Amprentarea campului protetic pentru realizarea restaurarilor provizorii
Etapele amprentrii cu DTD
Confecionarea unei linguri individuale deschise n dreptul DTD
Se fixeaz DTD la implante sau la stlpii implantari
Se aplic adeziv pe lingur si pe DTD
Se prepar materialul de amprent, se ncarc lingura si se introduce n cavitatea
bucal a pacientului
Dup priz , se deurubeaz tijele ghid ale DTD care ns nu se scot din amprent
Se ndeprteaz amprenta din gura
Se dezinfecteaz amprenta
Se conecteaz la DTD analogii
Avantaje
Risc sczut de deformare DEZAVANTAJE
a amprentei la POSIBILITATEA DE DEFORMARE A
ndeprtarea din cavitatea AMPRENTEI LA MONTAREA
bucala ANALOGILOR

Obinerea unui model GREU DE REALIZAT N REGIUNILE

funcional mai fidel POSTERIOARE ALE ARCADELOR
Se poate aplica i n cazul MAI ALES N CAZUL UNEI
divergenelor implantare AMPLITUDINI MICI
ETAPELE AMPRENTEI CU DTI
Se nurubeaz DTI la corpii sau la stlpii implantari
Se alege i se probeaz o lingur standard care s corespund nlimii DTI
Se aplic adeziv pe lingur
Se prepar materialul de amprent, se ncarc lingura si se introduce n cavitatea
bucal a pacientului
Dup priz, se ndeprteaz amprenta din c.b.
Se dezinfecteaz amprenta
Se deurubeaz DTI i se nurubeaz n stlpii sau corpii implantari analogi
Ansamblul DTI-analogi se repun n amprent
 DEZAVANTAJE
Avantaje EXIST DIFICULTI LA
Se poate verifica la REPOZIIONAREA
vedere ANSAMBLULUI DTI-
repoziionarea ANALOGI
ansamblului DTI-
analogi EXIST POSIBILITATEA
PRODUCERII DEFORMRII
DTI rmn pe PERMANENTE LA
cmpul protetic ca DEZINSERIA AMPRENTEI
la amprentarea
clasic NU SE APLIC N CAZUL
EXISTENEI DE
DIVERGENE IMPLANTARE
ETAP DE LABORATOR
Confectionarea modelului pentru restaurarea provizorie si realizarea acesteia in functie
de particularitatile cazului
PROTEZAREA PROVIZORIE I NCRCAREA
PROGRESIV A OSULUI
Legea lui Wolff: osul se remodeleaz n funcie de forele aplicate asupra lui
Riscul maxim de eec al implantelor este n primul an
Timpul de tratament pentru ncrcarea progresiv a osului depinde de densitatea osoas
Dac exist o cretere rezonabil a solicitrilor , densitatea osoas periimplantar poate
crete
PARTICULARITI ALE RESTAURRILOR
IMPLANTO-PROTETICE PROVIZORII
Restaurarile provizorii sunt realizate din acrilat,dupa confectionarea prealabila a machetei
Dezavantajul lor este reprezentat de rezistenta mai redusa cu riscul fracturarii
In cazul restaurarilor intinse se recomanda realizarea lor din acrilat pe suport metalic
In zonele laterale restaurarile implanto-protetice provizorii sunt prevazute cu margini
supragingivale,la distanta de tesuturile moi cu spatii interproximale largi,pentru a facilita
autocuratirea
Distanta de la gingie pana la punctul de contact interdentar va fi de pana la 5 mm.
Se evita extensiile pentru a nu produce efecte de torsiune si flexiune asupra implantelor
In zona frontala maxilara cerintele estetice impun realizarea unei restaurari provizorii cu
margini subgingivale si cu un profil de emergenta adecvat,care sa permita realizarea unui
contur corespunzator al gingiei periimplantare,inclusiv prin crearea papilei interdentare
Perioada de purtare a restaurarilor protetice provizorii variaza de obicei intre 3 si 6
luni.Aceasta variatie a duratei este dependenta atit de densitatea osoasa cat si de existenta
de bruxism in antecedente sau aparitia unei recidive a parafunctiei.
 Ocluzia este un factor important n protocoalele de ncrcare imediat i precoce.
Aplicarea unei restaurri temporare n ocluzie nu se poate considera o contraindicaie
absolut. Degidi i colaboratorii sai au constatat c implanturile posterioare multiple
imobilizate i restaurate cu i fr contact ocluzal n locaiile mandibulare laterale s-au
comportat n mod similar.
Restaurrile frontale pe implant difer de cele posterioare prin faptul c de obicei forele
ocluzale nu sunt direcionate axial, ci n direcii oblice. Aceasta poate duce la slbirea
uruburilor din bonturi i la fracturarea materialelor de faetare acrilice i compozite.
Meninerea acestor restaurri n afara contactului ocluzal poate minimiza frecvena
acestor complicaii.
CONFECIONAREA ABLOANELOR DE
OCLUZIE
Se pot folosi : -DTD
-cape sau cilindrii prefabricai (metalici sau din plastic)
Pentru susinerea ablonului sunt necesare minim 2-3 cape (DTD)
Bordura de ocluzie e ntrerupt n dreptul tijelor ghid
INREGISTRAREA SI FIXAREA RELATIILOR
INTERMAXILARE
ETAP DE LABORATOR
Confectionarea din ceara a viitoarei lucrari protetice

Etapa clinica
Proba machetei

Etapa de laborator
Schimbarea cerii in acrilat

Etapa clinica
Proba si fixarea lucrarii protetice in cavitatea bucala prin una din procedeele de
fixare(cimentare sau insurubare)
ETAPA CLINIC
Etapa chirurgicala
faza a II-a descoperirea corpurilor implantelor si montarea dispozitivelor de vindecare
ETAPA CLINIC
Amprentarea campului protetic

Etap de laborator
confectionarea modelului de lucru
montarea modelului de lucru in articulatorpe baza datelor inregistrate cu sabloanele de
ocluzie sau arcul facial
confectionarea machetei viitoarei suprastructuri (ceara, rasini, sau materiale foto)
ambalarea tiparul si turnarea componentei metalice

Etapa clinica
verificarea adaptarii scheletului metalic al suprastructurii in cavitatea bucala-verificarea
pasivitatii (testul Sheffield)
 Lipsa pasivitatii insertiei reprezinta o cauza majora a descimentarilor ,resorbtiei osoase
periimplantare,fracturarii componentelor implanturilor,precum si a mobilitatii implanturilor.
Existenta spatiului de 40 um intre bontul protetic si coroana lucrarii protetice definitive
reprezinta un ajutor major in obtinerea pasivitatii la insertia lucrarii protetice,cu toate
variatiile reprezentate de contractiile materialului de amprentare sau de contractiile
rezultate in urma turnarii scheletului metalic.
Daca la insertia lucrarii protetice definitive nu exista o pasivitate corespunzatoare,la
restaurarile agregate prin cimentare se pot slefui la nivelul bonturilor sau al scheletului
metalic.Acest lucru nu este posibil in cazul restaurarilor agregate prin insurubare.
TIPURI DE SCHELETE METALICE UTILIZATE IN
RESTAURARILE IMPLANTO-PROTETICE
A) schelet metalic din aliaje nobile la restaurari protetice definitive
B)schelet metalic din aliaje inoxidabile
C)schelet din ZrO2
Aliajele nobile-prin elasticitatea lor au rolul de a amortiza fortele ce actioneaza in zona si
totodata sunt compatibile cu elasticitatea mandibulara,scazand diferenta dintre rigiditatea
lucrarii protetice si elasticitatea mandibulara.
Scheletul din dioxid de zirconiu prezinta o rezistenta satisfacatoare si creeaza premisele
realizarii unei restaurari cu estetica perfecta.Totodata,tehnologia de realizare a
scheletului prin procedeul CAD/CAM confera o precizie maxima a adaptarii acesteia in
cavitatea bucala
ETAP DE LABORATOR
-prelucrarea componentei metalice si conditionarea in vederea aplicarii componentei
fizionomice

-aplicarea placajelor fizionomice: ceramica, rasina diacrilica, compozita, polisticla

-verificarea restaurarii pe model

-prelucrarea finala a restaurarii

ETAPA CLINIC
Verificarea adaptarii protezei pe campul protetic, a integrarii ei in functionalitatea ADM
Agregarea definitiva prin unul din procedeele de fixare
CONTROL CLINIC I RADIOLOGIC

control RX
1-2 sapt da
6 sapt
6 luni da
12 luni da
24 luni
36 luni da
Anual La fiecare 3
ani