Sunteți pe pagina 1din 31

Supraprotezarea pe

implante. Tipuri de bonturi


protetice utilizate n
tratamentul
implanto-protetic

Avantajele tratamentului implantoprotetic:


Consevarea volumului osos;
Transmiterea forelor masticatorii n
mod fiziologic, n interiorul osului I nu
pe suprafaa acestuia;
Permiterea refacerii optime a DVO, a
reliefului facial, fonaia i esteticul;
Posibilitatea realizrii unei restaurri
implanto-protetice fixe, indiferent de
tipul (forma) edentaiei;

Obinerea eficienei masticatorii


similare cu cea a dinilor naturali n
cazul unei restaurri fixe susinute pe
implante
Un overdenture (supraprotez)
pierde doar 10% din eficiena
masticatorie a dinilor naturali;
Realizarea unei ocluzii precise;
Absena riscului de apariie a cariei la
bonturile fixate pe implante.

Dincolo de entuziasmul generat de


multiplele avantaje conferite de o
restaurare implanto-protetic
comparativ cu o restaurare protetic
convenional, nu trebuie uitat faptul
c toate aceste beneficii devin reale
doar n contextul respectrii
principiilor specifice proteticii
implantologice.

Elaborarea unui plan de tratament


reprezint un moment crucial de care
va depinde prognosticul restaurrii
finale.
De aici rezult c gsirea unei soluii
de tratament implanto-protetic a
unei situaii clinice, implic multiple
cunotine din partea practicianului i
totodat vizualizarea finalitii
tratamentului nainte de debutul su.

Tipuri de bonturi protetice utilizate


n tratamentul implanto-protetic
Realizarea unei restaurri implanto-protetice
funcionale i estetice este condiionat n
parte i de caracteristicile abutment-urilor
(bonturilor protetice) utilizate.
Abutment-ul reprezint acea parte a
complexului implantar, rspunztoare att
de stabilirea unei legturi etane i stabile cu
implantul dentar, ct i de agregarea
restaurrii protetice prin cimentarea sau
nurubarea acesteia pe bont.

Fiecare bont protetic prezint o


poriune trans-gingival ce contribuie
la realizarea conturului gingival periimplantar i o poriune supragingival rspunztoare de forma i
nclinarea bontului precum i de
retentivitatea restaurrii protetice.

Poriunea trans-gigival poate fi mai lat


sau mai ngust.
Astfel, un bont cu nlime gingival
redus va fi destinat realizrii unei
restaurri cu margini subgingivale, pe
cnd un bont cu nlime gingival
crescut este destinat fie poziionrii pe
un implant situat mai profund n os, fie
realizrii unei restaurri cu margini
supragingivale.

Unele sisteme de implante au individualizat


poriunea gingival a bontului protetic prin
crearea unui contur specific marginii
gingivale libere peri-imimplantare, cu
scopul obinerii unui efect estetic superior.
In ceea ce privehte poriunea sau
supragingival a bontului protetic,
caracteristicile acesteia reprezinta
principalul criteriu de clasificare al
bonturilor protetice in implantologie.

Clasificarea bonturilor
protetice
de-a lungul anilor sau experimentat clinic
multiple design-uri ale bonturilor protetice,
care sa-u inbunatatit odata cu posibilitatea
analizarii prognosticului, diversitatea ramanind
totushi de remarcat.
In consecinta, avindu-se in vedere
multitudinea tipurilor de bonturi protetice,
pentru clasificarea bonturilor protetice, pentru
clasificarea bonturilor prefabricate utilizate in
implantologie se recurge la impartirea acestora
in functie de specificitatea unui anumit criteriu:

- Dupa generatia implantului utilizat (implant


one-stage sau two-stage)
- Dupa forma bontului protetic
- Dupa axul bontului in raport cu implantul
- Dupa numarul componentelor bontului
protetic
- Dupa materialul din care este confectionat
bontul
- Dupa modalitatea de agregare a restaurarii
protetice finite.

Clasificarea bonturilor protetice dupa


generatia implantului utilizat
Bontul protetic al implantului de
generatia I-a (implant one-stage)
este sudat sau solidarizat la corpul
implantului, facind corp comun cu
acesta fig.1-3. din acest motiv,
implantul one-stage este destinat
exclusiv incarcarii immediate a
implantului.

Avantajele acestui tip de bont protetic este


evident, dar de faptul ca nu mai necesita o
etapa clinica de montare. Insa are shi multe
neajunsuri legate de:
- Creshterea riscului de realizare a unui transfer
imprecis din cavitatea bucala pe model
- Imposibilitatea prelucrarii bonturilor protetice la
paralelograf, ele ramanind in cavitatea bucala
- Necesitatea frezarii bonturilor protetice in
cavitatea bucala.

Pentru realizarea unui transfer cat mai precis


a datelor din cavitatea bucala pe model este
necesar ca bontul protetic sa fie prevazut cu
shanturi antirotationale fig.1-3 in care se va
fixa cu precizie capa de transfer, ce va
ramine atashata in amprenta fig. 1-4. de
asemenea bontul analog sudat de implantul
analog va fi identic cu bontul protetic din
cavitatea bucala fig1-5. atit in ceea ce
priveshte designul, cit shi dimensiunile.

Ramanind in cavitatea bucala, bonturile


protetice ale implantelor one-stage nu
pot fi paralelizate shi ajustate in inaltime
in laborator. Toate aceste manopere se
vor realiza doar pe bonturile analog,
urmind apoi a fi efectuate cu aproximatie
prin shlefuirea bonturilor in cavitatea
bucala. Adaptarea lucrarii protetice va fi
in consecinta destul de aproximativa.

La ora actuala mai frecvent, se utilizeaza doua


categorii de implante one-stage: implantele
provizorii shi implantele Arows.
Implantele provizorii sunt implante one-stage
subtiri, destinate sustinerii unor restaurari
provizorii confectionate imediat postimplantar.
Implantul Arows sunt implante cu diametru
redus, indicate pentru zona frontala a osului
mandibular. Deseori, bontul protetic atashat are
forma de sfera, fiind destinat unui overdenture

Bonturile protetice ale implantelor de


generatia a II-a (implante two-stage)
Sunt mai diverse shi mai complexe.
In acelash timp implantele two-stage sunt
astazi mult mai frecvente utilizate
comparativ cu cele one-stage.
La implantul two-stage, bontul protetic
este separat de implant shi realizeaza
legatura cu aceasta prin intermediul unui
shurub ce se infileteaza in interiorul
corpului implantului prin intermediul unei
chei speciale.

Dezavantajele acestor bonturi


protetice
este dat de necesitatea montarii lor in implante, shi de
probabilitatea producerii unor inexactitati in decursul
acestei etape. Insuficienta montarii bontului in implant
prin inshurubare incomleta a shurubului de fixare duce
la crearea unui punct de minima rezistenta shi a unui
spatiu retentiv unde se va acumula flora bacteriana ce
va produce ulterior inflamatia tesuturilor
periimplantare.
Din cauza imposibilitatii curatarii acestui microspatiu
atit prin detartraj, cit shi prin mijloace chimice cu solutii
atibacteriene, este indicata situarea supragingivala a
acestuia, obtiune insotita insa de neajunsuri estetice.

Savantul Callan a remarcat faptul ca exista o


legatura intre resorbtia osoasa periimplantara
shi topografia microspatiului in raport cu
marginea gigivala. Astfel, dupa 4 ani de la
debutul incarcarii protetice progresive, doar
14,9% din implante cu jonctiunea
bont/implant plasat supragingival au
prezentat resorbtie osoasa, pe cind la cele cu
jonctiune bont/implant plasat subgingival,
resorbtia osoasa a fost prezenta fara
exceptie.

Avantajul bonturilor protetice ale


implantelor two-stage
Fiind reprezentat de posibilitatea de
prelucrare precisa a acestora in
laborator, facindu-se astfel obtinerea
unei restaurari protetice cu adaptare
precisa in cavitatea bucala.

Clasificarea bonturilor protetice dupa


forma acestora
Indiferent de tipul generatiei
implantelor utilizate, bonturile
protetice pot avea diverse forme:
- Conica
- Cilindrica
- Sferica

Bonturile conice
Bonturile protetice conice sunt cel mai
frecvent utilizate, din cauza gamei largi de
indicatii de utilizare (edentatii unidentare,
partiale sau totatale, lucrari protetice
agregate prin cimentare sau inshurubare).
Misch remarca faptul ca retentia coroanei
scade rapid daca conicitatea bontului
creshte de la 6 la 25, acest grad de
conicitate fiind dat de suma ambelor
versante ale bontului protetic.

Pentru a creshte retentia bonturilor


conice se recurge de obicei la
urmatoarele metode:
- Creshterea unor retentii aditionale
pentru creshterea suprafetei bontului
protetic
- Alegerea unui bont protetic cat mai
inalt posibil in situatia clinica
respectiva
- Sablarea suprafetei bontului protetic

Bonturile cilindrice
Sunt indicate pentru situatiile clinice
in care spatiile protetice disponibil
este redus sau atunci cand se prefera
realizarea unei restaurari protetice
agregate prin inshurubare.
Forma cilindrica prezinta shi bonturile
care pot fi prelucrate de tehnician
prin frezare, cele din teflon care se
pot turna direct shi bonturile
protetice provizorii.

Bonturile sferice
Reprezinta indicatia de electie pentru
situatiile in care se doreshte
realizarea unui overdenture inferior,
sustinut pe doua implante.

Clasificarea boturilor protetice dupa


axul bontului in raport cu implantul
Bontul protetic poate corespunde ca shi ax cu implantul in care se
inshurubeaza (bont drept) sau poate avea un ax diferit (bont
angulat).
Situatia idiala o constituie existenta unui unghi de 90 intre
implant shi planul de ocluzie, in aceste conditii putandu-se alege
un bont drept. Daca implantul formeaza un unghi de o alta
valoare cu planul de ocluzie sau exista o lipsa de paralelism
accentuat intre implantul respectiv shi celelalte implante sau dinti
vecini, se va alege un bont angulat, in vederea incadrarii
restaurarii protetice in ansamblul arcadei, pentru realizarea unor
rapoarte intermaxilare adecvate.
Angulatia bontului variaza in functie de firma producatoare, dar
niciodata nu va depashi un unghi de 25.
Alegerea unui bont angulat este de ordin biomecanic, fortele
transvitandu-se paraxial fata de corpul implantului.

Clasificarea bonturilor protetice


dupa numarul componentelor unui
bont protetic

Acest criteriu de clasificare este valabil


doar in cazul bonturilor protetice ale
implantelor two-stage.
Bontul protetic alcatuit dintr-o singura
piesa are sudat shurubul de infiletare in
implant de portiunea coronara a bontului.
Acest tip de bont protetic are de obicei
doua fete plate sau shanturi verticale,
servind ca shi componente antirotationale
shi de pozitionare pentru suprastructura.

Avantajele principale ale bontului


alcatuit dintr-o singura piesa
Sunt reprezentate de ushurinta vontarii shi de
posibilitatea paralelizarii bonturilor fara a exista
pericolul perforarii peretilor sau al deteriorarii
shurubului de fixare a bontului in implant.
Dezavantajul acestui bont este legat de
imposibilitatea existentei unei conexiuni
antirotationale, devine mai important,
nepermitindu-se o fisare precisa a bontului in
implant.
Bontul dintr-o singura piesa este destinat numai
realizarii unor restaurari agregate prin cimentare.

Bontul protetic alcatuit din doua


piese
Are o componenta coronara a carei extremitate cervicala se
angajeaza in conexiunea implantului (conexiune
hexagonalaexterna sau interna, conica interna, etc.) shi o
alta componenta reprezentata de un shurub, care are rolul
de a fixa bontul in implant fig.1-16
Acest tip de bont protetic, deshi este mai dificil de montat
comparativ cu precedentul, prezinta un avantaj major legat
de stabilitatea antirotationala in raport cu corpul implantului
in care s-a inshurubat.
Pe langa bontul protetic definitiv alcatuit din doua pise se pot
utiliza shi bonturi provizorii din doua piese, alcatuite din
plastic sau titan.
Ele sunt utilizate pentru restaurarile provizorii shi au rolul de
a reface estetica shi functionalitatea inainte de restaurarea
finala.

Capul stlpului implantar


Drepi
Angulai