Tehnologia restaurarilor protetice cu sprijin implanter

Prin ce se deosebeste protetica implantologica de protetica

traditionala?
Protetica traditionala rezolva o edentatie in functie de numarul
dintilor stalpi naturali existenti.
Protetica implantologica: beneficeaza de un numar suplimentar
de stalpi, viitoarea proteza cu sprijin implantar conduce planul de
tratament si nu inserarea implantelor
Proteze supraimplantare fixe sau mobilizabile
Pierdera de inaltime osoasa duce la realizarea de coroane clinice
foarte inalte
Supraprotezarea sprijinita exclusiv pe implante necesita acelasi
numar de implante ca si in restaurarile fixe
Masticatia este la fel de buna cu supraprotezele pe implante ca si
cu o restaurare fixa
Igienizarea este mult mai usoara la restaurarile mobilizabile
decat la cele fixe
RPFI ofera avantaj psihologic si retentioneaza mai putine
alimente
Componentele proteticii implantare

Infrastructura- defineste corpul si varful implantului situat in os,

se vede doar radiologic
Suprastructura- restaurarea protetica propriuzisa
Mezostructura

Infrastructura

Corp, modul crestal (col) si varf (apex)

Topografic este situata: submucos, subperiostal, intracortical sau
intraosos
Abutment- serveste pentru agregarea suprastructurii

Implantele de stadiul I

Corpul si stalpul fac corp comun

Implantele de stadiul II
Sisteme de conexiuni ale stalpilor

Hexagon extern
Hexagon intern
Hexagon intern Frialit

Conexiunea Camlog
Conexiunea in stea Nobel Biocare

Amprentarea in implantologie

Amprenta indirecta (cu lingura inchisa)

Amprenta directa (cu lingura deschisa)
Amprenta conventionala

Morfologie implantara
Ce sunt implantele dentare?
Sunt dispozitive din materiale aloplastice care se insera chirurgical cu
scopul de a deveni o infrastructura protetica.
Tipuri de implante :
1. Implante endoosoase
2. Implante subperiostale (juxtaosoase)
3. Implantele de transfixare
Implantele sub forma de radacina (root form implants )
Corpul implantului
Surubul de acoperire
Surub de vindecare
Stalpul sau abutmentul implantului
Componente protetice
Implant analog
Dispozitiv de transfer
Clasificarea edentatiilor din punct de vedere implantologic
Oferta osoasa in inaltime

In 1983 Branemark sustinea ca 10 mm sunt suficienti pentru

reusita implantului
Aceasta dimensiune poate fi redusa in zona densa a simfizei
mandibulare
Aceasta dimensiune poate fi crescuta la osul poros al zonei
posterioare maxilare

Oferta osoasa in latime

Implantele root-like necesita un minim de 5 mm in latime

Implantele lama necesita cel putin 2,5 mm in latime
Aceste dimensiuni asigura mai mult de 0,5 mm de fiecare parte a
implantului la nivelul crestei, aceasta dimensiune limita creste
rapid spre marginea bazilara sau craniala

Oferta osoasa in lungime

Lungimea necesara pentru un implant endoosos este legata si de
latimea osului
Un os cu latime de 5mm sau mai mult este necesara o lungime in
sens mezio-distal de 5 mm
O latime de 2,5 pana la 5 mmare nevoie de o lungime in sens
mezio-distal de circa 15 mm
Oferta osoasa in angulatie
Regiunea frontalilor superiori necesita o angulatie mai mare fata
de planul de ocluzie datorita rezorbtiei centripete
In laterala fosa submandibulara determina inserarea implantelor
cu angulatie tot mai mare datorita rezorbtiei cetrifuge
- 10 la nivelul PM 2 inferiori
- 15 la nivelul M 1 inferior
- 20-25 la nivelul M2 inferior

O latime suficienta poate permite alegerea unor angulatii de

pana la 30 fata de dintii invecinati sau fata de alte implante

Clasificarea ofertei osoase

CLASA

Dimensiuni

Variante terapeutice

>5 mm latime;
>8-12 mm inaltime;
>5 mm lungime;
< 30 angulatie;
< 1 coroana/radacina

Implante cilindrice surub

2,5-5 mm latime;
>10 mm inaltime;
>15 mm lungime;
< 20 angulatie;
< 1 coroana/radacina

Implante lama
Schimb de clasa
Osteoplastie
Augmentare osoasa

Inadecvata;
Latime;
Inaltime;
Lungime;
Angulatie;
> 1 coroana/implant;

Implante endoosoase
Implante subperiostale
Augmentare osoasa

Atrofie severa
Atrofie bazilara
Maxilar neted
Mandibula creion
>4 coroana/implant

Augmentare osoasa
Implant endoosos
Implant subperiostal

Clasificarea Lekholm si Zarb -1985

A- creste alveolare integre

B- resorbtie minima a crestei alveolare
C- resorbtie accentuata , pana la arcul bazal al maxilarelor;
D- resorbtie incipienta a bazei maxilarelor;
E- resorbtie extrema a bazei

Clasificarea Fallschussel

0 os alveolar dentat;
1 creasta alveolara inalta si lata;
2 - creasta alveolara inalta si ingusta;
3- creasta alveolara inalta si ascutita;
4 - creasta alveolara lata, redusa ca inaltime;
5- creasta alveolara rezorbita complet.

Clasificarea Misch si Judy

Clasificarea calitatii osoase dupa Lekholm si Zarb

Variante protetice posibile in implantologie (dupa Misch)

1. proteza fixa, care inlocuieste doar coroana dentara, avand

aspectul unui dinte natural
2. proteza fixa, care inlocuieste coroana dentara si o portiune din
radacina (aspect de coroana clinica alungita)
3. proteza fixa, care inlociueste coroanele dentare si tesutul
gingival din zona edentata
4. proteza mobila, cu sprijin complet pe implante
5. proteza mobila, cu sprijin atat pe implante, cat si pe tesuturile
moi

Tipuri de restaurari protetice cu sprijin implantar

FP1

FP2

Pierderea de tesut osos si mucos este minima

Permite pozitionarea ideala a implantelor
Este de dorit in zonele estetice
Dificil de realizat daca lipsesc doi dinti adiacenti
Materialul de electie este masa ceramica sinterizata pe aliaj nobil
Se pot folosi bonturi ceramice cu suprastructura integral
ceramica
Inlocuieste coroana anatomica si o portiune din creasta alveolara
Volumul si topografia tesutului osos restant situate mai apical
fata de jonctiunea amelo-cementara a dintelui natural
Materialul de electie este ceramica sinterizata pe aliaj nobil

PF 3
Inlociueste coroana dintelui natural si o parte a tesutului gingival
Pacientii pot prezenta o linie inalta a surasului sau o pozitie joasa
a buzei inferioare astfel incat o restaurare alungita nu pare
naturala
Restaurariile au o lungime apropiata de normal si mimeaza
papila interdentara
Aditia de material acrilic sau ceramica roz este indicata
RP4
Este o proteza mobilizabila
Alcatuita din suprastructura si infrastructura fiind prevazuta cu
sisteme speciale de mentinere
Sunt necesare 5-6 implante la mandibula si 6-8 implante la
maxilar
Necesita un spatiu interarcadic mai mare si un spatiu vestibular
suplimentar fata de protezele FP1 sai FP2
RP5

Este o proteza mobilizabila cu sprijin mixt muco-implantar

Numarul de implante variabil de la 2 la 5
Proteza poate fi confectionata inaintea inserarii implantelor sau
poate fi folosita proteza veche
Sunt necesare rebazari si reechilibrari ocluzale repetate
Tehnici de amprentare
a. Tehnica indirecta
- Caracteristic este ca dispozitivul de amprentare , insurubat in
implant, ramane la locul lui in momentul indepartarii amprentei
- Dupa indepartarea amprentei se desurubeaza dispozitivul de
amprentare de pe implant, se ataseaza la stalpul analog si se
repune in amprenta
- Daca se foloseste o capa care ramane fixa in amprenta se introduce
stalpul analog in capa
- foloseste o lingura standard sau o lingula individuala

Avantajele tehnicii indirecte

Asemanatoare tehnicilor de amprentare clasice (stalpul
implantului-cand se folosesc cape- si dispozitivul de transfer
raman pe loc),
Posibilitatea verificarii la vedere a repozitionarii ansamblului DTIstalp analog
Dezavantajele tehnicii indirecte
Tehnica nu se aplica in azul implantelor cu diferente de
paralelism mari,
Poate apare posibilitatea deformarii materialului de amprenta la
dezinsetrita lingurii de pe campul protetic,
Exista dificultati la repozitionarea ansamblului DTI-stalp analog.
Tehnica directa
Necesita dispozitive de transfer directe
Forma DTD unanim acceptata este paralelipedica, fiind prevazute
cu suruburi lungi care le permite atasarea la staplul implantului
Impune folosirea unei linguri ce va fi perforata la nivelul
surubului de fixare,
Surubul trebuie sa depaseasca lingura
Avantajele tehnicii directe
Risc scazut de deformare a amprentei dupa indepartarea din
cavitatea bucala,
Se poate utiliza si in cazul implantelor cu diferente de paralelism
Obtinerea unui model de lucru mai fidel
Dezavantajele tehnicii directe
Posibilitatea de deformare a amprentei la montarea stalpilor
analogi,
Greu de executat in regiunea laterala,

In cazul existentei mai multor implante, in zona laterala necesita

timp indelungat pentru indepartarea suruburilor de fixare
inaintea dezinsertiei amprentei
Realizarea modelului preliminar si a lingurii individuale
Alegerea initiala a stalpilor si amprenta preliminara
La prima sedinta protetica sunt alesi stalpii protetice dupa
urmatoarele criterii:
- pragul stalpului ar trebui sa fie cu 1 sau 2 mm sub nivelul tesuturilor
moi,
- in regiuniile non-estetice stalpul se plaseaza cu 2mm deasupra
tesuturilor mandibulare pentru a facilita igiena,
- la nivel cu mandibula pentru a evita problemele de fonatie
Se amprenteaza campul protetic cu dispozitivele de transfer
montate la implante cu hidrocoloid ireversibil sau silicon cu
reactie de condensare,
Amprenta preliminara in care se afla pozitionat ansamblul stalp
analog dispozitiv de transfer este asezat pe masuta vibratorie,
in ea se toarna gipsul de clasa a III-a (dur) sau clasa IV-a
(extradur),
Dupa priza completa a gipsului, se demuleaza amprenta
obtinandu-se modelul preliminar.
Confectionarea lingurii individuale
Dupa izolarea modelului se trece la confectionarea lingurii individuale,
- Se poate realiza din rasina acrilica termoploimerizabila , din rasina
acrilica autopolimerizabila sau din rasina acrilica fotopolimerizabila,
- O lingura de amprenta individuala duce la erori mai mici atat din
punct de vedere al calitatii amprentei cat si ca distorsionare de-a
lungul arcadei
Lingura individuala este perforata la nivelul dispozitivulor de transfer
- Se recomanda folosirea unui adeziv pentru materialul de amprenta
de tip material elastic
- Materialul de electie este siliconul cu reactie de aditie foarte rigid
sau un polieter
Amprentarea finala a campului protetic prin tehnica directa
(amprentare deschisa)
Se recomanda metoda directa daca sistemul de implante ofera
dispozitivele de transfer direct si situatia anatomica permite
folosirea acestora,
Cand pacientul realizeaza o deschidere prea mica a cavitatii
bucale va trebui sa se recurga la metoda indirecta de amprentare
(dispozitive indirecte de amprentare si transfer)
Se face verificarea lingurii individuale,
Se monteaza dispozitivele de transfer pe implant,
Se aplica adezivul pentru retentionarea materialului de
amprenta ,

Se aplica materialul de amprenta cu ajutorul unei seringi in jurul

dispozitivelor de transfer,
Se incarca lingura individuala cu material de amprenta si se
aplica in cavitatea bucala,
Dupa priza materialului se slabesc suruburile de fixare a
dispozitivelor de transfer,
Se indeparteaza amprenta din cavitatea bucala, dispozitivele de
transfer ramanand fixate in amprenta
Modelul si masca gingivala
Inainte de turnarea modelului tehniceanul trebuie sa se asigure
ca ansamblul implant analog- dispozitiv de transfer este
pozitionat corect in amprenta,
Daca amprentarea a fost realizata prin tehnica lingurii inchise
fixarea stalpului de amprentare de implantul analog se face
inainte de pozitionarea ansamblului in amprenta,
Dupa ce ansamblul implant analog- stalp de amprentare a fost
fixat, se poate recurge la turnarea mastii gingivale
Dupa ce masca gingivala a facut priza (5-7 minute) se poate
turna modelul de ghips (clasa aIV-a)
Se evita utilizarea masutei vibratoare
Dupa priza ghipsului se indeparteaza surubul de fixare si abia
apoi se realizeaza demularea modelului
Dupa acesti pasi va rezulta modelul de ghips cu implante
analoage fixate in el si cu masca gingivala in jurul implantelor
Tipuri de masca gingivala
1. Masca gingivala rigida
- Este realizata din material acrilic care nu prezinta risc de
deformare in timpul indepartarii sau repozitionarii pe model,
- Dezavantajul principal il reprezinta dificultatea indepartarii de pe
model in cazul in care masca acopera regiunea mai multor
implante ale caror axe nu sunt paralele
- In acest caz se folosesc conuri de compensare special concepute
Masca gingivala elastica
- Este indicat sa se folaseasca un izolator pentru prevenirea
adeziunii mastii gingivale de materialul de amprenta,
- Dupa injectarea materialului in amprenta, se asteapta priza
materialului timp de 7-9 minute,
- Dupa ce materialul a facut priza se poate turna gipsul

Dotarea laboratorului de tehnica dentara

Vacumm-malaxorul
Se obtine o masa omogena de gips sau masa de ambalat
Este posibila malaxarea unei cantitati mari de material
Modele finite, modelele duplicate si tiparele de turnare prezinta o
precizie mai mare

Diminuarea riscului de formare a bulelor de aer

Respectarea cu strictete a timpului de malaxare specificat de
producator
Izoparalelograful
Optiuni de tratament prin protezare fixa
Optiuni de tratament prin protezare fixa in cazul tratamentului
edentatiei totale mandibulare
Optiunea 1
- 4-6 implante inserate in zona interforaminala pot fi solidarizate
printr-o structura rigida
- De obicei se utilizeaza 5 implante
- Extensia nu trebuie sa depaseasca dimensiunea anteroposterioara a implantelor mai mult de 2,5 ori
- Daca factorii de stress sunt mari, extensia poate fi contraindicata

Optiunea 2
Optiunea 1 + inserarea unui implant deasupra fiecarei gauri
mentoniere,
Ofera un numar de 6-7 implante,
Distanta antero-posterioara este marita,
Reduce extensiile distale
Optiunea 3
Inserarea de implante in zona interforaminala si in zona molara
unilaterala (5-7 implante)
Pozitii cheie: pozitia M1, pozitiile caninilor si pozitia premolara
contralaterala
Pozitiile secundare include: pozitiile PM de pe arcada
omolaterala, pozitia IC si zona de deasupra gaurii mentoniere
contralaterala pentru a reduce extensia
Gradul de acoperire antero-posterioara este mai mare si este
prezenta o singura extensie in loc de doua
Optiunea 4
Implantele vor fi inserate in toate cele trei regiuni
mandibulare
- Inserarea de implante in zona molara bilateral, fara a solidariza
rigid grupul de implante printr-o singura restaurare
- Pozitii cheie: pozitiile M1, bilateral, pozitiile C
- Pozitii secundare: zona PM 2 si zona incisivilor

Pozitiile tertiare: zona PM 1

Toate implantele din zona anterioara, impreuna cu toate
implantele posterioare de pe o parte sunt solidarizate rigid

Implantele din zona contralaterala posterioara sunt restaurate

independent de primele, printr-o restaurare de trei elemente ale
carui stalpi sunt M1 si PM1
Sunt necesare cel putin 8 implante
Este indicata cand factorii de forta sunt mari
Este indicata cand densitatea osoasa este scazuta
Avantaje : lipsa extensiilor, risc de descimentare si de
supraincarcare ocluzala reduse

Optiunea 5
Restaurarea prin trei proteze fixe independente intre ele
In regiunea anterioara pot fi plasate 4-5 implante
Pozitii cheie: pozitiile C si ale PM 1
In regiunea posterioara este de preferat sa se insere un implant
distal de zona M1
Restaurarea anterioara se va extinde de la PM1 pana la omologul
sau contralateral
Restaurarile posterioare sunt reprezentate de proteze fixe cu
doua unitati sprijinite pe cele doua implante posterioare
Avantaje: segmente mici ce pot fi refacute usor in caz de
descimentare sau fractura, restaurarile independente permit
flectarea si torsiunea mandibulei
Dezavantaje: necesita un numar mare de implanta, respectiv 12
Fixarea restaurarilor protetice fixe
Intr-o prima faza trebuie fixati stalpii artificiali la corpul implantelor prin
una din cele trei procedee: insurubare, cimentare sau frictiune (sudura
la rece).
In a doua etapa urmeaza fixarea suprastructurii protetice prin:
cimentare sau insurubare
Avantaje si dezavantaje
Proteza cimentata

Proteza cu retentie prin

insurubare
1. Suprastructura mult mai
1. Obtinerea dificila a unei
pasiva;
suprastructuri pasive;
2. Corectie usoara in cazul unei 2. Corectia suprastructurii este
suprastructuri active;
dificila, necesitand etape
suplimentare de laborator;
3. Distributie adecvata a
3. Fortele axiale sunt
fortelor axiale la nivelul
receptionate de suruburi, avand
infrastructurii (implant);
o distributie relativa;

4. Utilizarea unor tehnici

protetice si de tehnologie
traditionale, accesibile si
persoanelor cu posibilitati
financiare medii si reduse;

4. Necesita personal de
specialitate calificat. Tehnici
speciale de executie, cost
ridicat;

Avantaje si dezavantaje
Proteza cimentata

Proteza cu retentie prin

insurubare
5. Control estetic usor;
5. Compromiterea suruburilor
exercitarea progresiva a
poate avea loc in aproximativ
fortelor ; stalpii pot fi conectati 20-25 % din cazuri. Astfel cresc
intre ei reducand efectul fortelor fortele receptionate de restante;
functionale;
6. Fracturi mai rare ale
polimerilor si ceramicii de
-------------------------------------placare; risc minim de
descimentare;
7. Acces usor la nivelul stalpilor Acces dificil in regiunea
posteriori;
posterioara in cazul unor cavitati
bucale de dimensiuni reduse;
8. Numar redus de etape; timp 8. Numar crescut de etape, timp
de lucru scazut.
de lucru prelungit.

Metode de evitare a slabirii suruburilor

. In cazul suruburilor
- Designul
- Localizarea
- Pretensionarea
- Folosirea suruburilor de aur
2. In cazul componentelor
- Prelucarea suprafetelor componente
- Folosirea cheii dinamometrice
- Potrivirea componentelor
3. In cazul implantelor
- Numar suficient
Metode de evitare a slabirii suruburilor
Tehnica
- Moment al fortei scazut
- Schelet metalic adecvat
- Tarodare adecvata
- Design ocluzal adecvat

5. Selectarea pacientilor
- Stoparea/minimalizarea parafunctiilor