Dependenta de substante toxice

Prof. Dr. Cmpian Radu Septimiu 2015

Dependenta de substante toxice

Drog substanta toxica = autoadministrata fara

indicatie medicala in ciuda efectelor adverse medicale
si a implicatiilor sociale, contrar normelor culturale si
de educatie si cu efecte daunatoare asupra propriei
persoane si a anturajului. (Scully si Cawson modificat)

Dependenta de substante toxice

Debutul ocazional !!!
Circumstante invocate:
anxietate, melancolie,
curiozitate, incitare,
relaxare, bravura,
oportunitate, anturaj,
frustrare
Nimeni nu si-a propus in
mod deliberat sa devina
dependent de o anumita
substanta

Conditiile dependentei
3 din 8
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Durata prelungita a efectelor sau repetarea in timp

Substanta s-a luat mai mult cantitativ sau o perioada de timp
mai mare decat cea propusa initial
Dorinta de a continua sau neputinta de a renunta
Comportament anormal ca forma si timp alocat pentru
procurarea substantei
Implicatii familiale, profesionale, sociale ale dependentei
Autoadministrarea substantei in ciuda cunoasterii efectelor,
implicatiilor si recurentelor acestui comportament
Prezenta simptomelor de alienare
Aparitia si cresterea importanta a rezistentei la substanta cu
dimunuarea efectelor la doze uzuale si cresterea dozelor
(500%) pentru obtinerea efectelor dorite

Implicatii sociale, economice, juridice, psihologice

Schimbarea
comportamentului:
In familie
Locul de munca
Relatia cu autoritatile
Delicventa asociata
Atitudinea fata de sanatate
Perceperea deformata a
realitatii

Aspecte epidemiologice
Pacientii dependenti,
in special fata de
alcool reprezinta
4 - 16% din populatie
in functie de tara,
religie, traditii, cultura
Drogurile: flagel al
lumii contemporane

Substante droguri
1- stimulante
Tip
Actiune

Stimulante
Accelereaza activitatea cerebrala

Actiune pe
SNC si
efecte
adverse

Euforizant, sporeste vigilenta, tahicardie

sau aritmie, inapetenta, creste tensiunea
si metabolismul, scadere ponderala

Exemple

Amfetamine, cofeina, cocaina, nicotina

Substante droguri
2 depresive, sedative, hipnotice
Tip

Depresive, hipnotice, sedative

Actiune

Incetinesc activitatea cerebrala

Exemple

Anxiolitice, benzodiazepine, etanol, barbiturice,

solventi, eter, izofluran, halotan, petrol.

Actiune
pe SNC
si efecte
adverse

Senzatie de bine si multumire, reducerea

controlului asupra inhibitiilor, confuzie, oboseala;
scaderea puterii de concentrare, a coordonarii
miscarilor, a memoriei si a ratiunii, depresie
respiratorie, bradicardie

Substante droguri
3 halucinogene
Tip

Halucinogene

Actiune

Distorsioneaza activitatea cerebrala

Exemple

LSD, ectasy (metilen-demetoxi-amfetamine),

canabis-marijuana

Actiune pe
SNC si
efecte
adverse

Altereaza perceptia si simturile, greturi,

distorsionarea realitatii si incapacitatea de
apreciere, evaluare si reactie adecvate

Substante
droguri
4 - analgezice
Tip

Analgezice

Actiune

Reduc durerea

Exemple

Opiode, codeina, fentanyl,

heroina, morfina, oxycodone

Actiune pe
SNC si
efecte
adverse

Euforie, reduc durerea, confuzie, greturi,

toropeala, sedare, depresie respiratorie pana
la stop respirator, pierderea constientei, coma..

Substante
droguri

5 anabolizante
steroidiene
Tip

Anabolizante steroidiene

Actiune

Stimuleaza cresterea si dezvoltarea masei musculare

Exemple Dianabol, Anovar, Stanozolol, Sustanon 250, Nandrolone

SNC
efecte
adverse

Nu au efecte secundare nocive

Aspecte epidemiologice

In SUA cele mai expuse grupuri

sociale sunt:
- muncitori in constructii, mecanici
auto, lucratori in alimentatie, lucratori
in servicii de distractie si divertisment,
curatatorii
- alimentatie, activitati sociale,
profesii juridice
Necasatoritii de 2 ori mai multi
Idem cei care au schimbat cel putin 3
locuri de munca in 5 ani

Aspecte
epidemiologice

SUA jumatate din corpul medical au luat

medicamente din grupa de droguri cel putin odata
Dependenta este de 1 % la medici si 1,5 % la
anestezisti
Marea Britanie: din studentii de la medicina
dentara au luat cel putin odata drog altul decat
cannabis, jumatate au luat cannabis iar consumul
de alcool este comun in randurile lor

Alcoolismul este
considerat frecvent intlnit
la medici; de asemenea
fumatul
Cele mai mici procente de
consumatori sunt in
randurile politiei, cadrelor
didactice, educatorilor
Drogurile de local sunt
frecvent consumate si de
personal nu numai de
clienti

Dependenta de alcool
o
o
o
o
o
o

Cea mai frecventa dependenta

Este un depresiv al SNC cu actiune complexa
Efecte imediate concordante cu consumul
Efecte tardive invalidante
Alcoolemia este variabila, decelabila, cu
implicatii juridice si deontologice majore
Are risc vital imediat si in timp

Grupuri de risc
o
o
o
o
o
o
o
o

(Scully, Cawson 2005)

Personal de deservire in localuri

Lucratori in industria alcoolului
Angajati ai locatiilor de distractie
Agenti comerciali - comis-voiajori
Casnice/persoane care stau prepondertent acasa
Burlaci peste 40 de ani
Militari
Doctori

Efecte acute ale alcoolului

in functie de alcoolemia n mg/dl
o
o
o
o
o
o
o
o

<35 nu apar manifestari decelabile

35-100 primele semne in comportament
si in reflexe
<100 echilibrat si decent
100-200 vesel, gesturi-vorbe necugetate
200-300 delicvent, agresiv si respingator
300-400 ameit, dezorientat si delirant
400-500 indiferent la mediu si deprimat
>500 apare pierderea constientei, risc
vital

Consumul de alcool limite, repere

1 unitate = 9 g alcool pur

o
o
o

Femeile si persoanele de talie

mica sunt mai susceptibili
Consumatorii frecventi sunt
mai rezistenti
Consum moderat = 1
unitate/zi la si 2 unitati/zi la

Consum in limite de toleranta

= 3 unitati/zi la si 2 unitati/zi
la
Consum abuziv = peste 5
unitati/zi

Consumul de alcool limite, repere

Alcoolism = consum regulat de cel putin 30 unitati/sapt
la si de cel putin 20 unitati/sapt la
o O unitate de alcool consumata pe stomacul gol in mai
putin de 1 ora creste alcoolemia cu 15 mg/dl
o Ficatul metabolizeaza alcoolul si reduce alcoolemia in
decurs de 1 ora
cu 15 mg/dl
1 unitate = 50 ml ,
180 ml, 330 ml
o

Consumul de alcool medicina

o
o

15-25 % dintre pacientii care viziteaza un cabinet

stomatologic sunt afectati mai mult sau mai putin
de consumul de alcool
Anamneza si recomandarile post-tratament pot
include elemente de educatie sanitara
In Marea Britanie 2/3 dintre sudentii la
stomatologie consuma alcool peste medie

Unitati conventionale de alcool in sortimente

comune da bauturi alcoolice
Tipul de bautura

Cantitatea

Nr. Unit.

Spirtoasa

Butelie 700 ml

32

Spirtoasa

Masura etalon

Vermut s.a.

Butelie 700ml

16

Vin 12 %

Butelie 750 ml

Vin 10 %

Butelie 700 ml

7,5

Vin 10 %

1 pahar

Bere, cidru 8 %

1 halba

4,5

Bere, cidru 5 %

1 halba

Bere, cidru 3,5 %

1 halba

Bere, cidru 3,5 %

halba

Efecte ale consumului cronic de alcool

Cardio-vascular: cardio-miopatie si aritmii
SNC: intoxicatie cronica, dementa, sindrom
Korsakoff, neuropatie
Digestiv: gastrite, pancreatite, malabsorbtie
(vitamine, glucoza), reflux gastro-esofagian
Varice esofagiene
Ficat: hepatita, steatoza, ciroza
Anemie

Riscuri majore in
alcoolism
Dupa 15 ani de consum abuziv rata
de mortalitate creste cu 300 %
Alcoolul este cauza la 20-25 % dintre
accidentele de circulatie
Expunere la boli infectioase: pneumonie,
tuberculoza, boli venerice, HIV
Creste riscul pentru boli cu rata de
mortalitate mare: cancer oral, infarct
Metabolizarea si rezistenta modificate la
medicamente

Diagnosticul alcoolismului in cabinet

Diagnosticul clinic este devansat
cu 10-30 % de diagnosticul
paraclinic
Depistarea bolnavilor poate fi
extrem de dificila
Chestionare speciale
Diagnostic de laborator:
GGT, alcoolemia, macrocitoza,
alte enzime hepatice, neuro

Depistare chestionar Cage

1.
2.
3.
4.

Raspunsurile pozitive confirma suspiciunea

Intrebari:
Ati intentionat vreodata sa va lasati de
bautura?
Ati fost vreodata criticat pentru ca beti?
Va-ti simtit vreodata vinovat pentru ca beti?
Beti dimineata imediat dupa trezire?

Alcoolism
implicatii dentare
Sindromul alcoolismului fetal: deseori
sindrom Down, statura mica, microcefalie, IQ
redus, tulburari de coordonare neuromusculara, hiperactiv copil si nesociabil adult,
hipoplazii maxilare, hipoplazie labiala
superioara cu stergerea filtrum-ului, dinti
hipoplazici, amelogeneze imperfecte, AnDM,
carii multiple si edentatii timpurii

Alcoolism implicatii dentare

Nivel redus al educatiei sanitare cognitive
Atitudine comportamentala
necorespunzatoare privind igiena orala si
igiena generala
Comportament agresiv
Risc implicit cardiomiopatiei
Risc asociat de consumul altor droguri
Nerespectarea indicatiilor medicale

Alcoolism - cancer

Alcoolism implicatii dentare

Tratamentul se face de preferinta dimineata
Afectarea ficatului: riscul hemoragic si riscul metabolic
Riscul infectios bilateral
Anestezia generala poate fi riscanta; au rezistenta mare
la anestezie
Pot fi foarte toleranti la sedative
Unele hipnotice (bezodiazepine) pot avea efect sinergic
cu al alcoolului in modalitati imprevizibile
Multe medicamente au rata de metabolizare crescuta
Unele medicamente sunt hepatotoxice
Aspirina si medicamentele care contin alcool sunt
interzise

Alcoolism - traumatisme

Alcoolism implicatii dentare

Metronidazolul interfereaza cu alcoolul si da efecte secundare
grave
Traumatismele maxilo-faciale sunt frecvente si se complica cu
infectii
Rinofima
Halena etilica
Carii simple si complicate frecvente
Eroziuni dentare datorita regurgitatiilor
frecvente
Parodontopatii pluricauzale
Edentatii si tulburari de ocluzie
Leucoplazii
Sialoze