FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR - CONTROLUL I EXPERTIZA

PRODUSELOR ALIMENTARE

Dependene
GHEORGHE CARMEN
KIVA ALINA
PAVEL LARISA
SAVU GEORGIANA
URSU BIANCA
GRUPA 4201

CUPRINS
1.Ce sunt dependentele?
2.Cum incep dependentele.
3.Sa intelegem dependentele.
4.Dependente distructive
5.Dependente comune
6.Cum stii daca ai devenit dependent
7.Unde gasesti ajutor
8.Tratamentul dependentelor
9. Despre alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc etc.
10.Diferenta intre obisnuinta si dependenta
11.Factorii de risc ai dependentei
12.Bibliografie

Ce sunt dependenele? Cum incep ele?

Dependenele sunt comportamente
nvate care submineaz puterea de
control. Ele se dezvolt treptat iar
efectul lor este de obicei distructiv.
Dependenele ncep cu activiti
plcute care devin o obinuin iar n
final ne scade capacitatea de control
asupra propriei viei. Majoritatea
dependenelor izvorsc dintr-o dorin
combinat de a evita durerea sau
disconfortul i de a obine plcere.

Sa intelegem dependenele
Cele mai recente cercetari in ce priveste dependenta sugereaza ca
toate dependentele isi au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale, nu in
lipsa de vointa, defectele de caracter, tulburarile de personalitate sau
spiritualitate.
In creier avem substante chimice numite neurotransmitatori, care
regularizeaza ce gandim, simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii
implicati cel mai frecvent intr-o dependenta de orice fel includ serotonina,
dopamina, GABA (acidul gama-aminobutiric), endorfinele si norepinefrina, dar
mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele dependente.
Serotonina functioneaza ca un antidepresiv natural. Dopamina ofera sentimente
de placere, motivare si focalizare, in timp ce GABA este similar unui sedativ
natural, oferindu-ne relaxare. Endorfinele sunt asemenea unor opiacee
naturale, care ofera alinare pentru durerea fizica si emotionala si fiecare
dintre acestea ofera sentimente de buna dispozitie si pace. Norepinefrina
furnizeaza energie, dar in exces este de fapt toxica pentru creier, in timp ce
acetilcolina regularizeaza sistemul nervos autonom, functiile cognitive si
memoria. Anandamida are un efect inhibitor asupra tuturor celorlalti
neurotransmitatori. Pentru ca acest organ, creierul, sa functioneze adecvat,
neurotransmitatorii trebuie sa fie prezenti exact in cantitatile corecte.

Problemele cauzate tind sa fie exclusiv de sanatate :

1.

Coma, lesin sau deces - cauzate in special de dependenta fata de droguri si

medicamente.

2.

Afectiuni - injectarea drogurilor in vena creste riscul de ca pacientu sa sufere

de HIV / SIDA sau hepatita. Unele substante, medicamente sau alcool, pot
conduce catre instalarea unui comportament sexual riscant, crescand riscul
dezvoltarii uni boli cu transmitere sexuala.

3.

Suicid - riscul de suicid este semnificativ mai mare la un pacient dependent de

droguri / medicamente / alcool, comparativ cu persoanele non-dependente.
Aceeasi situatie nu se intampla in cazul dependentei de nicotina.

4.

Probleme de cuplu - relatia conjugala si familiala pot fi severe tensionare,

determinand in final destramarea familiei.

5.

Neglijarea / abuzul asupra copiilor - procetul copiilor neglijati de abuzati, care

au unul sau ambii parinti cu o problema de adictie, este numai mai ridicat
comparativ cu cei ai caror parinti sunt sanatosi.

6.

Somaj, saracie si lipsa unui adapost

Dependene distructive si dependene comune

Ne controleaz comportamentul, ne
altereaz personalitatea, ne
submineaz sntatea, ne distrug
legturile cu ceilali, ne absorb
resursele.
Acestea sunt:

Cafeina

Nicotina

Munca in exces

Alcool

Jocuri de noroc

Droguri

Medicamente stupefiante

Televizor

Alimente

CAFEINA
Prezent n cafea, ceai, buturi cu cola. Creaz in timp dependen: stimulant
(dubleaz nivelul de adrenalin din snge), crete glicemia (scderea ei d
senzaie de slbiciune)
Consumul de cantiti mari, 5-6 sau mai multe ceti zilnic, poate provoca
simptome. De ex. cafeina poate mpiedica relaxarea sau somnul, crete
starea de tensiune i genereaz anxietate, etc. Ideal este s evitai cafeina.
Dac alegei s folosii buturi cu cafein, limitai consumul la maximum 1-2
ceti/zi sau folosii varieti decafeinizate

NICOTINA
Nicotinaeste unalcaloidpirolidinic identificat nNicotiana tabacum, ce
reprezint aproximativ 0.6-3.0% din greutatea uscat detutun. Era
folosita in trecut ca si insecticid.
Nicotina produce una din cele mai puternice dependene.
Majoritatea fumtorilor devin dependeni n adolescen i apoi se lupt
s scape tot restul vieii.
Fumatul ucide anual peste 400.000 oameni. Fiecare igar fumat reduce
sperana de via cu 7-8 minute.
Boala - Risc crescut
AVC - 2X (2-3)*
Boli de inim - 3X (2-4)*
Cancer pulmonar - 10X (5-15)*
Alte cancere - 2X (2-3)*
BPOC - 25X (13-37)*
limitele creterii mortalitii datorit fumatului potrivit diferitelor studii

RENUNTARE LA FUMAT
Atitudinea cea mai sigur este s nu ncepi...
Vestea bun . . .
peste 50 milioane de fumtori au reuit s renune
oprirea fumatului reduce riscul de infarct i de cancer
indiferent ct de
mult timp ai fumat
Dac dorii s renunai putei primi ajutor:
tratament cu nlocuitori de nicotin
unele medicamente (Zyban) crete ansele de reuit
terapie de grup Adio igri

Strategia abandonarii fumatului...

Scriei motivele pt care dorii s renunai

Scriei un contract de abandonare a fumatului n care specificai i
recompensa pentru reuit
Fixai o Zi de ncetare a fumatului i abandonai igrile
ncepnd cu acea zi
Facei-v o trus de supravieuire: gum de mestecat, scobitori,
morcovi proaspei, sau plasturi cu nicotin, etc.
Cerei ajutorul familiei i prietenilor.
Adoptai un stil de via sntos micare fizic zilnic ,odihn i
relaxare, mai mult hran sntoas
Petrecei ct mai mult timp cu prieteni nefumtori
Consumai din belug fructe i verdeuri (5-9 porii/zi)bei peste 2 l
de ap/zi
Evitai alcoolul i cafeaua (cel puin pe durata consolidrii
abandonrii fumatului)
Continuai s ncercai dac alunecai napoi.

MUNCA EXCESIVA
Muncii de regul mult, peste 50 de ore/sptmn?
Familia dvs. ar dori s poat petrece mai mult timp cu dvs.?
Se ntmpl uneori s folosii munca drept scuz pentru a evita contactele
sociale sau ieirile cu familia?
V definii valoarea de sine n principal n termenii activitii pe care o
desfurai? Echilibrul este un element foarte important n via!

Dependena de calculator

Odata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit

primordiala in viata fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii
determina pe cei mai multi sa petreaca numeroase ore in fata
calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca, utilizarea
computerului in exces are o serie de efecte negative asupra
organismului.

Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin

introvertite, renunta la prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic
este inutil, pot fi considerate dependente de acest obiect. Un astfel de
comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice,
dezvoltarii psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii sociale.

ALCOOLUL

Unele dependene se dezvolt lent - dependena de alcool este un

exemplu foarte bun. Nimeni nu i propune s devin alcoolic, dar 10% din
cei care consum buturi alcoolice sfresc prin a deveni alcoolici.
Alcoolul provoac anual 100.000 decese premature n SUA.

Ce este alcoolismul sau dependena de alcool?

Alcoolismul sau dependena de alcool este consumul de bautur alcoolic,

ocazional sau periodic,cu scopul schimbrii strii de dispoziie sau acela
de a evita strile neplcute fizice sau psihice cauzate de sevraj.
Consumul este continuat indiferent de situaii sau consecinele consumului
asupra persoanei sau familiei. Motive ale consumului de alcool: Consumul
de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile,
sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se apeleaza la
consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta
(tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate
de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara
singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria,
imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influena
familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea
temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute,
curajul de a spune ceva, dezinhibiie sau stimulare sexuala temporara,
dorinta de recompensare, placere.
Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des la
apariia consumului, continuarea i agravarea consumului problematic
este lipsa de satisfacie n relaia cu sine i cu ceilali membrii ai
familiei.Alcoolismul poate fi perceput i ca un rezultat al relaiilor i
relaionrilor bolnave din familie.

Aceste simptome se amelioreaz sau dispar complet la reluarea

consumului. Pe msur ce boala dependenei se agraveaz apare i
pierderea controlului cantitii consumate. Persoana dependent ncepe
s-i dea seama c este ceva n neregul cu felul de a bea i ncearc s
bea "controlat", porionat sau n cantiti limitate. i propune sau i
promite c va bea doar un pahar sau c va bea doar cu anumite ocazii,
dar promisiunile sunt nclcate. Consumul de alcool determin
dependen psihic i fizic.
Semne ale dependenei psihice:
strile de indispoziie (frustrare, anxietate, stri depresive) sunt
nlaturate prin consum;
anticiparea consumului, planificarea consumului i a ocaziilor de a
consuma; evocarea cu plcere a momentelor de consum;
n situaii limit cu mare presiune emoional (deces, boal, divor,
pierdere, ctiguri foarte mari, stri euforice) persoana dependent se
gndete la consumul de alcool.
Semne ale dependenei fizice:
dup 24-36 de ore de la ntreruperea consumului apare tremuratul
matinal al minilor i al picioarelor;
dificulti de coordonare a micrilor,
probleme de echilibru i mers;
transpiraie, stare de grea i/sau vrsturi;
durere de cap, tensiune, probleme cardiace;
tulburri de somn;

JOCURILE DE NOROC
Jocurile de noroc i loteriile se nmulesc
n Romnia acest fenomen tinde s devin o dependen n mas de care
sufer milioane de oaomeni. n SUA se estimeaz c ntre 1.5% i 3% din
adulii care locuiesc ntr-un stat n care jocurile de noroc sunt legale vor
deveni dependeni. Dependena de jocurile de noroc afecteaz de obicei
pe cei mai sraci din societate. Afecteaz negativ afacerile sntoase deturneaz banii de la bunuri i servicii valoroase.

De obicei cresc criminalitatea

Adeseori corup guvernanii

Exploateaz slbiciunile oamenilor

Victimizeaz sracii

Produc o atitudine greit fa de munc

Dezintegreaz familii i comuniti

DROGURI

Se estimeaz c n SUA mor anual 18.000 persoane, n majoritate tineri,

din cauza drogurilor. Cel mai adesea oamenii se apuc de droguri ca s
fac fa problemelor sau cutnd fericirea. Drogurile pclesc. Ele nu
rezolv problemele, i foarte adesea genereaz probleme de sntate i
mentale, precum i complicaii grave

Cu totii avem prieteni, nsa unii dintre noi devin

chiar dependeni de acetia.
Prietenii sunt persoane importante in viata omului, iar atunci cand suntem in
formare, la varsta adolescentei, prietenii ajung sa fie intreg universul nostru.
Nu ne mai putem imagina viata fara ei, fara peripetiile facute impreuna etc.
Insa vine o vreme cand prietenii ar trebui sa devina din nou doar niste simple
persoane in viata noastra, carora le cerem ajutorul la nevoie, pe care ii iubim

si respectam, insa ce se intampla cu aceia care raman prinsi in universul
adolescentin si sunt inca dependenti de prieteniile pe care le-au legat?

Deseori intalnim persoane care au o prietenie de o viata.Ne punem

intrebarea cum de a rezistat atat mult acea prietenie?Raspunsul este simplu.
Fie persoanele implicate in acea relatie de prietenie au avut si au in
continuare aceleasi standarde de viata, aceleasi principii sau in orice caz se
accepta asa cum sunt, iar increderea este cuvantul ce domneste in acea relatie
de prietenie, fie una dintre acele persoane implicate in relatia de prietenie sia pastrat nevoia adolescentina de dependenta fata de cealalta persoana si a
urmat acelasi drum ca si aceasta.

Dependena de prieteni duneaza la

fel de mult ca orice alt dependen.

De multe ori se spune ca: cine se aseamana se aduna. Adesea este bine ca
acest proverb sa nu fie adevarat, deoarece doar asa putem vedea cat de
diferiti putem fi unii de ceilalti si ca reusita unora nu inseamna si reusita
noastra.

Avem impresia ca daca avem acelasi job ca si prietena noastra putem avea
aceleasi capacitati ca si ea, sau daca ea are o calitate speciala nu
inseamna ca si noi o putem avea. Acest lucru este total eronat. Fiecare are
aptitudini si capacitati in functie de cum a fost construit, crescut si este
clar ca nu pot exista doi oameni la fel in lumea asta. De preferat ar fi ca
prieteniile sa se lege intre oameni diferiti chiar daca uneori pot exista
divergente de opinie, insa acesti oameni se pot accepta mai usor atat pe
ei, cat si reusita altora si esecul lor sau viceversa. Nu vor dori sa fie ca
prietenul/ (a) stiind ca acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca
diferentele se vad cu ochiul liber.

Personalitate dependenta

Oamenii care au o personalitate dependenta vortolera,

frecvent,abuzurile,neatentia, si chiar faptul capersoana de cuplu
inseala. In cea mai mare parte a timpului aceste persoane
suntdepresive,consuma alcoolsi urmeaza tratament cu medicamente
pentru a usuraanxietateasistresul. Mai mult, aceste persoanea
suntpasive, nu sunt capabile sa se apere,le este frica sa nu fie respinse
si se tem de pedeapsa.

Personalitatile dependentenu sunt ostilesinu pot intretine o relatie.

Adesea, acestea au nevoie de un tratament de durata pentru a intelege ca
sursa simptomelor estefrica, care anuleaza pedeapsa, neatentia cu sine
siabuzurile. Probabil ca aceste persoane au crescut intr-unmediu
"salbatic"si au fost supuse unorpedepse crude. Deciziile luate de aceste
persoane au fost anulate de catre parinti, imediat, ce au gasit un motiv
anume. In consecinta, cei mai multi oameni cu personalitati dependente
pun mare pret pevorbele parintilor.

Dependena de relaii

Intr-adevar exista dependenta de relatii. Sau mai bine-zis de un anumit tip de

relatie.De multe ori intr-un cuplu de acest tip exista versiuni mai mult sau mai
putin psihice ale unei relatii sado-masochiste. Adica unul dintre cei doi il provoaca
pe celalalt pana cand acesta il raneste. Amandoi se aleg cu placerea pe care o
cauta mereu ramanand in acea situatie: unul victima si celalalt tortionar. In unele
cupluri se face si schimb de roluri, adica uneori victima devine tortionar si
tortionarul victima.

Exemplele de astfel de cupluri sunt foarte variate si anume femeia batut de so ul

ei, care mereu isi cere scuze dupa aceea. Si unul mai subtil: cei doi care, pe rand,
la cea mai mic neintelegere se amenint unul pe celalalt cu desparirea, ba chiar
pleaca o vreme de acasa.
Asemenea certuri si conflicte creeaza o drama care alung monotonia si dau
senzatia ca in relatia celor doi exista o iubire plina de pasiune.

Acest tip de dependenta se aseamana cu adictiile de substan. Au la baza o

atitudine ambivalenta sau distorsionata fata de placere (durerea da placere sau
suferinta) si deseori o dorinta inconstienta, de obicei foarte bine ascunsa, de a
muri, moartea ca un refugiu suprem dintr-o lume imperfecta, imposibil de
controlat. Sau, cu alte cuvinte, daca nu-i pot controla complet pe altii ,mai bine
ma distrug ori, dupa cum e cazul, ii distrug pe ei.

Fazele dependentei

Exista o prima faza deatasarefata de una sau mai multe persoane. Se

straduieste sa fie acceptat.

Faza urmatoare este cea in caredependentas-a instalat. S-a asigurat

de acceptarea celorlalti si le-a incredintat tacit rolul de a decide in
locul lui. Pare sa fie o faza de echilibru, convenabila.

Faza a treia se caracterizeaza prinvulnerabilitate. Subiectul devine

constient de starea lui de dependenta si se teme de consecintele unei
rupturi, de situatiile in care trebuie sa se descurce pe cont propriu.

Cum recunosti dependenta copilului

de parinte?

Inainte de 3 ani, nevoile copilului sunt adresate direct mamei si doar ea

este cea care poate sa le anticipeze si sa le satisfaca

Pe masura ce copilul dobandeste o autonomie (merge singur, vorbeste, se

joaca), aceasta dependenta ar trebui sa se diminueze. Insa nu se intampla
intotdeauna asa.

La unii copii, dependenta se poate pastra pana la varstele scolaritatii si se

recunoaste usor prin faptul ca acestia nu mananca, nu dorm si nu se
imbraca singuri, nu merg singuri nicaieri etc. Ei sunt dependenti 100% de
sfaturile si ajutorul unui parinte. Nu reusesc sa intreprinda nimic de unii
singuri si nu iau initiativa.

De ce devine copilul dependent de

mama?

Copilul devine dependent de mama atunci cand nu este pregatit

emotional sa faca fata procesului de separare, nu si-a format inca
capacitatea de a ramane singur. Este vorba de capacitatea interioara de a
accepta ca nu are nevoie in permanenta de prezenta fizica a mamei si ca
poate sta in compania altor oameni atunci cand ea lipseste, sustine
psihologul.

Copilul este foarte speriat de faptul ca o va pierde pe mama sa.

Specialistul sustine ca aceasta traire de pierdere poarta numele de
angoasa de abandon si apare in momentul in care copilul este nevoit sa
plece de langa mama sa. Are impresia ca este parasit, ca mama va
disparea din peisaj pentru totdeauna. Aceasta angoasa poate aparea daca
in experientele timpurii ale copilului, cand era bebelus, au existat
despartiri sau separari temporare de mama.

Dependenta de parinte apare si atunci cand mama nu este pregatita sa

ofere autonomie copilului. Este foarte speriata, foarte ingrijorata, crede
ca i s-ar putea intampla ceva copilului ei si ca nimeni nu poate avea grija
de el precum are ea.

Cum stii daca ai devenit dependent?

Ai nevoie sa bei in fiecare zi?

Cnd bei, eti deseori n situaia de a nu te putea opri nainte de a bea

prea mult?

Simi c au nevoie de tot mai mult alcool ca s fii mulumit?

Medicii folosesc patru ntrebri clasice pentru a stabili dac un pacient

este dependent.

Un Da ridic suspiciuni.

Doi Da Indic dependen

Diferenta intre dependenta si obisnuinta

Dependenta este o componenta psiho fizica, persoana care o
dezvolta nefiind in masura sa isi controleze dependenta fara ajutorul unei
persoane avizate din cauza afectiunile psihice si fizice cauzate.
Obisnuinta reprezinta o optiune; ea implica posibilitatea de a alege.
O persoana cu un anumit obicei poate alege sa se opreasca din realizarea
acestuia, daca intr-adevar isi doreste acest lucru. Componenta psihofizica nu este o problema, ca in cazul dependentei. Dependentele,
indiferent de natural lor, implica atat procese fizice, cat si psihologice.
Experienta fiecarei persoane privind dependenta este usor diferita, dar
implica, de obicei, acelasi grup de simptome.

Un obicei se poate tranforma intr-o

dependenta?
Majoritatea persoanelor pot utiliza o substanta sau pot desfasura o
anumita activitate fara sa se dezvolta probleme semnificative. Si totusi,
pentru o alta categorie de persoane aceste experiente cauzeaza efecte
daunatoare psihic si fizic.

DEPENDENTA DE MANCARE
Ce estedependentade mancare?
Dependenta de mancare este o dereglare patologica care implica
pofta de mancare excesiva si consum mare de alimente. Persoanele
care sunt dependente de mancare se expun unui mare risc, nu numai
din cauza cantitatii de alimente consumate cat si din cauza alimentelor
in sine. Dependenta de alimente este de multe ori similara cu
alcoolismul sau dependenta de droguri. O persoana devine depenenta
de mancare atunci cand abuzeaza de o substanta pana la limita la care
nu mai poate "trai" fara aceea substanta. De cele mai multe, substanta
care creeaza dependenta estedaunatoarepentru organismul uman.

Cauzele dependentei de mancare :

Dependenta de mancare inseamna pierderea controlului.Persoana

dependentaintelege ca isi vatama corpul prin actiunile sale, insa nu poate opri
acest comportament de distrugere. Fenomenul dependetei de mancare este atat
de ordin psihologic cat si fiziologic.
O persoana dependenta de mancare incepe sa manance din ce in ce mai
mult pentru a se simti bine si de a elimina gandurile si starile negative. Lipsa
increderii in sine sau tramele emotionale din copilarie sunt cauze ale
dependentei de alimente.
De asemenea, oamenii sunt obisnuiti sa faca asocieri. Filmele sau
reclamele care infatiseaza anumite mancaruri pot contribui la dependenta de
mancare. Si dietele contribuie la aceasta dependenta, prin interzicerea anumitor
categorii de alimente. Si momentele de stres sau suparare pot fi asociate cu
numite alimente precum ciocolata sau inghetata. Astfel, persoanele dependente
de mancare asociaza gustul acestor alimente cu starea de bine.

Tulburarile alimentare si dependenta

Studiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de
multe ori cu tulburarile alimentare. Unstudiuefectuat in Statele Unite arata
ca intre 30% si 50% dintre indivizii bulimici si 12% 18% dintre cei anorexici
sunt dependenti de alcool sau droguri ilegale, fata de 9% din populatia
generala. Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele dependente de
alcool si droguri sufera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de
3% din populatie.
Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung,
care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele
implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta
(droguri sau mancare), ambele induc schimbari de dispozitie, tainuire si
starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul
compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a
vietii.
Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista
este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si
familiala. In caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea
tratamentului.

Factorii de risc specifici dependentei

Prin factor de risc se intelege acel ceva care constribuie la cresterea riscului de a
dezvolta o anumita afectiune. De exemplu, obezitate creste riscul aparitiei diabetului
zaharat de tip 2. Desi, orice persoana indiferent de varsta, sex sau statut social poate
manifeata o dependenta, exista si factori de risc care influenteaza aparitia adictiilor:
O tulburare psihica - pacientii cu depresie, ADHD precum si cei care sufera de
tulburari mintale severe prezinta un risc ridicat sa devine dependenti de droguri, alcool
sau nicotina.
Relatia cu familia tinerii cu o rezonanta afectiva scazuta, care sunt lupsiti de un
atasament puternic fata de parinti si frati prezinta un risc ridicat de a manifesta o
dependenta, comparativ cu persoanele care manifesta un atasament profund fata de
familie.
Singuratatea - sentimentul de singuratate determina o persoana sa consume
anumite substante din dorinta de a umple golul interior produs de singuratate,
expunandu-se unui risc ridicat de a suferi de a manifesta i adictie. Varsta cand
substanta a fost consumata prima data - potrivit studiilor, cu cat varsta la care a fost
consumata pentru prima data o substanta (nicotina sau droguri) este mai mica, cu atat
riscul de a manifesta o depedenta este mai ridicat.
Stresul - un nivel ridicat de stres experimentat de o persoana determina riscul
ca aceasta sa se "refugieze in consumul de alcool", pentru a trece mai usor peste
aceasta perioada

Semnele si simptomele comune dependentei

Schimbari extreme de dispozitie - fericit, trist, entuziasmat, anxios, etc

Scadere sau crestere in greutate

Tuse neasteptata si persistenta sau stranut

Minciuna

Comportament antisocial cu tendinta catre delicventa

Instabilitate din punct de vedere financiar (alterneaza perioada in care

detine sume mari de bani, cu cele care nu detin nicio resursa);

Modificari in grupuri sociale, prieteni noi si neobisnuiti, conversatii

telefonice ciudate;

Tratamentul dependentelor
n cazul dependenelor de substane (alcool, droguri, medicamente,
fumat) startul tratamentului poate s nsemne parcurgerea unor etape:
dezalcoolizarea, consilierea psihologic, recuperare psihologic i
comportamental ntr-o clinic sau ntr-un centru staionar, participarea
la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstineni.
Dezalcoolizarean cazul alcoolismului
idezintoxicarea(prescurtare"detox") n cazul consumului de droguri i a
altor substane implic de regul spitalizarea i reprezint un set de
intervenii medicale (n special administrarea de medicamente) cu scopul
de a controla efectele intoxicaiei acuteide a diminua simptomele de
sevraj (n sens larg stare de ru fizic i psihic). Se actioneaz pentru
eliminarea din organism a substanei fa de care pacientul este
dependentipentru a ameliora strile neplacute de ordin fizicipsihic ce
sunt cauzate uneori de abuzul de substan sau alteori de sevraj. Prin
programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se trateaz alte aspecte ale
dependenei precum: aspecte psihologice i sociale, remedierea relaiilor
din familie i alte situaii legate abuz sau dependen.

Consilierea psihologic

Consilierea psihologic este o form de intervenie

psihologic ce se adreseaz persoanelor sntoase aflate ntr-o situaie de
impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criz de natur personal,
familial, social sau profesional. Consilierul l ajut pe client s
gestioneze o situaie de criz i l asist n gsirea unei soluii la problema
cu care se confrunt.
n cazul persoanelor care doresc s pun stop dependenei,
consilierul poate oferi rspunsuri ladiversentrebri despre dependen
(cauze, factori favorizani, efecte, consecine, tratament) ndrumare,
recomandare i sprijin pentru gsirea soluiei sau metodei potrivite pentru
startul unui program de recuperare. n cadrul edinelor de consiliere
psihologic se urmrete ca persoana consiliat s-i dezvolte motivaie
puternic i o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieirea din
cercul dependenei i prevenirea relurii consumului.

Centre de tratament
Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de
specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv
recuperarea psiho-comportamental i social a persoanelor cu
dependen. Accentul se pune pe consiliere psihologic, psihoterapie
individual, edine de terapie de grup, edine de consiliere cu membrii
familiei, terapie ocupaional, terapie prin art. n funcie de specificul i
metoda fiecrui centru, programul de recuperare poate s aib o durat
de la cteva sptmni la cteva luni. Se propune ca obiectiv
responsabilizarea persoanei, mbuntirea abilitilor de a comunica i
relaiona eficient cu ceilali, de a-i (re)dobndi statutul de persoan
liber s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan personal, familial
i social/profesional.

BIBLIOGRAFIE
Carti:

Stiintele Comportamentului Uman Aplicatii in Medicina

Autor: Ovidiu Popa Velea

Editura: TREI

An: 2010
Internet:

www.topexperti.ro

www.pasi.ro

www.scientia.ro

www.financiarul.ro

www.dependenta.ro

www.scribd.ro

www.sanatate.acasa.ro

www.viataverdeviu.ro

www.formarepsihoterapie.ro

www.castlecraig.ro

http://www.psychologies.ro