Sunteți pe pagina 1din 34

ADMINISTRATIA SPITALELOR SI SERVICIILOR MEDICALE BUCURESTI

Societatea Romana de Adictie, in parteneriat cu Ministerul Sanatatii, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti, Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti si Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentelor pentru Tineri Sfantul Stelian

A DOUA CONFERINTA NATIONALA IN DOMENIUL ADICTIILOR

ADICTIA 2013
ABUZUL SI DEPENDENTA
DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE

BUCURESTI
17 - 19 OCTOMBRIE 2013

HOTEL CARO

organizator: B&I Times Travel

PROGRAM

CUPRINS

CUPRINS
LUCRARI STIINTIFICE
Tulburarile legate de jocurile de noroc - de la tulburari ale controlului impulsurilor (DSM IV TR), la tulburari legate de substante nocive si dependenta (DSM V)
Prof. Dr. Mirela Manea, Asist. Univ. Dr. Mihnea Costin Manea ..............................................................................................

5 6

Benzodiazepinele - mit si realitate


Dr. Irina Ana Dan ..................................................................................................................................................................

Rezultatele programului integrat de tratament al dependentei de alcool din cadrul clinicii Psymotion in ultimele 12 luni
Dr. Emilian Voiculescu, Dr. Gabriel Cicu, Psih. Ana-Maria Moldovan, Psih. Catalina Constantin .................................................

7 9

Impactul abuzului de alcool asupra tractului gastrointestinal


Dr. Dan Pitigoi .......................................................................................................................................................................

Principalele provocari cardiolo-vasculare in toxicomanii. Un caz clinic neobisnuit de tromboza venoasa.


Asist. Univ. Dr. Alexandru Scafa ............................................................................................................................................

10 11 12

Evenimente psihotraumatizante din viata pacientilor alcoolici


Dr. Raluca Crisan, Dr. Florin Ene, Dr. Iorgu-Dragos Matei, Dr. Mircea-Bogdan Matei ..........................................................

Tulburarea de joc pe internet (Internet gaming disorder). Adictiile comportamentale, quo vadis?
Dr. Radu Teodorescu .............................................................................................................................................................

Profilul si traseul spitalicesc al adolescentului consumator de substante de abuz in Bucuresti


Prof. Dr. Iuliana Dobrescu, Dr. Viorela Gabriela Nitescu, Dr. Florina Rad, Dr. Dora Andreea Boghitoiu, Dr. Ilinca Mihailescu, Dr. Liana Kobylinska, Dr. Carmen Trutescu, Dr. Cristina Petrescu-Ghenea ......................................................

13 14

Toxicomania - intre omniscienta si epistemologie trandisciplinara. Prolegomene medico-legale


Dr. Gabriel Stefan Gorun .......................................................................................................................................................

Epidemia HIV in randul consumatorilor de droguri legale cu administrare intravenoasa in Romania


Dr. Ionut Popa, Dr. Simona Erscoiu, Dr. Olivia Burcos, Dr. Simona Tetradov, Dr. Cristina Patru, Dr. Tatiana Stoicev, Dr. Nicoleta Parvu, Dr. Denis Oncel, Prof. Dr. Emanoil Ceausu .............................................................................................

15

Mortalitatea reala produsa de consumul de psihostimulante. Ce trebuie schimbat in sistemul de raportare?


Dr. Adrian O. Abagiu, Dr. Fl. M. Duna, Prof. Univ. Dr. A. Streinu-Cercel, Asist. Univ. Dr. C. Oprea, Prof. Dr. Emanoil Ceausu, Dr. I. C. Fierbinteanu, Dr. R. Ianos-Rancovici ..............................................................................

16 17

Lupta impotriva cocainei: Victorie sau Armistitiu


Sylvio Burcescu MD, MBA .....................................................................................................................................................

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013

CUPRINS

CUPRINS
Utilizarea canabisului - la interfata risc / beneficiu
Dr. Cristina Hudita, Dr. Mihaela Petrache, Dr. Bogdana Lazar, Dr. Gabriela Hendoreanu ....................................................

18 19 20 21 22 23 24

Efectele intreruperii fortuite a tratamentului substitutiv cu Suboxone


Dr. Josephina Neagu-Slobozeanu, Dr. Gabriel Cicu ..............................................................................................................

Comunitatea terapeutica - O abordare reala in tratamentul adictiilor


Dr. Liliana Dorobat ................................................................................................................................................................

Excluderea sociala in randul consumatorilor de droguri din Bucuresti - analiza comparativa Sorin Oprea ...........................................................................................................................................................................

Abordari integrate in tulburarile legate de consumul de alcool


Dr. Gabriella Bondoc, Ioana Tomus .......................................................................................................................................

Conduite toxicomane la adolescenti; modalitati de interventie din perspectiva asistentei sociale


Dr. Gheorghe Tudor ...............................................................................................................................................................

Consumul problematic de alcool: abordare in cabinetul medicului de familie


Dr. Cristina Isar .....................................................................................................................................................................

POSTERE
Corelatia intre actele autoagresive si consumul de substante psihoactive la persoanele private de libertate
Dr. Paul-Sorinel Pletea, Psih. Cristina Ionescu .....................................................................................................................

26 28 29 30 31 32 33

Marijuana si boala psihica


Dr. Stefanache Andreea, Dr. Negru George ...........................................................................................................................

Dizabilitatea ca factor predictiv pentru comorbiditatile psihiatrice la pacientii cu dependenta la alcool


Dr. Monica Boer, Dr. Corina Panzaru .....................................................................................................................................

Comorbiditati psihosomatice in dependenta de etanol


Prof. Dr. Gabriela Marian, Dr G. M. Sirbu, Dr. E. A. Nica, Dr. I. G. Ciulcu, Dr. A. Petre ...........................................................

Studiu de caz Abordare integrativa pacient cu dependenta de jocuri pe computer


Catalina Constantin ...............................................................................................................................................................

Contractarea O metoda valoroasa in psihoterapia dependentei de alcool


Dr. Psih. Daniela Simache .....................................................................................................................................................

Dinamica internarilor 2012/2013 in sectia de toxicomani a C.E.T.T.T. Sf. Stelian


Dr. Cristina Hudita, Psih. Ilinca Negru, Psih. Ana-Maria Dima .............................................................................................

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013

LUCRARI STIINTIFICE

LUCRARI STIINTIFICE

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013

LUCRARI STIINTIFICE

Tulburarile legate de jocurile de noroc - de la tulburari ale controlului impulsurilor (DSM IV TR), la tulburari legate de substante nocive si dependenta (DSM V)
Prof. Dr. Mirela Manea1, Asist. Univ. Dr. Mihnea Costin Manea2
1

Tulburarile legate consumul de substante nocive include 10 categorii separate de substante (DSM V): alcool; cafeina; cannabis; halucinogene; inhalante; opioide; sedative, hipnotice si anxiolitice; stimulante (amphetamine, cocaine); tutun si alte substante necunoscute. Aceste clase nu sunt complet distincte. Toate drogurile (substante sau nu, inclusiv jocurile) care sunt luate in exces au in comun directa activare a sistemului de recompensa a creierului, care este implicat in intarirea (determinarea) comportamentului si productia de amintiri.

UMF Carol Davila - Facultatea de Medicina Dentara Bucuresti, Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia; 2UMF Carol Davila, Facultatea de Medicina Bucuresti

Deseori indivizii cu nivel scazut de autocontrol, care poate reflecta deteriorarea mecanismelor inhibitorii ale creierului, pot fi in mod deosebit predispusi la aparitia tulburarilor determinate de consumul de substante, dar si de dependenta de jocuri de noroc. Desi criteriile de diagnostic sunt in foarte mare masura asemanatoare, alteori identice in cele doua manuale de diagnostic (DSM IV TR si DSM V), incadrarea insa difera. Astfel in primul dependenta de jocuri de noroc este considerata o Tulburare a controlului impulsului, neclasificate in alta parte, in celalalt manual este integrata in categoria Tulburarilor legate de substantele nocive si dependenta, supunandu-se astfel criteriilor de dependenta ale substantelor. Se intalnesc si aici: dorinta imperioasa de a consuma (juca) jocuri de noroc, preocuparea de procurare a banilor care sa ofere posibilitatea continuarii jocului, cheltuirea unei perioade mari de timp pentru a obtine excitatia dorita fara a lua in calcul prejudiciile reale. Insecuritatea materiala la care este supus el sau familia, dar si comportamentul condus de minciuna si evitare in recunoasterea adevarului, apropie de categoria dependentelor de substante.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 5

LUCRARI STIINTIFICE

Benzodiazepinele - mit si realitate


Dr. Irina Ana Dan
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Problema benzodiazepinelor a aparut in clinicile de psihiatrie, si nu numai acolo, dupa o perioada de mare succes terapeutic, la oarecare distanta de momentul descoperirii lor. Succesul de care s-a bucurat aceasta grupa de psihotrope a depasit cadrul initial al prescrierii lor, benzodiazepinele fiind printre cele mai populare produse psihotrope, confundate adesea cu antidepresivele. Practica medicala clinica a demonstrat ca, bazata pe evidente, utilizarea acestor medicamente poate sa aduca beneficii importante in multe afectiuni: in tratamentul anxietatii, tulburarilor depresive asociate cu tulburarile anxioase, psihozelor, alcoolismului, tulburarilor somatice (cardio-vasculare, neurologice, endocrinologice, metabolice, gastro-enterologice). Prescrierea excesiva, pe durata nelimitata, fara monitorizare medicala, folosirea inafara prescriptiilor admise sau a protocoalelor terapeutice, poate transforma efectele dorite in efecte nebanuit de periculoase, dezvoltarea dependentei la benzodiazepine fiind poate cea mai riscanta. Studiile ultimilor ani au aratat ca trebuie respectate cu strictete regulile de prescriere a benzodiazepinelor, dezvoltarea dependentei fiind, in majoritatea cazurilor, de origine iatrogena. Lucrarea de fata isi propune o echilibrare a balantei intre risc si beneficiu in cazul prescrierii si consumului de benzodiazepine.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 6

LUCRARI STIINTIFICE

Rezultatele programului integrat de tratament al dependentei de alcool din cadrul clinicii Psymotion in ultimele 12 luni
Dr. Emilian Voiculescu, Dr. Gabriel Cicu, Psih. Ana-Maria Moldovan, Psih. Catalina Constantin
Clinica PsyMotion Bucuresti

Introducere Tulburarile legate de alcool, asa cum sunt ele definite in DSM-V, reprezinta o patologie extrem de extinsa, cu efecte negative profunde atat la nivel personal, cat si social si familial. Pana in urma cu 2 ani in Romania tratamentul Tulburarii legate de alcool era centrat pe dezintoxicarea intraspitaliceasca si pe grupurile de self help de tipul Alcolicii Anonimi. In 2011 o echipa de psihiatri si psihoterapeuti a conceput Programul Integrat de Tratament al Dependentei de Alcool. Scopurile programului sunt obtinerea abstinentei si imbunatatirea functionarii la nivel personal, familial, profesional si social. In acest scop, Programul abordeaza in mod comprehensiv patologia adictiva cuprinzand: psihoterapie individuala, psihoterapie familiala, management de caz si psihiatrie. Programul are la baza doar interventii si tratamente validate stiintific: Interviul Motivational, Prevenirea Recaderilor, tratamente medicamentoase specifice (naltrexona, topiramat). Obiective Scopul lucrarii de fata este de a evalua comparativ rezultatele Programului Integrat pe perioada ultimelor 12 luni. Materiale si Metode In evaluare a fost introdus un lot de 19 pacienti cu varste cuprinse intre 28 si 70 de ani care au urmat finalizat Programul Integrat de Tratament in ultimele 12 luni. Includerea s-a facut pe baza indeplinirii criteriilor de Tulburare legata de consumul de Alcool conform DSM-IV-TR, incluzand pacientii care au indeplinit criteriile de Dependenta si Abuz de Alcool. Au fost exclusi din studiu pacientii care prezentau comorbiditati psihiatrice. Deasemenea au fost exclusi pacientii cu comorbiditati somatice amenintatoare de viata sau necontrolate me Toti pacientii au urmat 6 luni de program individualizat ce a cuprins: psihoterapie individuala cu frecventa saptamanala, consiliere de familie o data la 2 saptamani, management de caz o data pe luna si control psihiatric o data pe luna. Pacientii au fost impartiti in 3 grupuri in functie de medicatia anticraving primita dupa cum urmeaza: 8 pacienti au primit naltrexona, 7 pacienti au primit tratament cu topiramat si 4 pacienti nu au primit tratament anticraving. In scopul evaluarii comparative a celor trei grupuri au fost evaluati urmatorii parametri la inceperea si respectiv finalizarea programului: numarul de zile de consum excesiv de alcool (mai mult de 60 de grame de alcool pur la barbati si mau mult de 40 de grame de alcool pur la femei= 6, respectiv 4 doze standard de alcool) in luna dinaintea inceperii progamului, numarul de zile de consum in orice cantitate in ultima luna a programului, numarul de zile de consum in orice cantitate la o luna dupa terminarea programului. Rezultate La terminarea programului Din 19 pacienti 15 au fost abstinenti in ultima luna a programului in vreme ce 4 au avut alunecari cuprinse intre 1 si 3 zile. In lotul cu administrare de naltrexona 7 pacienti au fost abstinenti si un pacient a alunecat o zi. In lotul cu administrare de topiramat 5 pacienti au fost abstinenti, un pacient a alunecat timp de o zi si un pacient a avut patru zile nonconsecutive de alunecare. In lotul fara tratament anticraving 3 pacienti au fost abstinenti si un pacient a avut o alunecare de o zi.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 7

LUCRARI STIINTIFICE

La o luna dupa finalizarea programului La evaluare dintre cei 19 pacienti inclusi in studiu 13 erau abstinenti si 6 avusesera alunecari. Durata alunecarilor la pacientii care nu au mentinut abstinenta a fost de o zi patru dintre pacienti, in vreme ce un pacient a alunecat timp de doua zile iar un altul a avut patru zile de alunecare. In lotul cu aministrare de naltrexona 6 pacienti au mentinut abstinenta, un pacient a avut o alunecare si un pacient a alunecat de 2 zile consecutiv. In lotul cu administrare de topiramat 4 pacienti au mentinut abstinenta, un pacient a aluncat timp de 4 zile neconsecutiv si doi pacienti au alunecat o zi. In lotul fara tratament anticraving 3 persoane au mentinut abstinenta, in vreme ce un pacient a alunecat timp de o zi. Concluzii Abordarea comprehensiva si individualizata a tratamentului tulburarilor legate de alcool se dovedeste a fi extrem de eficienta. Medicatia anticraving in combinatie cu interventii psihologice dovedite stiintific pare a fi cea mai buna strategie pentru abordarea alcoolismului cu conditia unei evaluari initiale riguroase. Diferentele dintre cele trei loturi sunt dificil de interpretat avand in vedere numarul restras de cazuri, concluzia clara fiind aceea a eficacitatii psihoterapiei intensive folosind metode validate stiintific. Deasemenea este necesara o urmarire pe termen mai lung pentru a evalua mai clar rezultatele Programului Integrat. Cuvinte cheie: alcool, dependenta, program integrat Referinte [1]. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders Fourth Edition Text Revised, American Psychiatric Association, 2000, p213-217 [2]. Manual de Adicciones para medicos specialistas en formacion, Cesar Pereiro Gomez (Editor) p 312,342,386 [3]. Kaplan& Sadocks Synopsis of Psychiatry Tenth Edition, Benjamin James Sadock M.D.,Virginia Alcott Sadock M.D., p 390-407 [4]. Psihiatrie Clinica, Prof. Dr. Dan Prelipceanu et all, p. 224-226, 227-238, 238-255, 257-259, 271-290.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 8

LUCRARI STIINTIFICE

Impactul abuzului de alcool asupra tractului gastrointestinal


Dr. Dan Pitigoi
Departamentul de Gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni, Bucuresti

Consumul de alcool face parte din viata de zi de zi a majoritatii oamenilor; se estimeaza ca 9% dintre adulti (cca 13% dintre cei care beau) intrunesc criteriile pentru tulburare alcool-indusa. Consumul de alcool periculos (barbati: cel putin 15 portii standard pe saptamana sau mai mult de 5 portii standard la o ocazie; femei: cel putin 8 portii standard pe saptamana sau mai mult de 4 portii standard la o ocazie), recunoscut sau nu de catre pacienti (chestionarul CAGE sau o serie de biomarkeri pot detecta un consum ascuns) poate avea repercusiuni pe multe organe; tractul GI este poarta de intrare a toxicului si poate suferi la orice nivel, dar cele mai importante afectiuni cu vcare ne confruntam in practica de zi de zi, sunt boala hepatica alcoolica si pancreatita cronica alcoolica. Boala hepatica alcoolica (printre cele mai des intalnite printre etiologiile bolilor cronice hepatice care necesita internari), pe mai multe niveluri de severitate poate merge pana la ciroza hepatica cu complicatiile binecunoscute si riscul de deces. Pancreatita cronica etanolica (cu mult mai rara decat banuim si evident mai rara decat afectarea hepatica alcoolica) este si ea o boala invalidanta cu evolutie indelungata, grevata de numeroase complicatii consumatoare de resurse medicale. In ambele situatii pilonul central al tratamentului este reprezentat de abilitatea medicului de a convinge pacientul sa intrerupa consumul de alcool, alaturi de masuri specifice fiecarei complicatii. Abordarea interdisciplinara (gastroenterologi, psihiatri, psihologi, asociatii ale pacientilor) a acestor pacienti asigura rate mari ale eficientei terapeutice.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 9

LUCRARI STIINTIFICE

Principalele provocari cardiolo-vasculare in toxicomanii. Un caz clinic neobisnuit de tromboza venoasa.


Prof. Dr. Maria Dorobantu1, Asist. Univ. Dr. Alexandru Scafa2
1 2

Problemele cardio-vasculare care apar la toxicomani sunt legate de calea de administrare a drogului, de aparitia aritmiilor (tulburari de ritm si de conducere) si de variatie a valorilor tensiunii arteriale (de la instabilitate hemodinaica la salturi hitertensive). Unele din aceste complicatii sunt dependente de doza, dar altele apar in anumite conditii clinice asociate. Este importanta cunoasterea lor pentru a putea fi prevenite atunci cand este posibil, pentru monitorizarea pacientului la risc si daca apar pentru administrarea prompata a tratamentului. Prezentare caz clinic tromboza jugulara interna bilaterala dupa injectare de metadona

UMF Carol Davila Sectia Clinica Cardiologie, Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 10

LUCRARI STIINTIFICE

Evenimente psihotraumatizante din viata pacientilor alcoolici


Dr. Raluca Crisan, Dr. Florin Ene, Dr. Iorgu-Dragos Matei, Dr. Mircea-Bogdan Matei
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Introducere Tulburarile legate de consumul de alcool sunt caracterizate din punct de vedere etiologic de un polimorfism. Printre factorii etiologici sunt incriminate evenimentele psihotraumatizante din viata pacientilor. Am initiat aceasta lucrare pornind de la premiza ca psihodinamica traumei personale sau a membrilor de familie apropriati are o legatura in patologia consumului de alcool. Obiective Lucrarea isi propune sa: a) inventarieze evenimente psihotraumatizante din viata pacientilor care se interneaza in prezent cu tulburari legate de consumul de alcool, prin evaluarea inclusiv a semnificatiilor psihotraumatizante pentru subiect, esalonate pe decade de varsta, dezvoltare psiho-emotionala si schimbari ale ciclului de viata; b) sa urmareasca debutul consumului, cantitatile, eventual diagnosticele medicale, comorbiditatile si complicatiile asociate de-alungul vietii; c) evidentieze relatiile dintre diversi factori traumatizanti asociati consumului de alcool. Materiale si metode Lucrarea prezenta evalueaza evenimentele psihotraumatizante din viata pacientilor care prezinta tulburari mentale si de comportament datorate consumului de alcool conform DSM-IV. A fost selectat un lot de pacienti internati in sectia XVII a spitalului Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia, caruia i s-a aplicat un chestionar de evaluare structurat pe intrebari care cauta semnificatia consumului de alcool in raport cu evenimente psihotraumatizante. Acesta este impartit pe perioade ale ciclului de viata incepand din copilarie pana la varsta prezenta. S-a urmarit inclusiv semnificatia din prezent a pacientului cu privire la acestea. Pacientii au fost rugati sa enumere cel putin 5 semnificatii personale legate de consumul de alcool, care au fost notate in ordinea prezentarii. Rezultate Printre pacienti selectati, un istoric favorabil si mai sarac in evenimente psihotraumatizante au avut cei care proveneau din familii stabile din punct de vedere marital, si echilibrate psiho-emotional. Totodata s-a observat o crestere a evenimentelor negative in randul pacientilor fara un suport familial sau socioeconomic constant, si cu un debut al consumului de alcool la varste mici. Concluzii Rezultatele subliniaza importanta includerii factorilor psihotraumatizanti si a unor conditii de mediu, in afara caracteristicile de fond ale pacientului, in cadrul evaluarii medicale a pacientilor cu tulburari legate de consumul de alcool. Importante sunt si semnificatiile personale ale pacientilor cu privire la consumul de alcool, care evidentiaza conexiunile cu evenimentele psihotraumatizante din viata acestora. Cuvinte cheie: psihotrauma, istoric, consum de alcool, semnificatie.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 11

LUCRARI STIINTIFICE

Tulburarea de joc pe internet (Internet gaming disorder). Adictiile comportamentale, quo vadis?
Dr. Radu Teodorescu
Presedintele Asociatiei Romane de Terapii Comportamentale si Cognitive, Presedintele Asociatiei Comunitare TREPTE, Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

DSM-5 propune spre studiu o noua entitate: tulburarea de joc pe internet. Vor fi discutate criteriile diagnostice, epidemiologia si sugestiile terapeutice. Aparitia unei noi clase de tulburari, adictiile comportamentale, ridica problema psihiatrizarii vietii cotidiene. Este o dezvoltare inteleapta? Quo vadis?

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 12

LUCRARI STIINTIFICE

Profilul si traseul spitalicesc al adolescentului consumator de substante de abuz in Bucuresti


Prof. Dr. Iuliana Dobrescu1, Dr. Viorela Gabriela Nitescu2, Dr. Florina Rad1, Dr. Dora Andreea Boghitoiu2, Dr. Ilinca Mihailescu1, Dr. Liana Kobylinska1, Dr. Carmen Trutescu1, Dr. Cristina Petrescu-Ghenea1
1 2

Introducere Inca de la inceputul anilor 90, substante de abuz ca opiaceele, canabisul sau cocaina au aparut si in tara noastra, consumul fiind predominant in randul tinerilor si ulterior si al adolescentilor. Inainte de aceasta perioada, consumul de droguri in special diluanti, era apanajul oamenilor strazii iar in randul tinerilor, adolescentii institutionalizati erau printre putinii consumatori de astfel de substante de abuz. Din anul 2010, insa, a aparut un fenomen alarmant caracterizat prin raspandirea in populatia pediatrica, cu varste cuprinse intre 13 si 18 ani a consumului de asa zise etnobotanice. Acestea contin amestecuri complexe de substante interzise din clasele opiaceelor, amfetaminelor si a canabinoizilor sintetici care par a crea o dependenta mult mai accentuata si simptomatologie medicala si psihiatrica mai grava fata de substantele aflate pana acum pe piata din tara noastra. Obiective Scopul lucrarii este acela de a determina profilul adolescentlui consumator de substante de abuz cat si traseul acestuia ulterior internarii. Materiale si Metode Printr-un studiu retrospectiv, pe o perioada de trei ani, al prezentarilor din Departamentul de Toxicologie al Spitalului de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu si al transferurilor catre departamentul de Psihiatria Copilului si Adolescentului al Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia, o echipa multidisciplinara formata din psihiatri si pediatri celor doua sectii, au examinat datele din perioada 1 ianuarie 2010 31 decembrie 2012. Au fost cautate urmatoarele variabile: profil socio-economic (varsta, sex, mediu de provenienta, istoric personal si familial al consumului de droguri), date clinice (tipul de substante consumate, comorbiditati medicale si psihiatrice, durata si frecventa spitalizarilor, traseul dupa prezentare). Rezultatele Sunt prezentate ca numere absolute, procente si medii. S-au folosit teste statistice pentru compararea mediilor si procentelor. Analiza a fost realizata cu ajutorul programului SPSS. Rezultate: Au fost inclusi 109 pacienti cu varsta cuprinsa intre 12 si 18 ani dintre care 49 in 2010, 42 in 2011 si 18 in 2012. Varsta medie a fost de 16 ani si 64% din pacienti au fost de sex masculin. Un esantion important (86%), provin din medii socio-economice defavorizate si au raportat probleme in familie. Majoritatea (96%) au necesitat monitorzare pe o peioada de 24 de ore in serviciul Toxicologie-ATI si un numar foarte mic a acceptat transferul catre Spitalul Prof. Dr. Al. Obregia. Concluzii Crearea unei baze de date a cazurilor de consum de substante de abuz in randul populatiei pediatrice ar fi o unealta foarte utila in studiul acestiu fenomen, cat si din punct de vedere al abordarii multidsciplinare necesara acestor cazuri. Trendul in scadere al prezentarilor se datoreaza rapunsului relativ rapid al autoritatilor prin reglementarea legislativa si scoatera in afara legii a magazinelor care comercializau droguri legale, insa un numar important de tineri raman inca la risc. Cuvinte cheie: adolescenti, substante interzise.

Departamentul de Psihiatria Copilului si Adolescentului al Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia Bucuresti; Departamentul Toxicologie - ATI al Spitalului de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu Bucuresti

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 13

LUCRARI STIINTIFICE

Toxicomania - intre omniscienta si epistemologie trandisciplinara. Prolegomene medico-legale


Dr. Gabriel Stefan Gorun
INML Mina Minovici Bucuresti; Consiliul Stiintific si de Cercetare al Agentiei Nationale Antidrog

Progresul permanent al stiintelor medicale si sociale, ce a condus la o acumulare impresionanta de informatii multidisciplinare asociate toxicomaniei, a creat un paradox al enciclopedismului neproductiv in absenta teoriilor integratoare. Conlucrarea transdisciplinara se loveste de numeroase bariere de ordin stiintific, tehnico-material, dar si etice si legislative. In contextul complexitatii fenomenului toxicomaniilor, ce poate parea deconcertanta, aducem in discutie prin lucrarea de fata o serie de limite si relatii cauzale intalnite in practica medico-legala actuala asociata adictiilor. Variabilitatea cazuisticii, a instrumentelor de lucru uzuale, dar diferite pentru fiecare specialitate(definitii, teorii etio-patogenice si reflexia lor in abordarile cazurilor), a insasi aprecierilor de ordin epidemiologic(implicand si algoritmii diferiti de colectare si prelucrare a datelor) si predictiilor evolutive de sanatate publica arata necesitatea imperioasa a implementarii si generalizarii folosirii algoritmilor de management de caz si al diagnosticarii si tratamentului in acord cu ghiduri si protocoale de buna practica medicala( de ex. principiile evaluarii raspunderii profesionale medicale, individuale sau institutionale, aplicandu-se si in cazul adictiilor, cu aceleasi posibile si cunoscute consecinte potentiale disciplinare, civile sau penale). Propunem dezbaterii (pe fondul raportarii la datele epidemiologice concrete si al exemplificarii punctuale)si alte subiecte sensibile, chiar de ordin strategic: responsabilizarea institutionala a statului, educatia personalului medical in domeniul adictiilor( care sa diminueze cel putin abordarile stenopeice si unilaterale, diagnosticul incomplet si terapia inadecvata), accesul la resurse tehnice de diagnostic obiectiv si monitorizare pe durata terapiei (examene toxicologice de incredere), farmacovigilenta,dezincriminarea/legalizarea consumului de droguri(trend mondial ce necesita evaluarea prin raportare la particularitatile nationale), clarificarea statusului legal al situatiilor de intoxicatie cu produsi psihoactivi asociata comiterii unor contraventii/infractiuni (inclusiv a instrumentelor medico-legale de evaluare a discernamantului).

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 14

LUCRARI STIINTIFICE

Epidemia HIV in randul consumatorilor de droguri legale cu administrare intravenoasa in Romania


Dr. Ionut Popa, Dr. Simona Erscoiu, Dr. Olivia Burcos, Dr. Simona Tetradov, Dr. Cristina Patru, Dr. Tatiana Stoicev, Dr. Nicoleta Parvu, Dr. Denis Oncel, Prof. Dr. Emanoil Ceausu
Spitalul de Boli Infectioase si Tropicale Dr. Victor Babes- Bucuresti

Introducere Incepand din anul 2010, spitalele de boli infectioase din Romania au inregistrat numeroase cazuri de infectie HIV nou depistata in randul consumatorilor de droguri asa-zis legale (etnobotanice) administrate intravenous. In prezent (30 iunie 2013) la nivelul Centrului National de Lupta Anti-SIDA sunt luati in evidenta 542 asemenea pacienti ceea ce reprezinta 27,6% din totalul cazurilor de infectie HIV inregistrate in ultimii 3 ani. Material si metoda Studiu observational retrospectiv pe un lot de 189 pacienti, consumatori de droguri legale depistati cu infectie HIV si monitorizati in clinica noastra in perioada 1 octombrie 2010 31 decembrie 2012. Rezultate Dintre cele 189 cazuri considerate, cele mai multe s-au inregistrat la persoane de sex masculin (81,7%), din mediul urban (94,3%), fara venituri (83%) si fara locuinta stabila (34,4%). 65% dintre acestia sunt fosti consumatori de heroina intravenos, care au trecut recent pe droguri etnobotanice. 90 pacienti (59,2%) au fost depistati in stadiul A (asimptomatic), 37 pacienti (24,3%) au fost depistati in stadiul B (simptomatologie minora), doar 25 pacienti (16,4%) au fost clasificati la depistare in stadiul C (cu infectii oportuniste severe definitorii de SIDA). 37 pacienti nu au fost clasificati. Cei mai multi pacienti au prezentat la depistare infectii severe stafilococice (cutanate-26%, bronhopneumonie-20%, endocardita de valva tricuspida -17%, sepsis 8%), tuberculoza pulmonara sau extrapulmonara (17,7%). 99% dintre pacienti (toti cu o singura exceptie) asociaza co-infectie cu virusul hepatitei C, iar 14,8% dintre cei testati prezintau la momentul diagnosticului hepatita VHB cronica. Pana in prezent in lotul amintit s-au inregistrat 26 decese (13,8%) iar 67 pacienti (35,4%) au fost pierduti din evidenta clinicii. Concluzii 1. Abuzul necontrolat al substantelor psihostimulente cu administrare intravenoasa la tineri este in crestere in tara noastra, cu risc epidemiologic major de diseminare a infectiei HIV-VHC in populatie. 2. Datorita statusului imunologic deocamdata satisfacator, dificultatea majora in managementul clinic al acestor cazuri s-a datorat nu infectiei HIV in sine, ci infectiilor bacteriene severe asociate. 3. Tuberculoza pulmonara este cea mai frecventa infectie oportunista asociata acestei categorii de pacienti, datorita conditiilor paupere de viata si particularitatilor epidemiologice din Romania si reprezinta o complicatie curabila cu tratament corespunzator. 4. Celelalte infectii oportuniste sunt deocamdata rare, dar frecvent fatale, iar numarul lor va creste datorita progresiei deficitului imun in conditiile accesului redus la tratament. Cuvinte cheie: HIV-SIDA, droguri, etnobotanice

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 15

LUCRARI STIINTIFICE

Mortalitatea reala produsa de consumul de psihostimulante. Ce trebuie schimbat in sistemul de raportare?


Dr. Adrian O. Abagiu, Dr. Fl. M. Duna, Prof. Univ. Dr. A. Streinu-Cercel, Asist. Univ. Dr. C. Oprea, Prof. Dr. Emanoil Ceausu, Dr. I. C. Fierbinteanu, Dr. R. Ianos-Rancovici
Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals Bucuresti; Spitalul de Boli Infectioase si Tropicale Victor Babes Bucuresti; Asociatia Romana Anti Sida Bucuresti

Obiectiv Analiza si raportarea numarului real de decese asociate indirect consumului de droguri, mai ales de la aparitia pe piata a noilor substante cu proprietati psihoactive (SNPP), in cele doua clinici de boli infectioase din Bucuresti.

Metoda Am analizat fisele de observatie ale pacientilor decedati intre 01.01.2012 si 10.09.2013 in ambele Spitale de boli infectioase din Bucuresti, atat pacienti seropozitivi HIV cat si seronegativi, la care cauza decesului era in mod evident legata de consumul de droguri, chiar daca conform cerintelor la punctul c din certificatul de deces, au fost trecute de exemplu fie infectia HIV fie endocardita bacteriana. La pacientii care s-au aflat in terapie de substitutie in centrul ARENA s-au analizat si alti parametrii ca durata consumului, numarul de supradoze, etc in incercarea gasirii unor corelatii care sa poata evalua riscul de deces al acestor consumatori. Rezultate Am avut un numar de 27 decese corelate HIV in 2012 si 10 in 2013, respectiv 4 decese non HIV in 2012 si 5 in 2013. 33 au fost barbati si 13 femei, varsta medie la deces fiind de 31,4 ani (18-50). Cauza decesului a fost in 33% sepsis cu MSOF, in 26% TBC pulmonar si/sau meningita TBC, in 11% complicatii ale endocarditei bacteriene, iar in 6% legata de epuizarea biologica mixta HIV si consumul de SNPP. Doar 11 din pacientii din studiu au fost in terapia de substitutie la centrul ARENA, asta si pentru ca majoritatea erau strict consumatori de SNPP. Discutii Datele IML Mina Minovici pt decesele corelate indirect cu consumul de droguri in 2012 in Bucuresti sunt de 16 decese, in timp ce doar in spitalele de boli infectioase am avut 27 de decese corelate cu infectia HIV si 4 decese la seronegativi IDU in acelasi interval. Deoarece ANA a sesizat de abia in 2012 ca si la camerele de garda de boli infectioase se prezinta consumatori de droguri si au solicitat intocmirea fiselor prezentarilor de urgenta posibil legate de consumul de droguri, este posibil ca si la nivelul retelei de medicina legala sa fie unele disfunctionalitati.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 16

LUCRARI STIINTIFICE

Lupta impotriva cocainei: Victorie sau Armistitiu


Sylvio Burcescu MD, MBA
Profesor Asistent de Psihiatrie New York Medical College, Director Mensana Center

Cocaina, cea mai puternica substanta adictiva in farmacologie, se afla in defensiva pentru decenii. Productia de cocaina nu s-a schimbat prea mult dar volumul total al confiscarilor de cocaine a crescut dramatic in ultima decada si ca rezultat, consumul a scazut constant incepind cu 2002. In anul 2012 cocaina si-a pierdut locul 1 in clasamentul consumului de droguri practic in toate tarile lumii. In momentul de fata, consumul de cocaina variaza intre 0.01% din populatia de la 15 la 64 de ani, ca in Iran, Republica Moldova, Republica Sirba si 2.1% in Australia, 2.2% in Statele Unite, 2.8% in Marea Britanie. Cauzele declinului dramatic al cocainei sint multiple. Printre cele mai importante se numara lupta activa impotriva traficantilor de droguri, presiunea constanta asupra producatorilor si o schimbare in imaginea cocainei in mintea consumatorilor. Din pacate cocaina e fost utilizata de omenire pentru mai mult de un mileniu si este foarte improbabil ca va disparea complet. Mai degraba consumul de cocaine se va stabiliza la o valoare endemica de 1-2% pentru multe decenii in viitor. Biografia Autorului Facultatea de Medicina Generala Carol Davila din Bucuresti, promotia 1987. Licentiat de Consiliul American de Psihiatrie si Neurologie, Licentiat in Medicina in statele New York, Connecticut si Africa de Sud Pregatirea de specialitate in Psihiatrie: rezidenta in Albert Einstein University din New York si supraspecializare in Psihiatrie Administrativa la Columbia University, New York. Masters in Manegement - MBA de la New York University, New York Titlu de Asistent Universitar la New York Medical College in Valhalla, New York Directorul si propiretarul clinicii Mensana Center din Cortlandt Manor, New York din anul 2001

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 17

LUCRARI STIINTIFICE

Utilizarea canabisului - la interfata risc / beneficiu


Dr. Cristina Hudita, Dr. Mihaela Petrache, Dr. Bogdana Lazar, Dr. Gabriela Hendoreanu
Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentelor pentru Tineri Sf. Stelian Bucuresti

Canabisul este una dintre cele mai vechi substante cu efect psihotrop pe care le-a cunoscut umanitatea. Conform descoperirilor arheologice este cunoscut in China din jurul anului 4000 I.C. Utilizarea in Europa si Statele Unite ale Americii s-a extins ulterior publicarii lucrarii lui OShaugnessy, in 1838-1840 despre proprietatile analgezice, antiemetice, stimulant al apetitului, anticonvulsivante si miorelaxante ale cannabisului. Observandu-se efectele negative ale utilizarii sale excesive, in 1942 este scos din farmacopeea Statelelor Unite, iar in 1971 este interzis in Tarile Vestice ale Europei ulterior adoptarii Conventiei asupra Substantelor Psihotrope. Descoperirea receptorilor canabinoizi CB1 (Devane et al. 1988) si CB2 (Munro et al 1993), precum si identificarea agonistilor (anandamina si 2-arachidonyglycerol) au stimulat interesul in utilizarea medicala a canabisului. Doua canabinoide pe baza de prescriptie medicala sunt disponibile, dronabinol(Marinol) si nabilone (Cesamet), care sunt aprobate de FDA pentru tratamentul efectelor adverse induse de chimioterapiegreata si varsaturi. Aceste medicamente au demonstrat eficacitatea in gestionarea durerii si reducerea suferintei pacientului oncologic. Spre deosebire de fumatul marijuanei, acestea sunt cu administrare orala, au o puritatea chimica corespunzatoare, o doza precisa si o actiune sustinuta mai lenta si constanta. Astfel pot fi putin probabile aparitia de simpome precum anxietate, panica. Argumente pro si contra pentru utilizarea marihuanei ca medicament sunt multiple. S-au studiat argumente si pentru utilizarea canabinoidelor in tratamentul migrenelor, leziuni ale maduvii spinarii, boala Parkinson, epilepsie, boala Alzheimer, glaucom, sindromul Tourette, distonie. Dovezile care arata rolul sistemului canabinoid in managementul bolii Alzheimer au la baza Dronabinol (solutie uleioasa continand delta 9 thc), care amelioreaza tulburarile de comportament si apetitul (Volicer, 1997), cat si agitatia nocturna (Walther, 2006). Consumul de canabis determina efecte psihice acute la o mare parte din cei ce folosesc. Multe dintre reactii sunt dependente de doza, dar pot fi la randul lo agravate de mai multi factori printre care: varsta tanara, tipul de personalitate, vulnerabilitatea fata de o boala psihiaca grava.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 18

LUCRARI STIINTIFICE

Efectele intreruperii fortuite a tratamentului substitutiv cu Suboxone


Dr. Josephina Neagu-Slobozeanu, Dr. Gabriel Cicu
Clinica PsyMotion Bucuresti

Dependenta de opiacee beneficiaza de 2 tipuri de tratament substitutiv: cu metadona sau cu buprenorfina. In programul integrat de tratament substitutiv cu buprenorfina desfasurat in clinica PsyMotion in perioada 2009-2013, 62.5% din pacienti au fost inclusi in program de tratament de mentinere si 37.5% au efectuat dezintoxicare de opiacee. Durata curei de dezintoxicare a variat intre 2 saptamani si 6 luni; pentru acesti pacienti, simptomatologia de sevraj la intreruperea tratamentului substitutiv a fost absenta sau minimala fara a necesita interventie de specialitate de tip psihiatric. Pacientii din programul de mentinere au avut doze cuprinse intre 2-18 mg buprenorfina/zi. 60.25% dintre acestia au mentinut tratamentul substitutiv mai mult de 3 ani, iar dozele de buprenorfina/zi pentru au variat intre 2 mg (33.33%), 4 mg (33.33%), 8 mg (16.67%), 12 mg (16.67%). Sistarea neanuntata a furnizarii Suboxonei in Romania a fortat intreruperea tratamentului substitutiv la acesti pacienti, cu o durata a efectuarii unei cure de dezintoxicare la buprenorfina variind teoretic intre 4-10 saptamani. Practic, dezintoxicarea fortuita a acestor pacienti a avut eficienta doar intr-un singur caz, pentru restul facandu-se conversia la tratamentul cu metadona (16.67%), dezintoxicare cu metadona (16.67%) sau tratament simptomatic de tip psihiatric (50.00%), cu impact deosebit asupra starii generale de sanatate si asupra vietii. In concluzie, tratamentul substitutiv pentru dependenta de opiacee este de luat in considerare pentru intervale lungi de timp minim 2 ani; la pacientii care au urmat un tratament substitutiv pentru dependenta de opiacee cu durata mai mare de 2 ani, chiar la doze mici, (2-4 mg buprenorfina/zi), etapa de dezintoxicare trebuie inceputa doar la solicitarea pacientului si numai dupa ce s-a facut o pregatire serioasa pentru realizarea acestui obiectiv; si in etapa de dezintoxicare factorul timp este crucial, fiind esential ca reducerea dozelor sa se faca in ritmul suportat de pacient.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 19

LUCRARI STIINTIFICE

Comunitatea terapeutica - O abordare reala in tratamentul adictiilor


Dr. Liliana Dorobat
Coordonator CAIA Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti (A.N.A.)

Tulburarile legate de consumul de substante pot fi considerate un fenomen cronic cu perioade de recadere si remisiuni, dar nu incurabil. Cu cat consumul este detectat precoce cu atat prognosticul si evolutia poate fi mai buna. Tratamentul poate fi un real succes in cazul in care pacientul este abordat complex din punct de vedere bio-psiho-social si acesta parcurge circuitul terapeutic complet. In afara curei de dezintoxicare prin care consumatorul depaseste simptomatologia de sevraj (dependenta fizica) cea mai importanta este prevenirea recaderilor si reinsertia sociala. O metoda de mentinere a abstinentei, de abordare a dependentei psihologice a consumatorului este reprezentata de Comunitatea Terapeutica. Comunitatea Terapeutica reprezinta o metoda alternativa de tratament cu structura rezidentiala care ofera un mediu sigur, protejat,structurat, potrivit schimbarii benefice a pacientilor. In cadrul acestui program rezidentii invata sa se ajute singuri, asumandu-si responsabilitatea pentru propria schimbare. Comunitatea Terapeutica ofera rezidentului oportunitatea de a-si depasi limitele impuse de stilul de viata dependent, de a internalize o scala de valori,care sa-i permita dezvoltarea normala si etica si sa-i faciliteze reintegrarea in societate. CT reproduce modelul unei familii si societati functionale, avand o structura ierarhica, formata din membrii cu varste si experiente diferite,care se regasesc in etape diferite de tratament. Obiectivele principale ale CT sunt urmatoarele: sa asigure rezidentului un mediu adecvat pentru derularea unui proces de maturizare personala si de autocunoastere, sa furnizeze ajutor in scopul constientizarii de catre rezidenti a resurselor personale, sa creeze conditii favorabile pentru imbunatatirea imginii de sine, pentru dezvoltarea si mentinerea unor relatii autentice cu ceilalti. In CT procesul de invatare nu este pasiv, este o schimbare personala,profunda, activa si responsabila. Rezidentul este instruit de la intrarea in CT cu privire la relatia proportionala care va exista intre disponibilitaea sa de a se implica in acest program si beneficiile obtinute. Rezidentii nu reprezinta un factor de decizie si nu se pot superviza intre ei. Personalul din CT va superviza comunitatea si activitatile desfasurate in cadrul ei si va asigura respectarea regulilor. Astfel personalul actioneaza ca modele de comportament pozitiv si facilitatori, ghidand programul terapeutic si procesele de invatare care presupun oferirea de ajutor reciproc, precum si dobandirea capacitatii de a se ajuta pe sine. Modelul Comunitatii Terapeutice ca metoda s-a dovedit eficient pe plan international fiind confirmat si prin rezultatele obtinute in cele trei CT create in Penitenciarele Jilava,Rahova si Targsor.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 20

LUCRARI STIINTIFICE

Excluderea sociala in randul consumatorilor de droguri din Bucuresti analiza comparativa Sorin Oprea
Director Agentia Nationala Antidrog

Introducere Consumatorii de droguri se regasesc, cel mai adesea, in conditii de vulnerabilitate personala si sociala cauzata de comportamentul lor de consum. Consumul permanent de droguri si modul de viata pe care-l presupune acesta conduc la limitarea accesului acestora la anumite pozitii si roluri sociale. Scop Scopul acestui studiu vizeaza o analiza comparativa a gradului de excludere sociala a consumatorilor problematici de droguri, in functie de drogul consumat. Material si metoda Studiul se bazeaza pe datele colectate in cadrul cercetarii realizata de Agentia Nationala Antidrog in anul 2012 la nivelul municipiului Bucuresti in randul populatiei consumatorilor problematici de droguri neinstitutionalizati, in vederea evaluarii riscului / gradului de excludere sociala cu care se confrunta aceste persoane. Esantionul studiului a cuprins 400 de consumatori problematici de droguri din Bucuresti, care nu se aflau la momentul cercetarii in evidenta serviciilor de asistenta oferite in sistem public sau privat. Rezultate si discutii Tipul drogului consumat, precum si frecventa consumului diferentiaza in randul consumatorilor de droguri din Bucuresti mai multe grade ale excluziunii sociale. Categoriile cele mai vulnerabile din punct de vedere social sunt reprezentate de consumatorii de heroina si de cei de substante noi cu proprietati psihoactive (asa-numitele etnobotanice), intre care exista asemanari in ceea ce priveste riscul de excludere sociala. Cuvinte cheie: consum, droguri, excludere sociala, heroina, etnobotanice

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 21

LUCRARI STIINTIFICE

Abordari integrate in tulburarile legate de consumul de alcool


Dr. Gabriella Bondoc1, Ioana Tomus2
1 2

Alcoolul este una din primele trei probleme prioritare de sanatate publica la nivel global, fiind implicat in peste 200 de boli si fiind unul din principalii factori implicati in mortalitatea si morbiditatea la varsta adulta. Dependenta de alcool este o tulburare cu grave consecinte pe sanatatea fizica si psihica insa doar 10% din acestia primesc tratament specializat. In Uniunea Europeana, problemele legate de consumul de alcool sunt cele mai grave la nivel mondial. De aceea, UE a adoptat o strategie globala pentru a scadea efectele pe sanatate, sociale si de costuri determinate de consumul nociv de alcool axandu-si recomandarile pe actiuni multiple de prevenire si trainingul permanent al specialistilor. Peste 90% din tratamentele recomndate in ghiduri sunt abordari integrate: psihoterapie cognitiv-comportamentala, interviu motivational si farmacoterapie specifica. Lucrarea isi propune sa prezinte activitatea din ultimii 3 ani a ALIAT, cel mai important ONG in domeniul consumului si dependentei de alcool si felul in care aceasta s-a aliniat dezideratelor strategice europene si ghidurilor terapeutice de actualitate. ALIAT a derulat primul studiu cu privire la cererea si oferta de servicii de sanatate in domeniul consumului problematic de alcool, la nivel national. Ca urmarea a acestui studiu, cateva linii strategice s-au evidentiat pregnant: lipsa de training specific a specialistilor din domeniul sanatatii mintale si sistemul insuficient dezvoltat, atat in sistemul privat cat si in cel public, de servicii medicale, sociale si psihologice adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool. In 20 de ani de activitate ALIAT a furnizat servicii directe pentru 18.300 de persoane care traiesc cu o problema legata de dependenta de substante. Am desfasurat activitati sustinute pe toate liniile de preventive: primara, secundara si tertiara, de la caravane nationale de constientizare la platfome online de tratament. ALIAT a dezvoltat singurele centre de servicii integrate si gratuite (in Bucuresti si Targoviste). Aproape 1000 de persoane au beneficiat de servicii integrate de psihiatrie, terapie de grup si individuala de tip cognitiv-comportamental (prevenirea recaderilor) si interviu motivational, asistenta sociala si formare profesionala. A format de asemenea peste 800 de specialisti in adictii. CONCLUZII ALIAT aduce un model de actiune pe toate liniile de interventie in consumul si dependenta de alcool. Avem nevoie ca eforturile noastre sa se uneasca cu toate celelate demersuri punctuale intr-o strategie nationala concreta. Sustinem necesitatea dezvoltarii unui cadru strategic de actiune bugetat, care sa abordeze direct problematica consumului la risc de alcool.

Director medical ALIAT, medic specialist psihiatru, psihoterapeut, Clinica Dr. Bondoc; Director programe ALIAT

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 22

LUCRARI STIINTIFICE

Conduite toxicomane la adolescenti; modalitati de interventie din perspectiva asistentei sociale


Dr. Gheorghe Tudor
Asistent social principal Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentelor pentru Tineri Sf. Stelian Bucuresti

Romania se confrunta cu fenomenul traficului si consumului de droguri, incepand cu anul 1990, odata cu liberalizarea frontierelor necorelata cu infiintarea unor structuri eficiente, dotate corespunzator cu echipament tehnic de control. In contextul conflictului din fosta Iugoslavie, Romania a devenit un coridor alternativ pentru transportul drogurilor, luand fiinta asa-numita Ruta Balcanica. Perioada adolescentei este un fapt bio-psiho-social, un fenomen complex, cu aspecte multilaterale care nu ar trebui cercetate separat, cercetarile unilaterale fiind primejdioase. Cu privire la criza adolescentei trebuie sa deosebim intre criza individuala, ca fenomen psihologic, si criza adolescentei, ca fapt sociologic. Programele integrate de asistenta a tinerilor toxicomani implica un set comprehensiv de programe terapeutice, psihologice si sociale, complementare, simultane sau secventiale, care se concretizeaza intr-un plan individualizat de asistenta. Pentru initializarea acestor actiuni este insa obligatorie intocmirea unui acord intre beneficiar si managerul de caz.

In aplicarea programelor integrate de asistenta se urmaresc obiectivele esentiale ale asistentei consumatorilor de droguri: intreruperea consumului si/sau reducerea efectelor acestuia, prevenirea sau reducerea frecventei si intensitatii recaderilor, dezvoltarea capacitatii psihologice si sociale necesare refacerii functionarii personale si sociale. Lucrarea de fata incearca sa surprinda unele dintre cele mai generale manifestari comportamentale, sociale, patologice pe care le determina dependenta de droguri la adolescenti precum si cateva modalitati de interventie prin programe specifice asistentei sociale si a asistentului social.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 23

LUCRARI STIINTIFICE

Consumul problematic de alcool: abordare in cabinetul medicului de familie


Dr. Cristina Isar
Medic de familie, Director Executiv Centrul National de Studii in Medicia de Familie

Interventiile in cadrul cabinetului medicului de familie au o importanta vitala atunci cand vrem sa ne asiguram de cel mai inalt nivel de sanatate al pacientilor nostri. Lucrarea de fata aduce in discutie importanta si impactul pe care aceste interventii le au asupra persoanelor cu un consum problematic de alcool si familiile acestora, prin integrarea in practica medicului de familie a detectiei precoce si a interventilor scurte cu privire la aceasta problematica. Necesitatea unor astfel de interventii este relavata si de statisticile realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, respectiv: pana la 20% dintre persoanele care se adreseaza unui medic de familie au consumul de alcool la originea cererii de asistenta medicala. Pacientii cu probleme legate de consumul de alcool care se adreseaza, insa, unui medic de familie au un istoric de consum mai scurt, o severitate mai redusa a afectarii psihice si somatice si un prognostic mai bun. Cele mai eficiente instrumente de screening a consumului de alcool, in cabinetul medicului de familie sunt testele AUDIT si AUDIT C. Atat in etapa de screening, cat si in cea de interventie, este foarte importanta modalitatea de abordare a pacientului. Exista strategii eficiente de abordare a pacientului cu probleme de consum, in cabinetul medicului de familie. Aceste strategii, impreuna cu instrumentele de screening pot fi de un real ajutor atunci cand vorbim de dependenta de alcool. In cadrul celor doua centre de asistenta integrata - Centre de Incluziune Sociala pentru Persoanele Dependente de Alcool ALIAT am implementat acest model de lucru integrat cu pacientul cu probleme de consum de alcool, in acelasi timp oferind cursuri de educatie medicala continua pentru 650 de medici de familie din zona de Sud Muntenia. Toate serviciile se ofera gratuit si confidential si includ interventii de asistenta multidisciplinara - psihiatrice, psihologice, psihoterapeutice si de asistenta sociala persoanelor dependente de alcool. Medicul de familie detine un rol important si abilitatile profesionale necesare pentru a identifica pacientii cu un consum problematic de alcool. Metodele propuse de ALIAT sunt utile si pot fi integrate cu usurinta in practica profesionala a medicului de familie, el contribuind in mod activ la prevenirea si reducerea consecintelor negative asociate consumului problematic de alcool, reducand povara acordarii de servicii specializate.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 24

POSTERE

POSTERE

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013

POSTERE

Corelatia intre actele autoagresive si consumul de substante psihoactive la persoanele private de libertate
Dr. Paul-Sorinel Pletea1, Psih. Cristina Ionescu2
1 2

Rezumat Prezentul studiu analizeaza incidenta aparitiei actelor autoagresive la pacientii dependenti de substante psihoactive (opiacee si substante noi su proprietati psihoactive- etnobotanice) in randul persoanelor private de libertate (cu condamnari definitive sau arestate) internate in penitenciarspital. S-a observat o crestere cu cca. 300% a incidentei actelor autoagresive atunci cand exista si o dependenta de substante la persoanele private de libertate. Autoagresiunea reprezinta provocarea intentionata a unor raniri de gravitate mica dar care provoaca o suferinta marcata. Autoagresiunea poate apare intr-o multitudine de afectiuni psihiatrice incepand de la tulburarile de personalitate la tulburarile psihotice. Corelat cu abuzul de substante, autoagresiunea poate apare atat in cadrul intoxicatiei acute cat si in cadrul sevrajului. Criteriile propuse in DSM V pentru Nonsuicidal Self-Injury 1.In ultimul an pacientul a avut pentru 5 sau mai multe zile un comportament autodistructiv intentionat orientat catre propriul corp in asa fel incat sa produca sangerare, invinetire sau durere (taieturi, arsuri, injunghieri, loviri, frecare excesiva) cu scopul de a produce doar o rana fizica minora sau moderata (nu exista intentie suicidara). Nota: Absenta intentiei suicidare a fost recunoscuta de catre pacient sau poate fi dedusa din angajarea repetata a pacientului intr-un comportament pe care acesta il cunoaste sau l-a invatat, care nu poate duce la deces. 2. Individul se angajeaza in comportamentul autodistructiv avand urmatoarele asteptari: - sa se elibereze de o emotie negativa sau de o stare cognitiva - sa rezolve o dificultate interpersonala - sa isi induca o stare afectiva pozitiva Nota: Senzatia de eliberare sau raspunsul asteptat apar intr-un timp scurt sau imediat dupa actul autoagresiv, pacientul putand prezenta tipare comportamentale care sa sugereze dependenta de angajare repetata in aceste acte. 3. Autoagresiunea intentionala este asociata cu cel putin una din urmatoarele: - Dificultati interpersonale sau ganduri sau emotii negative, cum ar fi depresie, anxietate, tensiune, furie, stres generalizat sau autocritica, care apar in perioada imediat anterioara actului de autoagresiune. - Inainte de a se angaja in act exista o perioada de preocupare fata de comportamentul intentionat care este dificil de controlat. - Persoana se gandeste frecvent la autoagresiune, chiar si atunci cand ideea nu are finalitate. 4. Comportamentul nu este sanctionat social (body piercing, tatuaje, anumite acte care alcatuiesc ritualuri culturale sau religioase) si nu se limiteaza la tricotilomanie sau roaderea unghiilor. 5. Comportamentul sau consecintele sale au efecte clinice semnficative sau interfereaza cu aria interpersonala, academica sau alte arii functionale importante.

Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, Bucuresti; Penitanciarul Spital Bucuresti Rahova

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 26

POSTERE

6. Comportamentul nu apare exclusiv in timpul unor episoade psihotice, delir, intoxicatie cu substante sau sevraj. La persoanele cu tulburari de dezvoltare, comportamentul nu apartine unui tipar de stereotipuri repetitive. Comportamentul nu este mai bine explicat de o alta tulburare mentala sau de o conditie medicala (tulburare psihotica, tulburari de spectru autist, retard mental, sindrom Lesch-Nyhan, miscari stereotipice, tricotilomanie, excoriatie). Incidenta autoagresiunilor este de 4% in populatia generala si 21% in randul pacientilor internati cu afectiuni psihiatrice. (1) In anul 2012 in sistemul penitenciar din Romania frecventa actelor autoagresive a fost de 3,29% iar in penitenciarele-spital frecventa a fost de 14,9% (3) Material si metoda S-a analizat un lot de 138 de pacienti internati in perioada 1.07.2012 -1.07.2013 cu diagnosticul de Dependenta la substante psihoactive In prezentul studiu am incercat sa stabilim o corelatie intre incidenta actelor autoagresive si consumul de substante psihoactive (opiacee si substante noi cu proprietati psihoactive - etnobotanice) in cadrul persoanelor private de libertate (cu condamnari definitive sau arestate) aflate internate in Penitenciarul Spital Bucuresti Rahova. Actele autoagresive au constat in: plagi pe membrele superioare sau abdomen, ingestia de corpi straini (lame de ras, cozi de linguri, sarme etc), dehiscenta unor plagi vechi (autoprovocate sau postchirurgicale), sutura voluntara a buzelor, corpi straini ascutiti (cuie) introduse intracranian Din totalul de 138 de pacienti analizati 125 de pacienti (90,57%) erau purtatori VHC, 9 (6,52%) purtatori de antigen HBs, 16 (11,59%) purtatori de HIV si 2 pacienti (1,44%) cu TBC. Rezultate S-a observat prezenta actelor autoagresive la un numar de 62 de pacienti (44,92%). Grupa de varsta cu incidenta cea mai mare a fost 21-30 de ani cu un numar de 72 de pacienti (52,17%). Concluzii Se constata o crestere semnificativa (301,47%) a numarului de acte autoagresive la pacientii inernati in Spital Penitenciar atunci cand se asociaza si o dependenta de substante. Referinte 1. Briere J, Gil E.Self-mutilation in clinical and general population samples: prevalence, correlates, and functions in Am J Orthopsychiatry, 1988 Oct; 68(4);609-20 2. DSM V 3. Administratia Nationala a Penitenciarelor- Prevalenta comportamentelor autoagresive in randul persoanelor private de libertate -1.01.2012-31.12.2013

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 27

POSTERE

Marijuana si boala psihica


Dr. Stefanache Andreea, Dr. Negru George
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Introducere Marijuana este un amestec verde - cenusiu preparat din frunzele, tulpina si semintele uscate si maruntite ale plantei numite Cannabis sativa (canepa indiana). Hasisul este obtinut din aceeasi planta si exista sub forma de rasina (care variaza la culoare de la galben la maro-inchis si negru) sau de ulei vascos. Cel mai adesea marijuana este fumata din tigari rasucite manual. Poate fi insa fumata si din pipe obisnuite sau pipe speciale. Unii utilizatori o fumeaza din tigari obisnuite, inlocuind tutunul din ele cu marijuana si amestecand-o si cu alte substante psihoactive (ex.: crack, substante etnobotanice.) Este consumata in context social sau la recomandare medicala in anumite boli (cancer, SIDA,) pentru efectele sale fiziologice si psihologice de relaxare, reducerea stresului, intensificarea senzatiilor de gust, miros, vaz si auz, cresterea creativitatii, diminuarea durerilor, euforie, lipsa de inhibitii. Cel mai important constituent psihoactiv din marijuana este delta 9-tetrahydrocannabinol(THC) care se leaga de receptorii canabinoizi endogeni (CB1 si CB2) aflati intr-un numar mare la nivelul creierului, respectiv la nivelul celulelor imunitare ale organismului. Activarea receptorilor canabinoizi CB1, aflati in concentratie mare la nivelul hipocampului, cortexului prefrontal, ganglionilor bazali, cerebelului, determina efecte comportamentale si fiziologice. Canabinoizi interactioneaza indirect cu sistemul dopaminergic, iar hiperstimularea receptorilor canabinoizi poate sta la baza aparitiei sau accentuarii simptomatologiei psihotice pozitive. Astfel, THC, consumul indelungat si crescut de cannabis ar putea fi unul din triggerii declansarii psihozei. Obiective Actualizarea informatiilor legate de efectele secundare ale consumului de cannabis in vederea realizarii unei bune psihoeducatii pentru pacienti si familiile acestora. Material si metode Evaluand literatura de specialitate am cautat cercetari recente, care au vizat legatura intre consumul de marijuana si declansarea unei psihoze, fie ca un debut de schizofrenie, fie ca un nou episod psihotic din schizofrenie. Concluzii Marijuana consumata frecvent este asociata cu un risc crescut de inducere a psihozei. Dar majoritatea consumatorilor de cannabis nu dezvolta psihoza, ceea ce sugereaza ca persoanele care dezvolta psihoza dupa consum de marijuana au si alti factori de vulnerabilitate (genetici, varsta, frecventa) Cuvinte cheie: marijuana, cannabis, psihoza

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 28

POSTERE

Dizabilitatea ca factor predictiv pentru comorbiditatile psihiatrice la pacientii cu dependenta la alcool


Dr. Monica Boer, Dr. Corina Panzaru
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Pacientii diagnosticati cu dependenta la etanol pot prezenta tulburari de functionare in mai multe domenii: munca, social, familie. De asemenea, acesti pacienti pot fi diagnosticati si cu alte afectiuni psihiatrice, frecvent intalnite fiind tulburarile afective si anxioase. Am evaluat un numar de 31 pacienti internati in Spitalul Al. Obregia pentru dependenta de etanol, fara a prezenta si alte diagnostice psihiatrice. Evaluarile au fost efectuate initial, la internare, apoi la 6 luni si la 1 an. S-a uilizat autoscala Sheehan Disability Scale (SDS) pentru a cuantifica dizabilitatea globala pe cele 3 domenii: munca, social, familie si interviul psihiatric structurat (SCID). Scorul global SDS a fost obtinut prin insumarea scorurilor obtinute la cele 3 domenii. La evaluarea initiala dizabilitatea globala apreciata de pacienti a prezentat o medie de 18 puncte (grad moderat de afectare), pacientii nefiind diagnosticati si cu alte afectiuni psihiatrice. La evaluarea de 6 luni, pacientii au fost reevaluati psihiatric, mentinandu-se diagnosticul de dependenta de etanol, media scorurilor pe scala SDS crescand la 22 puncte, un numar de 8 pacienti prezentand cresteri de peste 12 puncte, care s-au mentinut si la evaluarea de 1 an. 7 pacienti care au manifestat dizabilitate globala crescuta fata de medie la evaluarea finala (medie de 15 puncte) fata de prima evaluare au fost diagnosticati si cu alte afectiuni psihiatrice. In concluzie este important sa evaluam gradul de dizabilitate globala la pacientii cu dependenta de alcool, in vederea instituirii strategiilor de prevenire a aparitiei comorbiditatilor psihiatrice.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 29

POSTERE

Comorbiditati psihosomatice in dependenta de etanol


Prof. Dr. Gabriela Marian, Dr G. M. Sirbu, Dr. E. A. Nica, Dr. I. G. Ciulcu, Dr. A. Petre
Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia Bucuresti

Alcoolul este substanta cel mai frecvent utilizata in scop adictiv. Termenul de alcoolism a fost folosit pentru prima data de medicul suedez Magnus Huss in anul 1849. Intoxicatia alcoolica cronica, denumita si etilism este o stare patologica determinata de consumul cronic de alcool si care pe termen lung are repercursiuni asupra starii de sanatate psihice si somaticele individului. Este o afectiune ce are o etiologie complexa, multicauzala si cu evolutie si prognostic influentate de o multitudine de factori. Dependenta de etanol este o manifestare constienta sau nu, prin care individul incearca sa isi satisfaca nevoia de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecinte, in scopul evitarii instalarii sevrajului sau a altor manifestari psihice neplacute. Consecintele somatice ale abuzului de alocool reprezinta una dintre cele mai importante probleme de sanatate publica, alcoolismul fiind a patra cauza de mortalitate in randul persoanelor cu varste cuprinse intre 25 si 65 de ani. Complicatiile somatice datorate consumului de alcool sunt reprezentate de: complicatii neurologice (dementa alcoolica, stroke, crize comitiale simptomatice, neuropatie periferica), complicatii gastro-intestinale, cardiovasculare (cardiomiopatia alcoolica, HTA, sindrom toxic cardiac, hiperlipidemie), hematologice, imunologice, renale, metabolice. Consumul abuziv de alcool duce in timp la afectarea tuturor tesuturilor si organelor, avand consecinte negative asupra starii de sanatate a individului. Cu cat debutul consumului de alcool este mai precoce, cu atat evolutia pe termen lung este mai proasta. Consecintele psihice ale consumului de alcool sunt reprezentate de: black-out, tulburari amnestice sindrom amnestic Korsakov, tulburari depresive, anxioase, psihotice. Dependenta de etanol poate fi asociata cu dependenta de droguri sau cu alte tulburari psihice ca: schizofrenie, tulburare bipolara, tulburari de personalitate. Dependenta de etanol este o problema de sanatate publica, atat datorita consectinelor nefaste pe care le are asupra starii de sanatate, cat si datorita afectarii statului social, profesional si familial al pacientului. In vederea obtinerii si consolidarii abstinentei, precum si in tratarea afectiunilor somatice pe care le prezinta in mod curent acesti pacienti este necesara prezenta unei echipe interdisciplinare. Cuvinte cheie: dependenta, comorbiditate, alcool

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 30

POSTERE

Studiu de caz Abordare integrativa pacient cu dependenta de jocuri pe computer


Catalina Constantin
Psiholog clinician

Introducere Depenenta de jocuri pe computer se regaseste in DSM V ca o afectiune inca in studiu. Desi in Romania, in ultimii ani, utilizarea computerului pentru jocuri este reclamata din ce in ce mai des ca avand potential mare sa devina o problema, putine persoane au un sistem de referinta care sa le ajute sa diferentieze normalul de problematic. Literatura de specialitate descrie mai multe fatete ale utilizarii problematice ale computerului, cum ar fi dependenta de internet, dependenta de retelele de socializare,dependenta de jocuri pe computer. Abordarea integrativa a dependentei de joc pe computer a fost conceputa avand o echipa terapeutica ce include un psihoteraeut individual, un psihiatru si un psihoterapeut de familie. Obiective Scopul lucrarii de fata este de a prezenta un studiul de caz de abordare integrativa a unei persoane cu dependenta de jocuri pe computer. Materiale si metode Pacientul si familia au fost evaluati prin psihodiagnoza si metoda interviului semistructurat, s-a pus diagnosticul, s-au stabilit felul interventiilor si obiectivele interventiilor, s-a facut evaluare intermediara si finala. Rezultate si concluzii Abordarea integrativa a pacientului cu dependenta de computer a dus la urmatoarele rezultate: - pacientul a redus durata jocului pe computer de la 12 ore zilnic la 3 ore, a scazut depresia de la moderata la usoara, s-au imbunatatit stima de sine, abilitatile de socializare, comunicarea, toleranta la frustrare. - familia a beneficiat de psihoeducatie, s-au imbunatati relationarea si comunicarea in cadrul familiei Cuvinte cheie: jocuri pe computer, dependenta, abordare integrativa Referinte [1]. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders Fifth Edition, American Psychiatric Association, 2013, p795 798 [2].Internet Addiction Guide, John M. Grohol, Psy.D., 2012 [3].Problematic Internet use or Internet addiction, Peter M. Yellowlees, Shayna Marks, University of California, Davis Center for Health and Technology, 2005 [4].A Review of the Research on Internet Addiction, Chien Chou, Linda Condron, and John C. Belland, Educational Psychology Review, Vol. 17, No. 4, December 2005

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 31

POSTERE

Contractarea O metoda valoroasa in psihoterapia dependentei de alcool


Dr. Psih. Daniela Simache
Psiholog clinician specialist; Psihoterapeut Esential Psy/ALIAT

Contractarea este una dintre metodele fundamentle ale Analizei Ttranzactionale ce poate fi folosita in terapia consumatorilor abuzivi de alcool. O mare parte din succesul sau esecul procesului terapeutic este legat de contractare. In cele ce urmeaza vom prezenta aplicatiile modelului de contractare pe cinci niveluri (The five level contracts, Sills, 2006) pe care-l utilizam in lucrul cu consumatorii de alcool din Alcocentru-Centrul de Asistenta Integrata pentru consumatorii abuzivi de alcool al ALIAT. Realizarea contractelor terapeutice sta la baza practicii analizei tranzactionale. Ea se bazeaza pe principiul asumarii comune (terapeut si pacient) a responsabilitatii pentru modul in care se realizeaza terapia si pentru finalizarea ei cu succes. Charlotte Sills si Phill Lapworth au propus un mod de intelegere a contractului terapeutic format din 5 niveluri contextuale, ce reflecta contextualitatea vietii si a dificultatilor personale ce au stat la baza aparitiei problematicii de consum si apoi a venirii in terapie a fiecarui pacient. Conform acestora, este vorba despre urmatoarele niveluri contextule: 1.Nivelul social-societatea in care traim si legile ei; 2. Nivelul organizational; 3. Nivelul de dezvoltare/invatare; 4. Nivelul fiecarei sesiuni /sedinte terapeutice; 5. Nivelul realitatii imediate (al contextului de moment). Pe parcursul lucrarii fiecare dintre aceste stadii sunt detaliate si exemplificate cu situatii intalnite intalnite in practica recenta. Dupa peste 2 ani de lucru in acest program al ALIAT, consider ca folosirea contractarii initiale si continuarea relatiei terapeutice pe baza contractelor agreate impreuna reprezinta o premisa importanta pentru succesul terapiei.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 32

POSTERE

Dinamica internarilor 2012/2013 in sectia de toxicomani a C.E.T.T.T. Sf. Stelian


Dr. Cristina Hudita, Psih. Ilinca Negru, Psih. Ana-Maria Dima
Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentelor pentru Tineri Sf. Stelian Bucuresti

Cele patru grafice ale poster-ului indica evolutia internarilor in sectia Toxicomanie si Stationar de zi, ponderea pacientilor cu consum de substante etnobotanice in raport cu opiacee, precum si evolutia incidentei infectiei HIV in populatia pacientilor aflati in evidenta spitalului Sf. Stelian. S-a observat o crestere a internarilor in sectia Toxicomanie, crescand de la 351 in anul 2011 si pana la 511 in anul 2012, respectiv 343 internari pana in septembrie anul acesta. In ceea ce priveste sectia Stationar de zi, in 2011 au fost 639 internari, iar in 2012 s-a observat o crestere, ajungandu-se la 794 internari, iar pana in septembrie 2013 s-au raportat 621 internari in aceasta sectie. Un alt aspect luat in vedere este evolutia incidentei infectiei HIV in populatia pacientilor aflati in evidenta spitalului. Daca in anul 2010 numarul pacientilor diagnosticati cu HIV era 8, in 2011 a aparut o crestere considerabila, ajungandu-se la 22. Cresterea s-a mentinut si in 2012, cand au fost depistati 58 de pacienti infectati cu HIV, iar pana in septembrie 2013 au mai aparut inca 37 de astfel de cazuri. Din luna decembrie a anului 2012 s-a interzis comercializarea substantelor etnobotanice. Ca urmare, numarul pacientilor consumatori de opiacee a crescut semnificativ, de la 47 in anul 2012, la 109 pana in septembrie 2013. In cazul legalelor se observa o scadere, de la 102 in 2012, la 37 pana in septembrie 2013. In concluzie, a crescut numarul internarilor atat in sectia Toxicomanie cat si Stationar de zi. Totodata, a crescut semnificativ numarul pacientilor diagnosticati cu dependenta de opiacee, in timp ce a scazut considerabil numarul celor cu consum de substante etnobotanice. Incidenta infectiei cu HIV se afla in continuare in crestere.

ADICTIA 2013 - ABUZUL SI DEPENDENTA, DE LA CURIOZITATE INOCENTA LA PATOLOGIE


BUCURESTI, 17 - 19 OCTOMBRIE 2013 33

SPONSOR DE PLATINA

SPONSOR DE AUR

SPONSOR DE ARGINT

SPONSORI

PARTENERI MEDIA

S.C. B&I TIMES TRAVEL IMPEX S.R.L.


Tel: 021 222 8803; fax: 021 222 7208 email: office@timestravel.ro Persoana de contact: Maria Bera - 0722 726 633; 0744 322 013. www.timestravel.ro

Organizator eveniment