Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Introducere ...........................................................................................................................pag 3
Consumul de droguri în România ........................................................................................pag 4
Înțelegerea și conștientizarea consumului de droguri ..........................................................pag 5
Ce sunt drogurile, cum sunt clasificate și cum acționează? .................................... pag 5
Cum a apărut fenomenul consumului de droguri și ce îi determină pe oameni sa
consume droguri? .................................................................................................... pag 6
Ce este dependența de droguri? ............................................................................... pag 7
Ce categorie de persoane este predispusă la consumul de droguri? ........................ pag 7
Care sunt riscurile apărute pe timpul consumului de droguri? ................................ pag 7
Concluzii ............................................................................................................................pag 10
Bibliografie ........................................................................................................................pag 11
2
Introducere
„Din cauza dorinţei de a scăpa din insipida viaţă cotidiană, din ce în ce mai mulţi
oameni caută evadarea în opiu, haşiş, marijuana, cocaină, heroină... Toţi acei care folosesc
aceste droguri obţin anumite senzaţii de clarvedere, de claraudiţie etc... care le pot da iluzia de
a atinge stări de conştiinţă superioare. Dar se înşală, şi în timp îşi pierd chiar şi propriile
facultăţi intelectuale şi îşi ruinează sănătatea.” - Omraam Mikhael Aivanhov (filosof)
Din punct de vedere sociologic, consumul de droguri ilicite este o formă a devianței2, din
cauză că persoanele consumatoare au unele manifestări comportamentale bizare, imorale, de
multe ori chiar antisociale, ajungând deseori la comportamente delincvente3. Așadar aceste
manifestări comportamentale intră în contradictoriu cu normele scirse și nescrise ale societății și
aduc prejuicii acesteia.
Prin prezentul studiu intenționez să aduc în prim plan problema consumului de droguri
ilicite și a efectelor acestora, având ca obiectiv prezentarea și conștientizarea riscurilor pe care
consumul de droguri ilicite le aduce asupra consumatorului, familiei acestuia, dar în special
asupra societății românești actuale.
1
droguri ilicite = substanțe psihoactive ilegale
2
devianță = orice act, conduită sau manifestare care violează normele scrise sau nescrise ale unei societăți ori ale unui grup
social particular” Dicționar de Sociologie (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, pag. 165)
3
delincvență = fenomen social care constă în săvârșirea de delicte, DEX
3
Consumul de droguri în România
Conform studiului “Prevalența4 consumului de droguri în România”, raportat la
populația generală și efectuat la nivel național în perioada octombrie - noiembrie 2019, pe un
eșantion de 7200 de respondenți cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani, de către ANA 5 din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, s-a constatat o tendință continuă de creștere a consumului de
droguri ilicite în perioada 2004-2019.
În 2004 procentul populației cu prevalență de-a lungul vieții fiind de 1.4%, ajungând ca în 2019
să atingă pragul de 10.7%, cea mai mare creștere înregistrată pe un interval de 3 ani fiind în
perioada 2016 – 2019, anul 2019 având o creștere de 3.1% față de anul 2016.
Bărbaţii au declarat consumul oricărui drog ilicit într-o proporție mai mare decât femeile,
valorile înregistrate fiind de 14,6% pentru prevalenţa de-a lungul vieţii, în timp ce în rândul
femeilor s-a înregistrat o valoare de 8,3% .
În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe se înregistrează în grupele de vârstă 15-34
ani, confirmând rezultatele celorlalte studii, conform cărora aceasta este grupa de vârstă cu cel
mai mare risc de consum, respectiv 16,9%, în timp ce pentru grupa 35 - 44 ani s-au înregistrat
prevalențe de 4,7%.
În perioada 2016 – 2019 s-a înregistrat o creștere semnificativă a consumului de NSP6, cannabis
(marijuana), ecstasy, cocaină și heroină și o scădere a consumului de medicamente
tranchilizante, antidepresive și sedative, anfetamină, LSD7 și inhalarea de solvenți.
Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost de 10 ani, înregistrată în rândul consumatorilor de
medicamente tranchilizante, antidepresive și sedative, iar pentru celelalte tipuri de droguri ilicite
media vârstei de debut este de 16 ani.
În cadrul studiului s-a constatat că România se află printre țările europene cu cel mai scăzut
consum de droguri, iar cele mai consumate droguri în țara noastră sunt NSP.
În “Raportul Național Privind Situația Drogurilor – 2020” al ANA, în anul 2019 au fost
înregistrate la nivel național 4283 de persoane din rândul consumatorilor de droguri, care au
4
Prevalență = numărul total de cazuri existent într-o populație determinată, în cursul unei perioade definite de timp
5
ANA = Agenția Națională Antidrog
6
NSP = noi substanțe psihoactive, cunoscute și sub denumirea de Etnobotanice
7
LSD = Dietilamida acidului lisergic
4
solicitat asistență de specialitate, cu 0,4% mai mult decât în anul anterior. Peste 50% din numărul
de solicitanții de asistență de specialitate și tratament îl reprezintă consumatorii de cannabis.
.
În ceea ce privește decesele din cauzate de consumul de droguri, doar în anul 2019 au fost
înregistrate 13 cazuri în rândul persoanelor cunoscute ca și consumatori de droguri, iar alte 45 de
cazuri au fost asociate consumului de droguri. Principala cauză a decesului fiind supradoza de
droguri injectabile.
Urgențe medicale cauzate de consumul de droguri. Cea mai mare pondere a acestora s-a
înregistrat în București, Cluj, Bihor, Iași, Prahova, Suceava și Timiș, cele mai multe fiind cauzate
de NSP, cannabis și opinacee.
Prevalența infectării cu virusul HIV, virusul hepatic B și virusul hepatic C prezintă valori mai
ridicate în rândul consumatorilor de droguri ilicite decăt în anul precedent.
Din punct de vedere juridic, gradul de infracționalitate ce implică drogurile a crescut în anul
2019 față de anii precedenți, totodată crescând și numărul de grupări infracționale responsabile
de traficul și comercializarea drogurilor.
5
iar ca rezultat acest Circuit elibereaza dopamină, cunoscută și sub numele de hormonul fericirii și
simțim imediat bucurie, satisfacție sau împlinire. Drogurile au capacitatea de a înșela Circuitul
Cerebral al Plăcerii și de a îl face să producă dopamina, producând o stare de satisfacție
individului, iar acesta din dorința de a sta cât mai mult în această stare recurge din ce în ce mai
des la consumul de droguri.
Consumatorii folosesc diferite droguri, din diferite motive. Principalele motive sunt
curiozitatea de a încerca ceva nou, pentru a scăpa de plictiseală sau griji, stresul, stima de sine
foarte scăzută, pentru a-și schimba stare de dispoziție și cel mai adesea prin simpla influență a
anturajului din care fac parte, apoi continuă să consume în mod constant din placere sau pentru a
putea socializa și a se adapta culturii unui grup, astfel ajungând sa scape de sub control și
devinind dependenți.
6
Ce este dependența de droguri?
Dependența de droguri este afecțiunea apărută în urma consumului regulat de droguri,
care duce la schimbări în structura și funcționarea creierulu facându-l pe individ să recidiveze, în
ciuda consecințelor dăunătoare asupra sa și a celor din jur. Dependența poate fi psihică8 sau
fizică9.
Cei mai predispuși la începerea consumului de droguri de orice fel sunt adolescenții și
tinerii, deoarece sunt mai deschiși spre experiențe noi și mai inconștienți în ceea ce privește
comportamentele de risc. Grupa lor de vârstă este caracterizată de dorința de a explora, de a
descoperi mediul înconjurător și de a atinge noi orizonturi, adolescența fiind perioada în care
individul își caută propria identitate, perioada în care au loc foarte multe schimbări și confuzii,
iar aceștia nu iau în seamă posibilele riscuri la care se expun prin începerea consumului de
droguri.
Consumatorii de droguri ilicite provin din diverse clase sociale10, atât din rândul clasei
sociale joase (sărace), din rândul orfanilor, familiilor dezorganizate, a familiilor în care cel puțin
un părinte consumă alcool sau droguri, dar și din rândul claselor sociale de mijloc și înalte, în
acest caz adolescenții recurg la droguri în special din cauza faptului că părinții îi neglijează dar
încearcă să compenseze financiar lipsa lor din viața adolescentului și astfel aceștia având banii
necesari pentru consumul de droguri.
7
integritatea fizică sau psihică a acestora. Studiile din domeniu indică faptul că nu sunt puţine
cazurile în care o persoană dependentă de droguri se face vinovată de săvârşirea unor
infracţiuni contra familiei, precum abandonul de familie, rele tratamente aplicate minorului şi
alte asemenea fapte. Abuzul de substanţe poate genera accidente de circulaţie, accidente de
muncă, încălcându-se normele de protecţie a muncii.”11
Din punct de vedere social consumatorul este marginalizat și stigmatizat de către ceilalți
membrii ai grupurilor sociale, uneori chiar și de către familie, acesta pierzându-și interesul față
de muncă, familie și alte obligații sociale.
Din punct de vedere psihologic, mai devreme sau mai târziu consumatorul va întâmpina
probleme psihice ce duc la apariția comportamentului deviant (psihotic, paranoic, agresiv,
suicidar, etc.).
Prin apariția acestor probleme psihice și psihiosociale, consumul de droguri, în special
cele ilicite, aduce efecte negative nu doar asupra consumatorilor ci și asupra familiei acestora și
asupra celorlalți membrii ai societății, consumul de droguri fiin astfel o problemă comunitară, nu
doar o problemă individuală.
11
Dr. Mariana BĂLAN – „Efectele economice şi sociale ale consumului de droguri în România în context european”, Studiu de
caz, 2019
8
duc la apariția problemelor psihocomportamentale nu doar a consumatorului ci și a membrilor
familiei.
Din punct de vedere al riscurilor pe care consumatorii le prezină asupra societății, putem
identifica probleme de ordinul conduitei sociale, ordin economic și juridic.
În general consumatorii și traficanții de droguri au o conduită socială deviantă, în primul rând
prin acțiunea deținerii, consumului și traficului de droguri, lucruri interzise prin lege de către
autorități, dar și prin comportamentele imorale și antisociale ale acestora față de ceilalți cetățeni.
Din punct de vedere juridic consumatorii de droguri prezintă un risc mare la siguranța
celorlalți cetățeni prin acțiunile delincvente pe care le întreprind. În ultimul an au avut loc mai
multe fapte penale comiste de către persoane aflate sub influența drogurilor, fapte penale precum
furtul, conducerea autovehiculelor sub influența substanțelor psihoactive și producerea de
accidente rutiere, tâlhăria, violul, chiar și câteva cazuri de omucidere.
12
Disciplina muncii = respectarea de către membrii unei organizații a normelor care reglementează activitățile și relațiile de
producție, precum și raporturile interindividuale și de conducere - Dicționar de Sociologie (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, pag.
174)
9
Un alt aspect al consumului de droguri este acela că de foarte multe ori persoanele
consumatoare sunt transgresori13 sau devianți subculturali 14 ce fac parte din grupări implicate și
în alte activități delincvente asociate crimei organizate: trafic de droguri, trafic de persoane,
prostituție, șantaj, acte de violență, etc.
Consumul de droguri stă de multe ori și la baza apariției delincvenței juvenile15, ținând cont de
comportamentul adictiv al adolescenților, aceștia recurgând la acte de violență și furturi , de
obicei adoptând o conduită de bandă sau grup infracțional, pentru procurarea bunurilor sau
banilor necesari pentru cumpărarea dozei zilnice.
Concluzii
Consumul de droguri a devenit o fenomen ce se extinde în toate structurile și clasele
sociale, afectând în mod direct și constant modul de viață al cetățenilor. De aceea este necesar să
conștientizăm efectele negative și riscurile produse de acestea.
Atât consumul de droguri, cât și celelalte activități conexe acestuia, majoritatea încadrându-se în
sfera criminalității organizate, nu sunt doar simple fenomene, ci reprezintă unele dintre cele mai
grave și îngrijorătoare probleme, producând efecte directe și indirecte, de natură materială și
socială, dar în mod special de natură psihologică asupra populației, prin caracterul îngrijorător pe
care îl au.
Populația neconsumatoare de droguri este afectată indirect, la nivel psihic, de fenomenul
consumului de droguri prin iminența pericolelor pe care consumatorii le prezintă, inducând în
mentalul colectiv stări de frică, nesiguranță, neîncredere și încordare psihică.
Din punct de vedere socio-economic, consumul de droguri trebuie înțeles și analizat
împreună cu alte domenii asupra cărora produce efecte negative, cum ar fi educația, piața
muncii, sănătatea, siguranța publică și combaterea criminalității, pentru conceperea unei strategii
interinstituționale de limitare a extinderii fenomenului, prin acțiuni mai eficiente de prevenire și
combatere care să reducă numărul persoanelor predispuse a deveni consumatori, cât și al
consumatorilor actuali.
13
Transgresor = persoana care încalcă o normă în mod deliberat, deși îi recunoaste validitatea, DEX
14
Devianță subculturală = include minoritățile active și nonconformiștii, persoane care încalcă normele prin promovarea unor
reguli și norme noi revendicând legitimitatea. - Tratat de sociologie (Maurice Cusson, 1997, pag. 440)
15
Delincvența juvenilă = ansamblul conduitelor minorilor și tinerilor aflați în conflict cu normele de conviețuire socială
acceptate și recunoscute într-o societate” Evolutii ale delincventei juvenile in Romania. Cercetare si prevenire sociala (Banciu,
Rădulescu, 2002, pag. 7)
10
Bibliografie
11